x
Pentru a vă oferi o experiență mai bună, folosim cookies. Accept

Portalul care te protejează de falsuri

Articole si Analize

article-img
Cum ne protejăm de dezinformare: blocarea site-urilor de falsuri sau consumul critic de informații?

În perioada pandemiei de COVID-19, dar și după invazia armatei ruse în Ucraina, autoritățile moldovenești au blocat mai multe site-uri care distribuiau falsuri și teorii ale conspirației despre pandemie, despre măsurile de protecție împotriva acestei infecții, dar și dezinformări despre războiul din țara vecină. Experții susțin că blocarea site-urilor care răspândesc falsuri intenționate trebuie să aibă loc în paralel cu educarea populației în spiritul analizei critice, pentru ca oamenii să poată verifica și analiza informația pe care o consumă.

Din februarie 2020, când a început pandemia de COVID-19, Serviciul de Informații și Securitate  (SIS) al Republicii Moldova a dispus blocarea a zeci de site-uri pe motiv că ar răspândi informații false despre pandemie, dezinformări care ar provoca panică și tensiune în societate. Unele din aceste site-uri erau create intenționat de persoane anonime pentru a acumula cât mai multe vizualizări, altele erau cu profil religios (Aparatorul.md). Acțiunile SIS au avut loc în condițiile stării de urgență și au fost autorizate de Comisia pentru Situații Excepționale.

Dezinformare și incitare la război

Odată cu invazia armatei ruse în Ucraina în februarie 2022, la cererea SIS au fost blocate și alte câteva site-uri care transmiteau informații false și de incitare la ură și război (Vkurse.md, Sputnik.md, Gagauznews.md, Ehomd.info, Flux.md, Rosca.md). Blocarea acestor platforme l-a indignat pe deputatul Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) Bogdat Țîrdea, care a declarat într-un briefing de presă că unele din aceste site-uri „sunt cu tradiții de 10, 20 de ani. Flux.md, una dintre revistele care a stat la baza democratizării acestei țări, versiunea electronică a acestei reviste a fost blocată pe motiv de instigare la ură și război”. Reamintim că B. Țîrdea, dar și alți deputați BECS au susținut agresiunea militară a Rusiei în Ucraina și au distribuit narațiunile propagandistice ale Kremlinului despre Ucraina și ucraineni.

Experți: Blocarea site-urilor de falsuri trebuie suplimentată cu activități de educație și fact-checking

La rândul său, Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă și expertă în domeniul combaterii dezinformării, a precizat că site-urile blocate de SIS transmiteau adesea dezinformări și manipulări, inclusiv falsuri despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Textele publicate de aceste portaluri apăreau frecvent în lista de dezmințiri ale portalului www.EuvsDisinfo.eu – o resursă a Serviciului European de Acțiune Externă, specializat pe verificarea informației și combaterea falsurilor. Mass-media trebuie să prezinte informații obiective, însă aceste platforme urmăresc alte scopuri. Suspendarea multora din aceste site-uri reprezintă o măsură de protecție a populației Republicii Moldova împotriva dezinformării”, a comentat experta.

Expertul Alexandru Damian de la Centrul Român de Politici Europene, unul din autorii studiului „Intoxicare și propagandă în gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova”, subliniază că acțiunile autorităților de a proteja spațiul informațional trebuie să aibă loc în paralel cu dezvoltarea gândirii critice a cetățenilor. „E foarte greu pentru autoritățile oricărui stat să țină pasul cu viteza cu care se propagă știrile false și dezinformările. Sigur, este nevoie de măsuri de limitare a fenomenului (inclusiv prin blocarea surselor de dezinformare), dar fără măsuri complementare de educație și de verificare a faptelor sau fact-checking, lucrurile nu se vor îmbunătăți simțitor. E nevoie de  cursuri în școli, derularea de campanii interactive împreună cu societatea civilă și mediul academic, în special în zonele vulnerabile, alte măsuri pe termen lung. Sigur, o să discutăm și în anul 2040 de ce unii oameni cred în unele enormități, dar să sperăm că o să fim totuși mai rezistenți și vom putea identifica și contracara mai ușor conspirațiile și falsurile”, spune A. Damian.  

Site-uri vizate în dezmințirile verificatorilor de fapte

Majoritatea site-urilor blocate de SIS în perioada pandemiei, dar și după începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost vizate frecvent în dezmințirile publicate de jurnaliștii din țară și de peste hotare care se ocupă de verificarea faptelor. Astfel, Sputnik.md a fost frecvent menționat de portalul Euvsdisinfo.eu în legătură cu narațiunile propagandei pro-Kremlin. Flux.md este deseori citat ca promotor al teoriilor conspirațiilor despre COVID-19 și vaccinare. Alte site-uri blocate de SIS au distribuit anterior și dezinformări că în Moldova ar exista „laboratoare secrete care produc boli periculoase”, sau că „Moldova a avut doar de pierdut de la semnarea Acordului de Asociere cu UE”, falsuri dezmințite de portalul Stopfals.md.

Mariana Colun

Lilia Zaharia


article-img
ФЕЙК: Air Moldova дарит 2 тысячи леев после заполнения анкеты

В соцсетях рассылают ссылку, якобы, от авиакомпании Air Moldova с обещанием выплатить 2 тысячи леев в обмен на заполнение анкеты. Информация является ложной и мошеннической. Компания отрицает предоставление таких призов и просит потребителей не поддаваться на эту ложь.

Рассылка в Facebook 

Пользователи Facebook получают ссылку в личное сообщение с информацией о розыгрыше Air Moldova. Ссылки получают как жители Молдовы, так и зарубежья. 

Air Moldova: “Мы ничего не разыгрываем”

В пресс-службе Air Moldova информацию о госсубсидии в 2 тысячи леев и о розыгрыше подарков опровергли. “Мы не разыгрываем ничего. Это недостоверная информация. Опровергаем эту информацию”, - прокомментировали в авиакомпании. 

В Air Moldova также отметили, что о всех розыгрышах и новостях авиакомпания объявляет на своих официальных каналах: сайт www.airmoldova.md и в соц сетях. О данном розыгрыше на официальных сайтах информация отсутствует.

Как выглядит сайт

К тому же, если обратить внимание на адрес ссылки сайта мошенников, то можно заметить, что она не соответствует названию компании.

Мошенники присвоили на своем сайте логотип Air Moldova, а также использовали фотографию авиакомпании. 

На фейковом сайте деньги предлагают под видом государственной субсидии.

Для получения “выигрыша” мошенники запрашивают личные данные. К заполнению предлагается анкета из 4-х вопросов. Кроме денег пользователям предлагаются и другие призы, которые, якобы, можно получить покрутив рулетку. 

Elena Celak,

Stopfals.md

 

article-img
Răspândirea intenționată a informațiilor care instigă la ură și discriminare va fi amendată

De la începutul agresiunii ruse în Ucraina, în spațiul public din Moldova au apărut diverse mesaje îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni, inclusiv a refugiaților care au fugit din calea războiului. Unii utilizatori ai rețelelor sociale, politicieni sau fețe bisericești afirmau că refugiații ar fi hoți sau persoane violente, alții justificau războiul din țara vecină, menționând că ucrainenii își merită soarta. Conform legislației, cei care răspândesc intenționat informații care instigă la ură și discriminare pot fi amendați.

Falsuri răspândite de persoane publice

Un mesaj care a instigat la ură este că ucrainenii refugiați la noi ar fi infractori sau ar face parte din grupări extremiste. Unii politicieni, dar și persoane publice au contribuit la promovarea acestui narativ fals, inclusiv Ion Ceban, primarul general al municipiului Chișinău care a spus că refugiații din Ucraina sunt un „risc” pentru securitatea publică, insinuând că aceștia ar pune la cale infracțiuni, fără a prezenta vreo dovadă în acest sens. „Estimăm că în perioada imediat următoare, repet, din bunul nostru simț, se pot trezi și ne putem trezi cu lucruri destul de urâte, începând de la furturi, tâlhării, abuzuri etc. – vandalism care deja are loc”, a declarat Ceban la ședința din 3 martie 2022. Așa-zisele estimări ale edilului au fost negate de către Alexandru Oprea, șeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, care a declarat la un briefing de presă că după venirea refugiaților ucraineni în Moldova nu s-a înregistrat o creștere a numărului de infracțiuni față de aceeași perioadă a anului precedent.

Un mesaj similar a fost distribuit și de către un moderator de nunți din Chișinău, Viorel Grigoraș, care a dezinformat în rețelele sociale că în Cimișlia refugiații ucraineni ar fi intrat într-o benzinărie, i-ar fi amenințat pe oamenii de acolo cu un pistol și au cerut să li se dea alimente și combustibil, declarație infirmată de autoritățile locale din Cimișlia.

Unele persoane au afirmat că toți refugiații ucraineni ar fi violenți și agresivi, iar deputatul Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) Vladimir Odnostalco a spus despre copiii refugiaților înmatriculați în instituțiile de învățământ din Moldova că „sunt agresivi, iar profesorii au început să se plângă pe ei”. Această afirmație a fost negată de Ministerul Educației și Cercetării.

Pe canalul său de Telegram, consiliera socialistă din Consiliul municipal Chișinău, Silvia Grigorieva, a redistribuit o postare în care ucrainenii sunt numiți „neo-naziști”, „drogați” și „inumani”. Ea nu consideră că a incitat la ură și a a explicat că doar redistribuie postările altora.

TikTok și Telegram – platforme de răspândire a informațiilor false și discriminatorii

Timp de două luni de la începutul războiului din Ucraina, Asociația Promo-LEX a monitorizat și analizat mass-media online, TV, rețele de socializare, dar și declarațiile publice ale actorilor politici, liderilor de opinie, iar constatările acestora sunt îngrijorătoare. Astfel, potrivit raportului „Discursul de ură și instigare la discriminare”, criteriul cel mai des întâlnit în discursul de ură a vizat naționalitatea. „Pe fundalul războiului din Ucraina și al valului de refugiați, discursul de ură și instigare la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței au fost îndreptate împotriva grupului reprezentat de către ucraineni, inclusiv politicieni ucraineni, militari ucraineni, refugiați de diferite etnii, iar prin asociere, și împotriva cetățenilor Statelor Unite ale Americii și ai României”, se arată în raport.

În perioada monitorizată, rețeaua socială Telegram a fost principala platformă de răspândire a informațiilor care instigă la ură, iar prin TikTok au fost diseminate dezinformări și denigrări îndreptate împotriva refugiaților ucraineni. Experții Asociației Promo-LEX au mai constatat că discursul de ură, instigarea la discriminare sau alte forme de manifestare a intoleranței față de ucraineni au luat forme diferite, de la asocierea acestora cu „pericolul” pentru securitatea publică, învinovățirea refugiaților pentru situația socială și economică din țară, până la instigare la discriminare.

Sancțiuni pentru mesaje discriminatorii

Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei Natalia Gavrilița, accentuează că Guvernul condamnă ferm orice intenție și acțiune de răspândire și promovare a informațiilor false, indiferent de sursa și canalul prin care sunt diseminate, și a mesajul care instigă la ură: „Distribuirea conținutului neadecvat, agresiv și care instigă la ură și dezbinare poate avea consecințe nefaste, inclusiv ar putea genera creșterea tensiunilor în societate, inducerea fricii, a insecurității, panicii și a dezordinilor în masă”. La începutul lunii iulie curent, Codul contravențional a fost completat cu un nou articol (Articolul 701) potrivit căruia acțiunile de incitare la discriminare vor fi sancționate. „Asta presupune pedepsirea tuturor acțiunilor intenționate, a îndemnurilor publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic - cu amendă de la 1000 până la 4000 de lei pentru persoanele fizice  și de la 6000 până la 10.500 lei în cazul persoanelor cu funcție de răspundere. Mai mult, propaganda genocidului și a infracțiunilor împotriva umanității, care reprezintă o formă a discursului de ură, se va sancționa cu amendă în mărime de până la 50 de mii de lei persoanele fizice și până la 250 de mii de lei pentru persoanele juridice”, a specificat A. Taburceanu.

Oamenii trebuie să știe a selecta informația corectă pentru a nu ajunge să fie sancționați că au răspândit mesaje false de instigare la ură și discriminare, spune Irina Corobcenco, expertă în domeniul drepturilor omului la Asociația Promo-LEX. „În cazul știrilor false, consumatorii pot să verifice veridicitatea informației prin documentare din mai multe surse. În cazul mesajelor de ură, primul lucru pe care ar trebui să-l facă orice consumator al rețelelor sociale este să verifice dacă mesajul identificat face apel la emoții negative (ură, dispreț, dezgust etc.) și/sau atitudini negative față de o persoană sau un grup de persoane doar pentru că vorbește o altă limbă, este adeptul unei alte religii, aparține unei alte comunități etnice etc.”, spune experta. I. Corobcenco le recomandă oamenilor să raporteze informațiile false și de instigare la ură: „Dacă știrea este falsă  sau conține mesaje care incită la ură și a fost identificată la TV sau Radio, depuneți o plângere la Consiliul Audiovizualului”. În cazul rețelelor sociale, internauții pot raporta informațiile false și care instigă la ură și discriminare administratorilor acestor rețele.

Lilia Zaharia


article-img
FALS: Elon Musk s-a întâlnit cu Maia Sandu la Chişinău

Pe Instagram au apărut informaţii despre „lansarea platformei Tesla X în Moldova”. Locuitorii țării noastre sunt îndemnați să se alăture acestei platforme pentru a obține câștiguri care pornesc de la 4 mii de dolari pe lună. Potrivit afirmațiilor din postare, Președinta Maia Sandu i-ar fi propus omului de afaceri american Elon Musck să lanseze platforma respectivă, ba chiar a discutat cu el acest subiect în timpul unei întrevederi. Atenție: știrea este falsă, iar poza este trucată. În acest mod, escrocii încearcă să profite de încrederea oamenilor şi să-i deposedeze de bani.

 Ce se spune în postarea despre pretinsa platformă a lui Elon Musk

Textul relatează despre „o platformă inovativă Tesla X pentru creşterea nivelului de viaţă al tuturor cetăţenilor moldoveni” pe care Elon Musk ar crea-o la propunerea Preşedintei Maia Sandu. Cetăţenii sunt îndemnaţi să investească în acţiunile emise de această platformă în schimbul unor dividende mari care le sunt promise („Alăturaţi-vă proiectului lui Elon Musk şi obţineţi câştiguri de la 4000$ lunar!”). „Toţi banii dvs. vor fi investiţi în Tesla X la o dobândă mai înaltă, oportunitatea este accesibilă doar cetăţenilor moldoveni”, se afirmă în postare. Pentru conectare la „proiect” sunt solicitate date cu caracter personal.

La fel, în text se mai spune că Preşedinta Moldovei Maia Sandu l-ar fi invitat personal pe Elon Musk în ţară şi ar fi contribuit la lansarea platformei. Pentru mai multă credibilitate textul este însoţit de o poză în care Maia Sandu şi Elon Musk îşi strâng mâinile, fiind citate şi cuvintele pe care le-ar fi rostit şefa statului: „În ţara mea, persoanele în vârstă de 30 de ani şi peste sunt afectate de lipsă de bani şi de timp liber, o sumedenie de oameni de la noi pleacă să muncească în alte ţări europene, lucru de care, incontestabil, se face vinovat Guvernul. Astfel, eu, împreună cu Parlamentul, am decis să remediez situaţia.”

Maia Sandu nu s-a întâlnit cu Elon Musk

Ştirea este falsă. În realitate, Maia Sandu nu s-a întâlnit cu magnatul american. Acest lucru a fost confirmat pentru portalul Stopfals.md şi de către reprezentanți ai Serviciului de Presă ai Președintelui RM. „Preşedinta Maia Sandu nu s-a întâlnit cu Elon Musk şi nu a purtat discuţiile invocate în această captură”, a declarat Sorina Ştefârţă, purtătoarea de cuvânt a Preşedintelui, menţionând că poza alăturată este, de fapt, un colaj.

Poza în care Maia Sandu şi Elon Musk îşi strâng mâinile şi care însoţeşte postarea de pe Instagram este trucată. Escrocii au prelucrat în Photoshop una din pozele realizate în cadrul întrevederii Preşedintei Maia Sandu cu Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski de acum doi ani. Aceștia au suprapus faţa lui Elon Musk peste faţa lui Zelenski, lucru confirmat şi de Drapelul de Stat al Ucrainei care poate fi observat în spatele omului de afaceri. 

 

Induc în eroare făcând uz de logo-urile unor instituții media cunoscute

În procesul de creare a ştirii false escrocii au folosit şi logo-urile a două instituţii media cunoscute din Moldova: NewsMaker şi RBK. 

Atfel, relatarea despre pretinsa platformă a lui Elon Musk este însoţită de un link către un material care ar fi fost publicat pe site-ul NewsMaker.md şi în care s-ar vorbi despre platforma investiţională. Totuşi, la o examinare mai atentă a adresei acestui link putem înţelege că linkul nu este unul veridic. Astfel, adresa linkului (https://geleosocar-gaz.space/) nu corespunde în niciun fel NewsMaker.md şi redirecţionează utilizatorul către o altă resursă. Prin acest procedeu, escrocii ademenesc pe pagină utilizatorii care cred că vor citi articolul scris de jurnalişti. Articolul de promovare întitulat „Cum să devii investitor. Metodele clasice VS tendinţele noi în materie de investiţii” („Как стать инвестором. Сравниваем классику с новыми трендами инвестирования”) într-adevăr a fost publicat pe site-ul NewsMaker.md, însă nu relatează despre Elon Musk, ci despre o cu totul altă platformă. 

Probabil, escrocii au mizat pe faptul că logo-ul oficial va spulbera toate dubiile cu privire la veridicitatea postării.

Cine este Elon Musk?

Elon Reev Musk este un antreprenor, inginer și miliardar american. Este fondatorul, directorul general și inginerul-șef al companiei SpaceX; investitor, director general și arhitect de produse al companie Tesla. Potrivit Forbes, Elon Musk este primul în topul celor mai bogați oameni ai planetei.

După invazia Rusiei în Ucraina, compania lui Elon Musk a furnizat mii de terminale de Internet Starlink pentru a susține ucrainenii.

Elena Celak,

Stopfals.md


article-img
FALS: consumul și traficul ilegal de droguri nu vor fi pedepsite

Pe pagina de Facebook a site-ului Telegraph.md (Telegraph Moldova) a fost publicată o postare în care se afirmă că Ministerul Justiției propune excluderea pedepsei penale pentru consumul ilegal de droguri, inducând ideea că prin aceste modificări legislative, traficanții dar și consumatorii de droguri nu vor mai putea fi pedepsiți. În realitate, chiar dacă în proiectul de lege propus pentru dezbatere publică într-adevăr se propune ca pedeapsa pentru consumul de droguri să fie exclusă din Codul penal, totuși aceste sancțiuni vor fi prevăzute de Codul contravențional, detalii pe care autorul postării a evitat să le menționeze.

Titlul postării „Vremuri bune pentru consumatorii și traficanții de CANABIS, COCAINĂ și HEROINĂ?!” este unul speculativ și induce în eroare opinia publică. În acest titlu sunt menționați atât consumatorii, cât și traficanții de droguri, insinuându-se că proiectul de lege ar favoriza consumul și traficul de droguri, ceea ce este un fals grosolan. Și asta pentru că pedeapsa cu amendă sau închisoare pentru „organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora” nu a fost exclusă din Codul penal.

„Ministerul Justiției, condus de Sergiu Litvinenco, propune EXCLUDEREA pedepsei penale pentru consumul ilegal de CANABIS și COCAINĂ etc, săvârșit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învățământ, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor,  militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora”, a scris pe 22 august 2022 Telegraph Moldova pe pagina sa de Facebook.

Pedeapsa pentru consumul ilegal de droguri NU a fost exclusă!

Autorul postării a scos din context modificările propuse la Codul penal și Codul contravențional și nu a menționat despre modificări în ansamblu. Într-adevăr, se propune amendarea Codului penal, însă pedeapsa pentru consumul de droguri se regăsește în modificările la Codul contravențional, fără a fi dublată în Codul penal, păstrându-se sancțiunile anterioare: „Articolul 851, alin. (1) – „Consumul ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora, săvârşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora, se sancționează cu amendă în mărime de la 750 la 1050 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore”.

Cristian Postovan, autorul proiectului din cadrul Ministerului Justiției, a precizat pentru portalul Stopfals.md că această delimitare s-a făcut în contextul umanizării politicii penale și a necesității depopulării penitenciarelor. „Prezența în Codul penal a infracțiunii de organizare a consumului de droguri este justificată, fiind o acțiune mult mai gravă decât simplul consum. Sentința pentru consumul de droguri se regăsește în Codul contravențional și a rămas aceeași. Este important ca acești consumatori de droguri să fie tratați, să treacă prin programe de reabilitate și nu să fie sancționați cu închisoarea”, explică autorul.

În aceeași postare, Telegraph.md a mai scris că art.2175 din Codul penal va avea următorul conținut: „Organizarea consumului ilegal de droguri etnobotanice sau analogii acestora se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 1050 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani”, însă nu a dat denumirea propriu-zisă a articolului din lege: Organizarea consumului ilegal de droguri sau etnobotanice. Astfel, s-a creat o confuzie, deoarece drogurile și etnobotanicele sunt două noțiuni total diferite. Drogurile la care se referă autorii postării (cocaină, canabis, heroină) diferă de etnobotanice (care sunt droguri sintetice sau substanțe psihoactive nereglementate cu efecte similare drogurilor controlate; acestea sunt disponibile pe internet, fiind vândute ca substanțe chimice pentru cercetare, săruri de baie sau alimente). Din spusele lui C. Postovan, la culegerea textului proiectului de lege care a fost publicat de Ministerul Justiției, s-a strecurat o eroare tehnică, fiind omisă o virgulă în textul amendamentului, între cuvintele „droguri” și „etnobotanice”. Eroarea va fi corectată, pentru că proiectul de lege este la etapa de consultări publice și urmează să fie definitivat.

Proiectul de lege este la etapa de avizare, după ce au avut loc mai multe consultări publice cu judecătorii, procurorii, anchetatorii, societatea civilă. După definitivare, inițiativa va fi expediată spre aprobare Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre examinare și adoptare.

Dezinformări pentru a denigra guvernarea

Nu este pentru prima dată când Telegraph.md induce în eroare opinia publică. Recent, această resursă cu politică editorială anti-guvernare a publicat un material speculativ despre reforma în educație, dezinformare dezmințită de Stopfals.md.

Lilia Zaharia

Stopfals.md


article-img
ŞTIRE FALSĂ: Fulger a descins la Comrat pentru a intimida protestatarii: rolul lui Soloviov, Petrov şi a mass-media locale în avalanșa de dezinformări

La 18 august, Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a desfășurat exerciţii tactice la Comrat. Evenimentul a generat ştiri false în spaţiul din Găgăzia şi de peste hotare. Canalele de Telegram au difuzat informații în care se afirma că ar fi vorba despre o acțiune de intimidare în contextul mitingurilor organizate tot mai frecvent în regiune în ultima perioadă. Informația respectivă a fost preluată de propagandistul rus Vladimir Soloviov. Nu s-a lăsat mai prejos nici Victor Petrov, deputat al Adunării Populare din Găgăuzia (APG). La rândul său Ivan Burgudji, cel care a stat la baza edificării Republicii Găgăuzia, chiar a înclinat să creadă că autoritățile de le Chișinău ar intenționa să renunțe la statalitatea țării și să adere la România. Portalul nokta a încercat să clarifice aceste zvonuri și plăsmuiri. 

Ce s-a întâmplat?

Miercuri, 17 august, două autospeciale ale Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” au sosit la Comrat. Unul din acestea s-a parcat pe strada Lenin, în apropierea sediului Executivului din Găgăuzia, pe când celălalt staționa lângă Universitatea de Stat din localitate. 

Porțiunea dintre Universitate și practic până la Primărie a fost blocată. De-a lungul perimetrului s-au postat automobile ale poliției și ale carabinierilor. Prin intermediul stațiilor walkie-talkie trecătorii erau avertizați că nu au voie să se apropie de porțiunea respectivă. Oamenii ocoleau locul cu pricina.

În stradă, în apropiere de Universitate, puteau fi observați colaboratori înarmați ai Brigăzii „Fulger”, care ieșeau grăbiți din autospeciale și alergau spre clădirea Universității. 

 

Jurnalista de la portalul Nokta.md a încercat să afle de la un polițist ce se întâmplă. Acesta a răspuns că sunt desfășurate exerciții pentru eventuale cazuri de plasare de explozibil, terorism și luare de ostatici. 

Totuși mai multe instituții media locale și din regiunea transnistreană, precum și canale de Telegram au început să difuzeze alte informații.

 

Canalele de Telegram

Pe canalul de Telegram „Republica Populară Găgăuziă” au fost plasate informații potrivit cărora în Găgăuzia ar fi fost detaşate unități ale poliției cu destinație specială din motiv că autorităților de la Chișinău le-ar fi frică de eventuale proteste în Găgăuzia. „Unități ale poliției cu destinație specială au fost detaşate în Găgăuzia sub pretextul unor exerciții, totuși, în realitate, în Găgăuzia deja de câteva săptămâni se desfășoară proteste antiguvernamentale la care participanții cer demisia Președintelui și Guvernului, precum și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Guvernarea este îngrijorată că situația ar putea degenera și, din acest motiv, a fost luată decizia de a detașa acolo detașamente ale poliției cu destinație specială”, anunță canalul de Telegram.

Mass-media din Găgăuzia

Nicolai Costîrchin, redactorul portalului Gagauznews.md, a declarat în mesajul său video că „Fulger” a fost detașat în Găgăuzia pentru intimidare. 

„Toate aceste exerciții nu sunt altceva decât o acţiune de intimidare a populaţiei, chipurile, staţi cuminţi, băieţi, altfel vă venim noi de hac. Totul a fost făcut cât se poate de simbolic. Or, în primul rând, de dimineață la Comrat au fost prezenți colaboratori ai Ambasadei României, iar, într-al doilea, aceste acțiuni au fost întreprinse în ajunul aniversării formării Republicii Găgăuzia în anul ’90”, a declarat Costîrchin. 

Costîrchin este cunoscut pentru difuzarea de informații false și propaganda războiului. În iunie 2022, Serviciul de Informație și Securitate (SIS) în comun cu Procuratura au desfășurat percheziții la domiciliul și în automobilul său în cadrul dosarului despre propaganda războiului și acțiuni îndreptate spre ațâțarea vrajbei sau dezbinării naţionale.

Prin intermediul canalelor (site-uri și servicii de mesagerie) pe care le gestiona și le administra, suspectul publica și difuza sistematic informații și știri care incită la ură și justifică agresiunea militară împotriva Ucrainei. 

Procuratura a făcut publică o înregistrare audio a discuției suspectului în care acesta afirma că va „difuza activ aceasta (informația care incită la ură, inclusiv față de refugiați) la toate posturile unionale”, pentru ca „și cei din Rusia să fie la curent”.

SIS a documentat acțiunile lui Costîrchin calificându-le ca propagandăă a războiului și acţiuni intenţionate îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase. Astfel de acţiuni sunt prevăzute de art. 140 al. (1) și art. 346 din Codul Penal al Republicii Moldova.

În luna februarie, Serviciul de Informație și Securitate a Moldovei de fapt a blocat portalul Gagauznews.md pentru incitare la ură și promovarea războiului. Totuși instituția media și-a continuat activitatea pe alte platforme, bunăoară, pe Telegram, discursul său rămânând nemodificat.

Conexiunile portalului Gagauznews.md cu un deputat din Găgăuzia

Portalul Gagauznews.md are legături cu Victor Petrov, deputat al Adunării Populare a Găgăuziei.

Potrivit rise.md, portalul gagauznews.md aparține organizației „A.O. Centrul Comunitar Anticriză”. Asociația are sediul la Comrat (UTA Găgăuzia) și este administrată de Ivan Uzun. Centrul Comunitar Anticriză deține și portalul Nash.md, care se traduce ca Statul Major Anticriză al Poporului și care se declară drept o organizație de voluntari și de binefacere. Fondatorul Centrului este Victor Petrov, deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia.

Despre tentativele politicenilor proruşi de a influenţa opinia publică din Găgăuzia prin intermediul unei reţele de canale de Telegram puteți afla din reportajul: Ностальгия по СССР, призывы к сепаратизму и язык ненависти. Армия троллей и пророссийские политики пытаются влиять на общественное мнение в Гагаузии („Nostalgie pentru URSS, apeluri la separatism şi discursul de ură. O armată de troli şi politicienii proruşi încearcă să influenţeze opinia publică din Găgăuzia”)

Deputatul Victor Petrov

Şi Victor Petrov, deputat al Adunării Populare din Găgăuzia, a declarat că detaşamentul cu destinaţie specială al Brigăzii „Fulger” ar fi sosit la Comrat cu scop de intimidare.

La fel, Petrov a venit cu o postare pe Facebook în care a menţionat că exerciţiul respectiv intimidează locuitorii din autonomie. Tot el a remarcat că ziua exercițiului n-a fost aleasă întâmplător, desfăşurarea fiind preconizată anume pentru ziua în care urma să sosească în vizită Ambasadorului României la Comrat.

„De ce exerciţiul este desfăşurat anume la Comrat, de ce anume în sediul Universităţii, de ce, potrivit scenariului, sediul ar fi fost ocupat de teroriști? Am impresia că este doar o tentativă de intimidare a locuitorilor autonomiei în contextul nemulțumirii lor colective față de acțiunile autorităților centrale”, a scris deputatul pe pagina sa de Facebook.

Vladimir Soloviov

Și propagandistul rus Vladimir Soloviov a distribuit știrea falsă. Pe canalul de Telegram pe care-l gestionează acesta a remarcat că MAI de la Chișinău a detașat în UTA Găgăuzia detașamentul cu destinație specială „Fulger” pentru a „înăbuși protestele”. 

Soloviov a făcut referire la canalele din Găgăuzia și Transnistria.

Soloviov și Petrov au în posesie pozele originale ale portalului Gagauzinfo.md 

Propagandistul Vladimir Soloviov pe canalul său de Telegram și deputatul Victor Petrov pe pagina sa de Facebook au folosit aceleași poze. 

Imaginile aparțin portalului de știri din Găgăuzia Gagauzinfo.md, lucru confirmat și de pozele plasate pe respectivul portal de știri.

Totuși pe pozele lui Soloviov și Petrov nu este adăugat watermarkly, adică filigranul, portalului. Probabil, imaginile le-au fost oferite direct de jurnaliști. 

Veteranii formării Republicii Găgăuzia: Au recurs la intimidări

Veteranii formării Republicii Găgăuzia nu au ezitat să comenteze descinderea Brigăzii cu destinaţie specială „Fulger” în Găgăuzia. 

În cadrul adunării festive cu prilejul aniversării a 32-a de la formarea Republicii Găgăuzia Ivan Burgudji a declarat că, cu concursul Brigăzii „Fulger”, autorităţile Moldovei au făcut o repetiţie a lichidării conducerii din Găgăuzia.

„În fond, au fost antrenamente pentru a exersa metodele tactice, în ce mod vor neutraliza conducerea Găgăuziei dacă aceasta va începe realizarea statutul separat al locuitorilor din Găgăuzia la autodeterminare externă în cazul modificării statutului Republicii Moldova în calitate de stat independent. Am urmărit exercițiile lor. Au exersat cum vor descinde. Care exerciții? Povești cu zmei!”, a declarat Burgudji de la tribună. 

Într-un comentariu oferit jurnalistei portalului nokta în cadrul aceluiași eveniment, un alt participant la procesul de formare a Republicii Găgăuzia, Leonid Dobrov a spus că prin detaşarea acestui detașament de poliție cu destinație specială autoritățile de la Chișinău au avut intenția să-i intimideze pe organizatorii mitingurilor din Găgăuzia. 

Ivan Burgudji, consilierul Președintelui APG, ține un discurs în cadrul ședinței festive a APG cu ocazia aniversării a 32-a de la formarea Republicii Găgăuzia. Foto: Elena Celac

„Din câte am înțeles, acesta a fost răspunsul lor la toate mitingurile organizate în ultima perioadă în număr mare în Găgăuzia. Noi înțelegem prea bine de ce ieri „Fulgerul” a fost detașat la noi pentru nişte pretinse exerciţii: de fapt, scopul a fost să-i intimideze pe Mihail Vlah, Vadim Anastasov și pe alți organizatori ai mitingului. Mesajul a fost următorul: dacă veți cere preţuri mici la resursele energetice și mărfurile de primă necesitate, vom avea grijă ca mâine „Fulgerul” să descindă şi la voi”, este de părere Dobrov.

„Vor să lichideze Moldova și să adere la România”

În plus, Ivan Burgudji consideră că autoritățile de la Chișinău intenționează să lichideze statalitatea, să-i aresteze sau chiar să-i elimine fizic pe activiștii găgăuzi. Supoziția are legătură cu vizita „șefului spionajului din România” în Moldova. 

„Când ne referim la neutralizarea conducerii din Găgăuzia, a deputaților, membrilor Executivului și activiștilor, trebuie să ținem cont de faptul că este vorba despre arestări sau, în anumite circumstanțe, despre lichidare, adică despre eliminarea fizică. S-a întâmplat imediat după sosirea în Moldova a șefului spionajului din țara vecină, România. Adică frații noștri se gândesc totuși să-și lichideze statul și s-o șteargă la români”, a declarat Burgudji.

Cum s-a întâmplat în realitate

La 17 august Eduard Raul Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, într-adevăr a întreprins o vizită în Moldova. La Chișinău acesta a avut o întrevedere cu Președinta Maia Sandu. Potrivit  site-ului Preşedinţiei, în discuţie au fost puse opțiunile de reformă a sectorului național de securitate.

Dialogul a abordat subiectele care, în prezent, se află în atenția întregii regiuni: nivelul sporit al riscurilor de securitate, posibilitatea intensificării traficului de arme, a atacurilor teroriste și cibernetice, a radicalizării și dezinformării.

În contextul descinderii Brigăzii „Fulger” la Universitatea de Stat din Comrat, poliţia a informat că astfel de aplicaţii sunt desfăşurate pe întreg teritoriul Moldovei, nu doar în Găgăuzia. 

„Cu referire la informațiile care circulă în mediul online, despre aplicațiile efectuate de Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger” a IGP la Comrat, precizăm că este vorba despre niște exerciții tactice care au fost organizate tot timpul, pentru a verifica capacitatea de reacționare și intervenție a angajaților. Așa tip de exerciții vor avea loc pe întreg teritoriul țării”, au declarat surse din cadrul poliţiei.

De notat că exerciţiile au fost desfăşurate după numeroasele alerte cu bombă anunţate în Moldova şi, în special, în Găgăuzia în ultima perioadă. Cu o zi înainte de sosirea detaşamentului Brigăzii cu destinaţie specială au fost recepționate apeluri despre plasarea de explozibil concomitent în două instituţii de la Comrat: la sediul Executivului şi la cel al Primăriei. 

Astfel, la 25 iulie, o persoană necunoscută a anunţat despre plasarea explozivelor la 7 obiective din Comrat. În listă figura și Universitatea de Stat din Comrat.

Despre desfășurarea unor exerciții la Comrat jurnalista portalului nokta a fost informată și de către un polițist aflat la locul evenimentului. Potrivit acestuia, exercițiile sunt desfășurate pentru eventuale cazuri de plasare de explozibil, terorism și luare de ostatici.

Menționăm că protestele sunt desfășurate în zilele de odihnă în trei orașe din Găgăuzia, iar „Fulgerul” a descins miercuri.

Pentru următorul sfârșit de săptămână în Găgăuzia n-au fost anunțate proteste. 

Elena Celac

Nokta.md

 
article-img
Șeful Direcției Asistență Socială Cantemir folosește o imagine reală pentru a transmite un mesaj fals

Sergiu Butuc, șeful Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei din raionul Cantemir, promovează mesaje false pe pagina sa din rețelele sociale. El a redistribuit o fotografie cu două persoane - o femeie și un bărbat, ultimul fiind îmbrăcat în rochie roz și pantofi cu toc înalt, și mesajul că în imagine ar fi șefa statului estonian și fiul său. De fapt, fotografia este una veche, datând din anul 2020, în ea apare fosta președintă estoniană Kersti Kaljulaid și nu actualul șef al statului, iar bărbatul îmbrăcat în rochie este un scriitor și activist care luptă pentru protecția drepturilor victimelor violenței sexuale, și nicidecum fiul fostei președinte a Estoniei. 

„Președintele Estoniei și fiul său! Valorile euroatlanticului!”, cu acest mesaj a fost publicată fotografia de o persoană cu numele de profil Plamen Nikolov, iar Sergiu Butuc a redistribuit-o. Alte șase persoane au făcut același lucru de pe profilul funcționarului public din Cantemir, iar mai multe persoane au scris comentarii împotriva persoanelor din comunitatea LGBTI, dar și împotriva Europei.

 Imagine reală, mesajul – fals

Imaginea redistribuită de Sergiu Butuc este una reală. Potrivit portalului de verificare a faptelor din Macedonia Truthmeter, fotografia a fost realizată cu doi ani în urmă, în 2020, iar versiunea distribuită pe Facebook este trunchiată. Imaginea originală îi prezintă pe doi bărbați și o femeie: bărbatul din stânga este Raivo Aeg, fost ministru al Justiției din Estonia, în mijloc este Kersti Kaljulaid, care și-a încheiat mandatul prezidențial în 2021, iar bărbatul din dreapta îmbrăcat în rochie roz este Mikk Parnitsa - scriitor și activist estonian care pledează pentru protecția drepturilor victimelor violenței sexuale.

 

 

În imaginea originală sunt prezentați doi bărbați și o femeie.

Între fosta președintă a Estoniei și Mikk Parnitsa nu există vreo relație de rudenie. La evenimentul la care au participat cele trei persoane au fost acordate premii pentru activiștii împotriva violenței sexuale. Unul dintre câștigători a fost și M. Parnitsa, premiat pentru campania intitulată „Nu este ok”. La fel ca toți ceilalți câștigători, el a ținut un discurs, accentuând că în țară femeile și copiii nu sunt suficienți de protejați de violența sexuală, comisă de bărbații din familie. Anume pentru a accentua importanța protecției victimelor violenței sexuale, Mikk Parnitsa s-a îmbrăcat în rochie.

În concluzie, atât comentariul privind relația de rudenie dintre fosta președintă a Estoniei și bărbatul îmbrăcat în rochie, cât și contextul împotriva minorităților sexuale, indus de cei care au publicat și redistribuit imaginea cu acest mesaj, sunt false.

Trebuie să apere drepturile tuturor categoriilor de cetățeni, dar îi desconsideră pe unii dintre ei

Sergiu Butuc, cel care a distribuit fotografia însoțită de comentariul fals și speculativ, ocupă funcția de șef al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei din raionul Cantemir. La alegerile parlamentare anticipate din 2019, el a candidat pe lista Partidului Politic „Partidul Nostru”, fiind atunci vicepreședinte al raionului Cantemir.

Butuc recunoaște că nu a verificat veridicitatea afirmațiilor din postarea pe care a redistribuit-o, se declară împotriva persoanelor LGBTI și nu vede nicio contradicție între viziunile sale și funcția publică pe care o deține. „Nu a fost o postare făcută direct de mine. Dacă era făcută chiar de mine, poate era o problemă, dar am văzut-o la o cunoștință. Referitor la identitatea de gen și orientare de gen - fiecare să și le asume acasă, nu în public. Viziunile mele personale sunt legate de educația mea de acasă, de educația religioasă din familie. Pot spune direct, sunt împotriva LGBT, nu ascund asta, iar dacă poza este un fals, nu văd o problemă pentru ca Facebook s-o șteargă. Repet, nu eu am scris postarea dată, ci doar am distribuit-o. Admit că poate nu am atras atenția și poate e un fals”, a precizat Sergiu Butuc pentru portalul Stopfals.md.

 

Marina Gorbatovschi,

Stopfals.md

article-img
FALS: Se pregătește lichidarea colegiilor agricole

Pe pagina de Facebook a site-ului Telegraph.md (Telegraph Moldova) a fost publicată recent o postare în care se afirmă că Guvernul PAS ar pregăti lichidarea colegiilor agricole, făcând trimitere la un proiect de hotărâre a Guvernului. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) dezminte aceste afirmații, precizând că proiectul de hotărâre vizat în postare se referă nu la lichidarea, ci la transferarea celor opt colegii de profil din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) în cea a MEC.

„Guvernul PAS pregătește și lichidarea Colegiilor Agricole?! Nu mai avem nevoie de tractoriști și de mecanizatori în domeniul agricol?!”, scrie Telegraph Moldova pe pagina sa de Facebook. După titlul speculativ, autorii menționează în text că este vorba de un proiect de transmitere a colegiilor în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, iar autorii proiectului au aceleași argumente care au stat la baza lichidării Universității Agrare. La finalul postării, făcând referire la surse anonime, Telegraph susține că respectivele colegii ar urma să fie lichidate: „Potrivit unor surse, Colegiile vor fi lichidate anul viitor, iar studenții vor fi repartizați la alte instituții de învățământ”.

Atacuri la persoană  - nemoderate

Până la 17 august, postarea respectivă a adunat peste 100 de reacții, a fost distribuită de peste 90 de ori și a adunat peste 60 de comentarii, majoritatea critice, iar unele conținând chiar atac la persoană, fără să fie moderate de administratorii paginii.

Proiectul de hotărâre la care face referire Telegraph nu spune nimic despre lichidare, ci de transferarea celor opt colegi din subordinea MAIA în cea a MEC. „Este de menționat că programele de studii ale celor 8 instituţii de învățământ profesional tehnic subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare sunt din domenii de formare profesională precum Contabilitate și impozite, Vânzări angro (cu ridicata) și cu amănuntul, Prelucrarea alimentelor, Electrotehnică și energetică, Electronică și automatică, Mecanică și prelucrarea metalelor, Vehicule cu motor, nave și aeronave, Horticultură, Servicii hoteliere, restaurante și alimentație publică, Călătorii, turism și agrement. Astfel, cele 8 instituții de învățământ profesional tehnic subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare oferă atât programe din domeniul agricol, cât și din alte domenii. Totodată, conform Codului educației al Republicii Moldova nr.152/2014, Ministerul Educației și Cercetării elaborează și aprobă actele normative pe dimensiunea învățământului profesional tehnic, iar alte ministere își exercită doar calitatea de fondator”, este menționat în nota de argumentare.

MEC: Transmiterea nu va afecta elevii și profesorii

Acest lucru a fost confirmat pentru portalul Stopfals.md și de către Ministerul Educației și Cercetării, dezmințind că s-ar urmări lichidarea colegiilor. „Proiectul de hotărâre prevede doar transmiterea calității de fondator pentru cele opt instituții de învățământ profesional tehnic de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare la Ministerul Educației și Cercetării, având drept temei prevederile Codului educației al Republicii Moldova nr.152/2014, ofertele educaționale ale celor opt instituții de învățământ profesional tehnic și necesitatea asigurării standardelor de calitate de același nivel pentru programe similare”, a precizat pentru Stopfals.md purtătoarea de cuvânt a MEC Viorica Pistrui.

Acest transfer nu va afecta în niciun fel elevii și profesorii. „Inițiativa nu prevede nici reorganizarea instituțiilor vizate, nici modificarea statutului elevilor, al cadrelor didactice sau manageriale”, a precizat reprezentanta MEC.

Reforma universitară

Informațiile false sunt distribuite în contextul reorganizării universităților, care au provocat diverse nemulțumiri și critici. În principiu, este vorba de absorbția unor universități și institute de către universitățile mai mari, scopul fiind consolidarea sistemului de învățământ universitar, sporirea calității studiilor universitare, în condițiile în care numărul de studenți este în descreștere, potrivit MEC.

Telegraph, generator de falsuri

Telegraph.md, care se pretinde un portal de știri, a apărut în perioada guvernării PDM, fiind un instrument împotriva oponenților politici ai fostului lider PDM Plahotniuc, iar apoi ai guvernării socialiste. Stopfals.md a demontat mai multe falsuri și speculații ale acestui site, printre cele mai cunoscute fiind falsul publicat cu zece zile înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2019 că Maia Sandu s-ar fi sărutat cu o femeie în München, Germania.

Mihaela Petrov,

Stopfals.md

 

article-img
Demersurile primarului Ceban către Guvern - între trecut și viitor

După furtuna și ploile de săptămâna trecută, primarul general al municipiului Chișinău Ion Ceban a trecut în revistă pagubele înregistrate în special în sectoarele Ciocana și Rîșcani, dar nu a scăpat ocazia să critice Guvernul că nu ar reacționa la solicitările de ajutor. Primarul s-a încurcat în declarații, menționând pe 12 august că va trimite demersuri la Guvern, iar după câteva minute afirmând că demersurile deja au fost expediate. De cealaltă parte, Anasatasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei, spune că până la 15 august la Guvern nu a fost înregistrat niciun demers în acest sens din partea Primăriei.

La briefingul de presă suținut vineri, 12 august, primarul Ion Ceban a declarat că în prezent primăria se descurcă pe cont propriu cu lichidarea consecințelor furtunii din 9 august. „La această etapă am convenit cu colegii că vom transmite cel puțin demersuri oficiale, dacă tot nu s-a găsit armata, carabinierii sau altcineva, care să ne ajute, să intervină. Să transmitem un demers oficial privind compensarea cheltuielilor cel puțin pentru instituțiile educaționale. Vom vedea care va fi răspunsul”, a declarat Ion Ceban.

Peste câteva minute, când a fost întrebat de jurnaliști dacă a expediat demersuri la autoritățile centrale pentru a primi ajutor, edilul și-a schimbat discursul: (min. 16.24) „La toți am apelat oficial, la toți absolut. Sunt și demersuri, și sunete, și vorbe. O să ne adresăm și pentru compensarea acestor cheltuieli. Dar dvs. credeți că este nevoie de foarte multă birocrație în acest sens? Am făcut un demers la Guvern și cred că este normal să nu merg eu cu foița într-o parte sau alta, dar să vină să pună umărul, că trăiesc tot aici, la Chișinău. Când sunt afectați sute de mii de oameni este normal să nu merg să-i trag eu de fustă sau de pantaloni. Este transmis oficial demersul. Eu cred că vor răspunde în 30 de zile”. Ceban a mai spus că, din practica anterioară, Guvernul nu și-ar onora obligațiunile să răspundă la demersurile trimise de primărie.

În aceeași zi, într-o postare pe contul său de Facebook, Ion Ceban a scris că va expedia demersuri pentru compensarea cheltuielilor, fără a menționa ceva despre demersurile pe care „le-ar fi expediat deja”. „De 3 zile Primăria Chișinău este pe cont propriu la înlăturarea consecințelor intemperiei din sectoarele Ciocana și Rîșcani. Suma estimată a pagubelor este de 20 de milioane de lei. Doar în instituțiile educaționale afectate pagubele sunt de 12,5 milioane. Chișinăul este parte a Republicii Moldova și vom solicita Guvernului compensarea cheltuielilor, măcar pentru înlăturarea pagubelor produse instituțiilor educaționale. Săptămâna viitoare va fi convocată ședința extraordinară a CMC unde vom solicita suplinirea fondului de rezervă a municipiului pentru a repartiza banii pentru necesități”, a scris primarul general.

Unii utilizatori ai rețelelor sociale au comentat postarea susținându-l pe primar și argumentând că Guvernul și Președinția trebuie să ajute primăria, alții însă au criticat abordarea lui Ceban, afirmând că nici în anii precedenți autoritățile publice centrale nu prea au ajutat municipalitatea.

Demers înregistrat la Guvern – 15 august 2022

La 12 august, Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a prim-ministrei Gavrilița, a negat că în adresa Guvernului ar fi parvenit demersuri de la Primăria municipiului Chișinău pentru compensarea pagubelor. „Guvernul a susținut, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, convocate de primarul Ion Ceban, alocarea a 2,5 milioane de lei din Fondul de Rezervă al Primăriei municipiului Chișinău, pentru acoperirea pagubelor, provocate în urma intemperiilor din 9 august. În cadrul ședinței, primarul Capitalei nu a venit cu vreo solicitare în adresa Guvernului pentru acordarea mijloacelor financiare suplimentare în acest sens. Cel puțin la această oră nu există niciun demers înregistrat la Cancelaria de Stat”, a comentat Taburceanu pentru portalul Stopfals.md în ziua când Ceban a făcut declarația.

Solicitată în aceeași zi (12 august 2022) să prezinte copii ale demersurilor înaintate către Guvern, purtătoarea de cuvânt a primarului Capitalei Natalia Ixari a spus că acestea „vor fi făcute publice curând”, fără a preciza când anume.

Marți, 16 august 2022, Anastasia Taburceanu a declarat pentru portalul Stopfals.md că demersul Primăriei a fost înregistrat la Secretariatul Executivului pe 15 august, iar municipalitatea solicită ajutor de peste 16 milioane de lei.

 Mariana Colun

Stopfals.md

 

article-img
Deputatul Bogdat Țîrdea transmite falsuri (și) despre suprafața semănată cu grâu de toamnă

Deputatul Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) Bogdat Țîrdea a declarat că în anul 2021 „a fost înregistrată cea mai mică suprafața însămânțată cu grâu de toamnă din ultimii zece ani”. Această afirmație este falsă. Potrivit Biroului Național de Statistică, cea mai mică suprafață însămânțată cu grâu de toamnă a fost în anul 2020, când Executivul era condus de Ion Chicu, susținut de PSRM.

Declarația a fost făcută de Țîrdea într-un briefing de presă la 26 iulie curent, când el a prezentat așa-zisul „TOP-20 anti-recorduri ale PAS”. „Guvernarea se laudă că a oferit 1,6 miliarde lei subsidii pentru agricultură, dar Moldova a înregistrat cea mai mică suprafață însămânțată cu grâu de toamnă. Cea mai mică din ultimii zece ani. Aproximativ 255 de mii de hectare”, a declarat Bogdat Țîrdea. Aceeași informație a fost publicată pe site-ul PSRM Socialistii.md, fiind preluată în totalitate și fără verificare de mai multe platforme afiliate socialiștilor: Actualitati.md, Aif.md, Enews.md și promovată pe rețelele sociale.

Datele preliminare sunt prezentate de Țîrdea ca finale

Cifrele prezentate de Țîrdea, dar și concluzia că în 2021 a fost însămânțată cu grâu de toamnă cea mai mică suprafață din ultimul deceniu, sunt contrazise de datele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și cele ale Biroului Național de Statistică (BNS). Potrivit lui Viaceslav Grigorița, șef al Direcției Politici în sectorul vegetal din cadrul MAIA, în toamna anului 2021, din informația direcțiilor raionale pentru agricultură și industrie alimentară, erau constate preliminar ca fiind semănate circa 265 de mii de hectare de grâu de toamnă, ceea ce într-adevăr era, la acel moment, cel mai mic indicator din ultimii 12 ani. Însă cifra respectivă era una preliminară, cu o marjă importantă de eroare. „La 27 iulie 2022, BNS a definitivat și a prezentat în adresa Ministerului raportul pe țară, care arată că în toamna anului 2021 au fost semănate 326 de mii de hectare de grâu sau cu circa 19% mai mult decât prognoza inițială. Aceste date sunt oficiale și veridice, întrucât sunt elaborate în baza rapoartelor agenților economici producători de grâu”, a declarat Viaceslav Grigorița pentru portalul Stopfals.md. El subliniază că în toamna anului 2021 suprafața însămânțată cu grâu de toamnă a fost aproximativ aceeași ca media ultimilor trei ani (2019-2021), când am avut un indicator de cca 328,8 mii de hectare.

În perioada Guvernului Chicu s-a atestat cea mai mică suprafață însămânțată cu grâu de toamnă

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în anul 2021 au fost însămânțate cu grâu de toamnă aproximativ 340 de mii de hectare (și nu 255 de mii hectare, cum afirmă Țîrdea). Maria Chiperi, consultantă principală în cadrul Direcției statistica agriculturii și mediului din cadrul BNS, explică diferența de peste 13 mii de hectare dintre evidența BNS și suprafața indicată de Ministerul de resort, prin faptul că o parte din suprafața însămânțată cu grâu a fost compromisă și a fost nevoie de re-însămânțare.

Astfel, deputatul BeCS Bogdat Țîrdea a prezentat ca finale rezultatele preliminare ale însămânțării cu grâu de toamnă în 2021. Aceleași date ale BNS arată că, începând cu 2016 (de când sunt accesibile datele statistice) au fost doi ani când au fost însămânțate arii mai mici: în 2020 – cca 309 mii de hectare, când Guvernul era condus de Ion Chicu, premier susținut de PSRM, și în anul 2017 – puțin peste 331 de mii, când Executivul era condus de democratul Pavel Filip.

Experți: „Seceta din 2021 a cauzat suprafața mai mică de însămânțare cu grâu”

Expertul în domeniul agricol al IDIS „Viitorul” Viorel Chivriga confirmă spusele reprezentantului MAIA, precizând că agricultorii se conduc de condițiile meteo, dar și de alți factori atunci când decid ce suprafețe să însămânțeze: „Guvernul are domeniul lui de responsabilitate și nu participă la arat, la semănat. Asta o fac agricultorii și dacă ei văd că nu sunt condiții propice pentru semănat, nu o fac. Suprafața mică din anul curent e o consecință a secetei severe din toamna anului trecut, când agricultorii n-au reușit să însămânțeze culturile agricole”.

La rândul său, Boris Boincean, directorul Institutului de cercetări în domeniul culturilor de câmp „Selecția”, a precizat că seceta de anul trecut a fost principalul factor care a determinat suprafețele semănate cu grâu de toamnă. El a îndemnat politicienii să nu speculeze pe acest subiect. „Anul trecut, în lunile august-octombrie, am avut trei luni fără un gram de precipitații. Noi am semănat grâu practic în sol uscat. De aceea, mulți producători agricoli pur și simplu n-au riscat să o facă. Cei care speculează pe așa chestii, nu procedează onest. Agricultura este un domeniu special, care depinde nu doar de tehnologii, depinde de condițiile climaterice în mare măsură”, a conchis Boris Boincean.

Deputatul Bogdat Țîrdea este unul dintre cei mai activi promotori de falsuri printre aleșii poporului. De-a lungul timpului, el a dezinformat despre NATO, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, organizațiile neguvernamentale, agricultură – alegații dezmințite de jurnaliști.

La același briefing de presă de pe 26 iulie, el a acuzat guvernarea actuală și de „cea mai mică rată de natalitate posibilă din istoria țării”, această afirmație fiind una speculativă.

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

article-img
Speculaţii pe piaţa agricolă: o asociaţie cere limitarea importului producției agricole din Ucraina

De câteva săptămâni Asociația Forța Fermierilor, condusă de fostul deputat Alexandr Slusari, cere autorităţilor să impună restricţii la importul producției agricole din Ucraina şi obligarea elevatoarelor să păstreze prioritar producția moldovenească.

Într-o recentă declaraţie de presă, Asociația Forța Fermierilor susţine că, deși se atestă un nivel foarte înalt de prețuri mondiale la grău și orz, în Republica Moldova agricultorii sunt impuși să-și văndă producția la preț de aproape de două ori mai ieftin față de România, care deseori nici nu acoperă cheltuielile.

Forţa Fermierilor a identificat cine-i de vină: Trans-Oil şi producţia din Ucraina

Vina pentru o astfel de situaţie era pusă pe seama grupului Trans-Oil, care ar dicta preţurile la cereale şi oleaginoase de pe piaţă, dar şi pe faptul că în Republica Moldova elevatoarele ar fi pline cu producţie agricolă.

„Pe subiectul ce ține de prețurile la grău, orz și rapiță, Asociația Forța Fermierilor a remarcat problemele ce țin de lipsa spațiilor de depozitare a producției în contextul refuzului mai multor elevatoare să depoziteze producția fermierilor autohtoni, monopolizarea exportului producției prin port și impactul situației din Ucraina asupra micșorării prețurilor la producția de primă grupă sub prețul de cost pentru marea majoritatea agricultorilor”, se arată într-o declaraţie a acestei organizaţii.

Aceeaşi Asociaţie a propus ca soluţie obligarea Portului Internațional Giurgiulești și Căii Ferate din Moldova la exportul prioritar al producției agricole moldovenești, obligarea elevatoarelor să păstreze prioritar producția moldovenească şi limitarea importului producției agricole din Ucraina în perioada recoltării în Moldova, sugerând astfel că de fapt de vină pentru preţurile mici de pe piaţă este importul producţiei din ţara vecină.

Grigoriev: E o pură speculaţie

În acelaşi timp, datele obţinute de Mold-Street.com arată că elevatoarele din Republica Moldova sunt în mare parte semigoale şi sunt în aşteptarea producţiei agricole.

„În prezent, mai puţin de 10% din spaţiul de depozitare este ocupat cu producţie agricolă. Nu am atestat o cerere mare din partea producătorilor locali de a depozita producţia. La fel, nici din Ucraina. Suntem gata să recepţionăm spre păstrare producţie agricolă locală, doar că gospodăriile agricole nu prea se avântă”, ne-a declarat proprietarul unei elevator.

Igor Grigoriev, președinte al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere Agrocereale, califică declaraţiile Asociației Forța Fermierilor ca pe o pură speculaţie.

„Nu este adevărat că ar exista probleme la depozitarea cerealelor în elevatoare. E o speculaţie! La fel şi în cazul producţiei agricole din Ucraina. Nu atestăm un import masiv de cereale spre depozitare în Moldova. Chiar nu înţeleg de ce ar ieşi cu astfel de declaraţii. Poate că vor să destabilizeze situaţia social-economică şi aşa gravă din Republica Moldova”, a declarat Igor Grigoriev.

Totodată, el consideră că o limitare a importului de cereale din Ucraina ar fi în interesul celor care vor să destabilzeze situaţia din ţară.

Şi managerul financiar de la Trans-Oil, Vitali Butnaru, susţine că nu ar exista astfel de probleme şi că elevatoarele nu sunt pline cu producţie din Ucraina.

„Elevatoarele noastre accepta producţia locală. Nu sunt elevatoarele pline, nici pe jumătate. De altfel, niciun kilogram de cereale de origine ucraineană nu este stocat în elevatoarele din Republica Moldova”, a declarat pentru Mold-Street.com Vitali Butnaru.

Potrivit altor surse din domeniu, ar exista anumite probleme pe piaţă, datorate faptului că unele elevatoare sunt deţinute de traderi, care acceptă cerealele doar cu condiţia vânzării acestora, dar acestea nu influenţează decisiv piaţa.

Stare excepţională în agricultură

Pe de altă parte, noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a anunţat că va solicita Comisiei Situații Excepționale instituirea stării de urgență în domeniul agriculturii.

Potrivit lui Bolea, instituirea situației excepționale este necesară în contextul secetei severe din acest an. „Vorbim de secetă cu consecințe de până la 100% prejudicii în sudul Republicii Moldova, fiind vorba de raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Basarabeasca. Din ce s-a strâns până acum, pentru că la nord încă nu s-a finalizat procesul de recoltare, avem de la 2 la 4 tone la hectar. Este o roadă mult mai mică decât anul trecut, dar asta nu înseamnă că avem vreun pericol de criză alimentară. La sud, culturile de porumb sunt compromise, chiar dacă mai plouă, ele nu mai pot fi salvate. Mai poate fi salvată doar floarea-soarelui, dacă plouă”, a spus Vladimir Bolea în cadrul emisiunii Obiectiv Comun de la TVR Moldova.

Curios este că anunţul noului ministru a fost făcut, practic, imediat după ce o cerere în acest sens a fost înaintată de Asociația Forța Fermierilor.

Autor: Ion Preașcă

Mold-street.com

 

Materialul a fost publicat cu suportul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în ţările Parteneriatului Estic și Rusia”. Afirmațiile nu reflectă obligatoriu opiniile donatorilor.

 

article-img
Reforma universităților: cea mai mare este și cea mai ineficientă universitate

O analiză realizată de Mold-Street.com arată că cea mai mare instituție de învățământ superior din Republica Moldova este Universitatea de Stat, care însă înregistrează și cele mai mari pierderi anuale. Cea mai eficientă și profitabilă este Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

 Reformarea instituțiilor de învățământ cu profil universitar, dar şi de cercetare din țară, anunțată de Ministerul Educației şi Cercetării, a stârnit un val de reacții în societate: de la afirmaţii că este o reforma așteptată și necesară la acuzaţii de atac raider.

Potrivit reformei propuse de Ministerul Educației, din 16 instituții de învățământ superior de stat din Republica Moldova, vor rămâne 11. Scopul proiectului este de a moderniza învățământul superior pentru a asigura studii de calitate, a anunțat ministrul educației și cercetării, Anatolie Topală.

De asemenea, reforma cuprinde şi 23 de alte instituţii, de la instituţii de cercetare, la Biblioteca Academiei sau Grădina Botanică, care vor fuziona cu universităţile de stat.

Mare nu înseamnă şi eficient

Unul dintre principalele argumente invocate de ministul Topală este că în urma acestei reforme „Republica Moldova va avea universități mari, consolidate și competitive, cu infrastructură dezvoltată, modernă, în concordanță cu tendințele la nivel mondial”.

Într-adevăr, instituțiile de învățământ superior cu venituri de câteva milioane lei, cum este cazul Universităţii din Taraclia (7-8 milioane lei pe an) sau majoritatea univeristăţilor private, nu cred că au şanse în competiţia pentru a atrage profesori buni, pentru a avea în dotare săli şi laboratoare moderne şi a pregăti specialişti de calitate.

Pe de altă parte, datele publice arată că chiar şi cele mai mari universităţi din Moldova nu o duc bine. De exemplu, Universitatea de Stat din Moldova este cea mai mare instituţie de învățământ superior, atât după numărul de studenţi, cât şi după valoarea mijloacelor fixe.

Însă această universitate este şi cea care a raportat cele mai mari pierderi din domeniu în ultimii ani. De exemplu, în 2020 pierderile au constituit peste 51 milioane lei, aproape dublu faţă de 2019.

De altfel, Universitatea de Stat din Moldova (USM) a înregistrat mai multe pierderi decât restul tuturor instituţiilor de învățământ superior cu rezultate negative.

Precizăm că rezultatele financiare ale Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și ale Academiei Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” nu sunt publicate și, respectiv, nu le-am luat în calcul.

Medicina, cea mai profitabilă

Datele statistice relevă că în 2020 doar 4, din cele 16 instituţii de învățământ superior de stat, au avut profit şi doar două – în 2019.

Cea mai profitabilă instituţie de învățământ superior, pe parcursul a mai mulţi ani, este Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), care în 2020 a obţinut un profit de circa 108 milioane lei, aproape triplu faţă de 2019.

În 2020 doar 4 din cele 16 instituţii de învățământ superior de stat au avut profit.

De notat că USMF, în perioada 2016-2020, a raportat în permanenţă profit. Totodată, USMF are şi cele mai mari venituri între universităţi, iar rezultate bune se datorează şi cotei mari a studenţilor străini care plătesc studiile – circa 38% din total în 2020.

Curios este că pe locul doi după profit este Universitatea Agrară – 16,45 milioane lei, care ar urma să fie absorbită de Universitatea Tehnică. Ultima, însă, în anii 2019-2020 a raportat doar pierderi.

Mai precizăm că nici Academia de Studii Economice din Moldova, care pregăteşte specialişti în economie, nu se poate lăuda cu o activitate profitabilă în ultimii ani.

O reformă reală, dar nu formală

Mai mulţi specialişti consideră strict necesară reformarea instituțiilor de învățământ cu profil universitar din țară, dar critică abordarea formalistă a acesteia. Fostul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Grigore Belostecinic, susţine că reforma în învățământul superior este necesară de multă vreme, doar că ea ar urma să fie o schimbare spre mai bine, nu o schimbare pentru a bifa că a fost efectuată.

„Avem nevoie de susținere din partea statului, avem nevoie de mai multe alocații financiare, avem nevoie de investiții în dezvoltare pentru a face față concurenței regionale, europene și mondiale în domeniul învățământului superior, care devine tot mai acerbă. Avem nevoie de un alt statut al cadrului universitar”, a conchis fostul rector al ASEM.

Niciun teren și nicio clădire nu vor fi înstrăinate

Fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, a criticat intenția de reformare, susţinând că aceasta ar fi o „preluare forțată a unui patrimoniu de miliarde: bugete grase, clădiri, terenuri, contracte, proiecte etc.”. Potrivit lui, planul autorităților nu se va termină aici şi îl cataloghează drept un plan diabolic.

„Suntem martorii unui atac raider „Made in Moldova. (…) Planul diabolic de lichidare și preluare a universităților nu se va opri la cele 5 instituții de învățământ superior și cele 18 institute de cercetare. Se va încerca lichidarea încă, cel puțin, a unei instituții de învățământ superior de top și cu un patrimoniu și buget gras și preluarea a încă cel puțin două instituții cu renume din Chișinău”, a scris Popovici pe pagina sa de Facebook, uitând să menționeze faptul că acest plan a început să fie elaborat pe timpul când chiar el era ministru al Educației.

Ministerul Educaţiei a calificat astfel de opinii ca pe o dezinformare şi afirmă că „în urma procesului de fuziune întreg patrimoniul instituțiilor de învățământ superior va fi conservat în sistemul educațional și utilizat de acesta”.

„Niciun teren și nicio clădire nu vor fi înstrăinate, urmând ca universitățile să le gestioneze conform legilor în vigoare”, promite Ministerul Educaţiei.

Sperăm că așa va fi, pentru că după așa-zisa reformă a Academiei de Științe în 2017 instituțiile științifice au rămas fără patrimoniu.

Citiți și:

Bătălia pentru Academie, sau ce avere au instituțiile Academiei de Ştiințe a Moldovei

Datele APP relevă că, la începutul anului 2018, Academia de Ştiințe avea în gestiune un patrimoniu de peste 1,1 miliarde lei, de 10 ori mai mare decât la începutul anului 2020.

În 2020, o parte din fostele active ale Academiei au fost scoase la privatizare de către Guvernul Chicu și vândute unor companii imobiliare.

Dezbaterile și mai ales controversele iscate în privinţa reformei denotă o slabă pregătire informaţională a acesteia de către autorități, în consecinţă intenţia bună a fost şi este pusă la îndoială nu doar de opoziţie, dar şi de specialişti.

În acest sens, putem să ne aducem aminte că de fapt startul reformei universitare a fost pus încă în anul 2020, prin procesul de lichidiare a două univerităţi, despre care practic s-a uitat. Atunci două universități – Universitatea IRIM și Universitatea „D. Cantemir” au fost absorbite de Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Administrare Publică şi din 18 universități publice au rămas 16.

Şi atunci, şi acum la bază este metodologia de finanțare a învățământului superior, care presupune că banul public vine după student, iar numărul acestora scade mai rapid decât al universităților și din 2010 s-a redus de două ori.

Autor: Ion Preașcă

Materialul a fost publicat cu suportul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în ţările Parteneriatului Estic și Rusia”. Afirmațiile nu reflectă obligatoriu opiniile donatorilor.

 

article-img
FALS: Marea majoritate a cazurilor de variola maimuței sunt din comunitatea LGBTI

În rețelele sociale este distribuit un reportaj tv al postului de televiziune NTV Moldova, însoțit de mesajul că „virusul variola maimuței afectează cel mai mult reprezentanți ai comunității LGBTI”. În reportaj este citat medicul pediatru Mihai Stratulat care a declarat că „marea majoritate a cazurilor care acum se depistează în Europa este din rândul LGBT”. În realitate, informația OMS a fost trunchiată și scoasă din context. Astfel, datele oficiale arată că doar 20 la sută dintre persoanele infectate cu variola maimuței sunt parte a comunității LGBTI, și nu „marea majoritate”.

Datele OMS - trunchiate

Medicul Mihai Stratulat a vorbit la o emisiune de la postul de televiziune N4 inclusiv despre variola maimuței, menționând că aceasta ar fi depistată preponderent la minoritățile sexuale. În reportajul postului de televiziune NTV Moldova, deținut de deputatul socialist Corneliu Furculița, se spune că „potrivit OMS, în cele mai multe cazuri, este vorba de bărbați cu vârsta sub 40 de ani care locuiesc în Europa și se identifică drept homosexuali”. Acest lucru l-a accentuat Mihail Stratulat care a declarat că „marea majoritate a cazurilor” care acum se depistează în Europa, pacienții sunt din rândul LGBT”.

Afirmația medicului a fost mediatizată și de unele site-uri: Noi.md, Safenews.md care însă nu au verificat dacă ea corespunde adevărului.

„Matematică medicală”: 20 la sută este marea majoritate?

Informațiile la care face trimitere medicul Stratulat sunt incluse într-un raport al OMS privind situația variolei maimuței în mai multe țări de la începutul anului până la 4 iulie 2022. Astfel, în perioada raportată au fost înregistrate 6030 de cazuri de variolă a maimuței în 59 de țări/teritorii, dintre care 4920 de cazuri în regiunea europeană. În raport se menționează că din totalul de pacienți infectați cu variola maimuței în perioada respectivă, 2025 de persoane și-au declarat orientarea sexuală, iar 60% dintre cei care și-au declarat orientarea sexuală (1214 pacienți), s-au identificat ca gay, bisexuali etc. Cu alte cuvinte, datele statistice ale OMS arată că numărul persoanelor homosexuale reprezintă aproximativ 20% din totalul bolnavilor înregistrați, și nu „marea majoritate a cazurilor”. În consecință, datele raportului OMS au fost interpretate tendențios atât de către medic, cât și de instituțiile media care au distribuit acest mesaj.

OMS pentru Stopfals.md: „Variola maimuței nu este legată de orientarea sexuală”

Portalul Stopfals.md a solicitat comentariul Organizației Mondială a Sănătății la informațiile mediatizate de unele media din Moldova. „Variola maimuței nu este legată de orientarea sexuală și poate afecta pe oricine. Prin urmare, ar fi greșit să fie stigmatizat cineva pentru focar. Oricine o poate obține prin contactul apropiat cu o persoană infectată și oricine o poate transmite”, se spune în răspunsul OMS.

Pentru a pune capăt interpretărilor și speculațiilor referitor la incidența infectării cu variola maimuței în rândul persoanelor LGBTI, OMS a emis și o notă explicativă în care precizează că înregistrarea cazurilor de variola maimuței în comunitatea persoanelor LGBTI nu înseamnă că persoanele din această comunitate sunt mai expuse infectării. „Un focar de infecții virale numită variola maimuțelor este raportat în prezent în țările care au nu au avut anterior cazuri. Oricine este în contact apropiat cu cineva infectat poate fi în pericol. Au fost identificate cazuri în comunități de homosexuali, bisexuali etc, dar riscul nu se limitează la aceste grupuri”, se menționează în nota OMS.

Medicul Stratulat și teoria relativității

Întrebat pe ce date statistice s-a bazat în emisiune, atât timp cât OMS a prezentat alte informații, medicul Stratulat a invocat teoria relativității. „Chiar și dumneavoastră faceți un calcul relativ. 20% ar fi în cazul în care cunoașteți orientarea sexuală a tuturor celor infectați. Dar dacă mergem pe teoria relativității expusă de dumneavoastră, 60% din cei care și-au declarat orientarea sexuală sunt din comunitatea LGBT, păi cam atât ar fi din comunitatea LGBT și dintre cei care nu și-au declarat orientarea sexuală. Atunci, 60% din cei infectați sunt din comunitatea LGBT”, a menționat medicul pentru portalul Stopfals.md. 

Variola maimuței este o infecție virală rară, provocată de un virus care aparține familiei poxvirusurilor. În ciuda rezistenței virusului, variola maimuței nu este o boală foarte contagioasă, pentru că răspândirea virusului de la om la om necesită un contact direct prelungit.

Expertizele medicului Stratulat – subiect de falsuri

Pediatrul Mihai Stratulat a alimentat speculații și în perioada pandemiei de COVID-19. În anul 2020, el a declarat că purtarea măștilor de către copii în timpul orelor de curs va duce la scăderea nivelului de oxigen în sânge, provocând hipoxie. Portalul Stopfals.md a cerut opinia mai multor medici: epidemiologi, neurologi și pediatri, care au infirmat declarațiile lui Stratulat. Doctorii au admis că masca îngreunează respirația, însă utilizarea îndelungată a acesteia nu provoacă intoxicație cu CO2 și nici deficiență de oxigen.

Mesaje de denigrare în adresa comunității LGBTI

Instituții media din Federația Rusă, dar și cele moldovenești cu politică editorială pro-Kremlin promovează frecvent stereotipuri, falsuri și mesaje denigratoare la adresa persoanelor LGBTI, inclusiv „legăturile” dintre anumite boli/virusuri și orientarea sexuală. Acum cinci ani, postul de televiziune Rossia 24 a difuzat un reportaj în care atenționa cetățenii ruși că în țările din Europa există riscul de a te infecta cu hepatita A, boală care ar fi „răspândită mai frecvent de către homosexuali”. Informaţia a fost prezentată tendinţios, speculându-se că incidenţa cu hepatita A în Europa este direct proporţională cu gradul de toleranţă faţă de persoanele cu orientare sexuală netradiţională. În același timp, autorii au evitat să prezinte incidența cu hepatita A în Federația Rusă, care era mult mai mare în comparație cu Europa.

Dana Dragan,

Stopfals.md

 

article-img
Logica demografică a lui Țîrdea: Guvernarea PAS este vinovată de numărul mic de copii concepuți în timpul guvernării PSRM

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se face vinovat de „cea mai mică rată de natalitate posibilă din istoria țării” înregistrată în anul 2021, acuză deputatul Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), Bogdat Țîrdea. Însă alesul poporului nu ia în calcul că PAS a venit la guvernare în a doua jumătate a anului 2021 și, corespunzător, primii copii din perioada guvernării actuale s-au născut abia în 2022. Datele oficiale arată însă că rata natalității este în scădere continuă în ultimii ani, statistici confirmate de specialiștii demografii care spun că aceste tendințe sunt cauzate în mare parte de migrație.

 Afirmații preluate fără verificare de site-urile afiliate

Cunoscut pentru frecventele sale afirmații false și manipulări pe care le promovează în spațiul public, deputatul Țîrdea a prezentat în sala de conferințe a Parlamentului așa-numitul „TOP-20 anti-recorduri ale PAS”, în care aduce mai multe acuzații la adresa guvernării. Între acestea, învinuirea că guvernarea PAS este de vină pentru rata mică a natalității în anul 2021. „Poate cel mai interesant moment care a fost surprins de BNS. Și cel mai grav - în 2021 s-au născut doar 29 de mii de copii și 45 de mii de persoane au murit. PAS a stabilit cea mai mică rată de natalitate posibilă din istoria țării, doborând chiar recordul Guvernului Filip din 2016, când s-au născut doar 34 de mii de copii”, a declarat Țîrdea. Afirmațiile acestuia au fost preluate în totalitate și fără a fi verificate de către mai multe instituții media afiliate Partidului Socialiștilor, inclusiv Actualitati.md, Aif.md, Enews.md.

Țîrdea, matematica și copiii

Partidul Acțiune și Solidaritate a ajuns la guvernare după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, iar Guvernul Gavriliță a fost învestit la 6 august anul trecut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2021 într-adevăr s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 40 de ani: 29.230 de copii. Însă această tendință se atestă de-a lungul celor trei decenii de independență, inclusiv în perioada când lideri socialiști precum Igor Dodon și Zinaida Greceanîi au fost la guvernare, sau pe timpul mandatului Guvernului Chicu (2020). Iar rata natalității în anul 2021 nu putea fi „determinată” de politicile/deciziile guvernării PAS, ci mai degrabă de cele ale Guvernului Chicu, votat și susținut de socialiști.

Bogdan Țîrdea dă vina pe PAS și pentru reducerea speranței de viață în 2021. „BNS a raportat că speranța medie de viață a fost de 69,1 ani în scădere cu 0,7 ani”, a declarat Țîrdea, fără a menționa că speranța de viață s-a redus și în 2020, în timpul guvernării socialiste - cu 1,1 ani, potrivit acelorași date ale BNS.

Declarațiile deputatului Țîrdea, inclusiv despre natalitate, au fost diseminate în rețelele sociale, dar fără trimitere la datele statistice oficiale.

Migrația – principală cauză a natalității mici

Demografii atrag atenția că este vorba de o tendință îngrijorătoare de lungă durată. „Numărul de nașteri este în scădere continuă din cauza nivelului înalt de migrație a tinerilor și a faptului că în vârsta reproductivă sunt incluse generații născute la sfârșitul anilor 90 - începutul anilor 2000”, a comentat pentru portalul Stopfals.md sociologa și demografa Olga Gagauz. Experta a mai precizat că situația din 2021 a fost influențată de pandemia Covid-19, care a început în 2020. „Multe familii din cauza incertitudinii, dar și a fricii de a fi infectați în perioada sarcinii au amânat nașterea copiilor”, a menționat ea.

Experții au prognozat că în anul 2022 numărul de nașteri ar putea sa fie mai înalt decât în anul precedent, dar din cauza războiului, cel mai probabil, acest lucru nu se va întâmpla, a mai punctat Olga Gagauz. Ea face trimitere și la studiul „Populația Republicii Moldova la 30 de ani de Independență: provocări principale și politici necesare” care, de asemenea, atrage atenția la fenomenul reducerii natalității și, respectiv, a numărului populației în Republica Moldova, tendință ce ar putea continua și în următoarele decenii. 

De aceeași părere este și expertul în probleme de populație și demografie Valeriu Sainsus. El menționează că nu este corect să fie raportate tendințele demografice la acțiunile și politicile actuale ale statului, având în vedere că rezultatele acestora se resimt în 5-10 ani. „Noi în demografie vorbim în tendințe, nu apelăm cu statistici de moment, anuale, așa cum o fac politicienii. Este eronat ceea ce se încearcă a interpreta. Eficiența politicilor demografice apare în perioada de durată medie și de durată îndelungată. Ceea ce menționează domnul Țîrdea nu are nicio logică în contextul realităților demografice din Republica Moldova”, a declarat Valeriu Sainsus.

De doi ani, aceleași speculații

Declarații similare despre natalitatea scăzută au fost făcute și anul trecut de către Bogdat Țîrdea, cu o lună înainte de alegerile parlamentare anticipate. În iunie 2021, afirma că „În anul 2017 în Moldova a fost cea mai scăzută natalitate din istoria țării”, cu toate că în perioada 2018-2020, natalitatea a continuat să scadă. 

Deputatul a mai acuzat guvernarea din care a făcut parte Maia Sandu ca ministră a Educației că ar fi contribuit la închiderea spitalelor, fals dezmințit de portalul Stopfals.md.

Dana Dragan,

Stopfals.md


article-img
Patru falsuri despre variola maimuței

La 23 iulie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat variola maimuței drept urgență sanitară globală, ca urmare a unei creșteri a numărului de cazuri la nivel mondial. Deși în R. Moldova, nu a fost înregistrat niciun caz, am decis să ne asigurăm că cetățenii cunosc despre simptomele și măsurile de precauție ce-i va ține departe de variola maimuței.

Comunicând cu oamenii, însă, ne-am ciocnit de falsurile în care cred cetățenii. Le-am notat și le-am contrapus cu argumente științifice cu ajutorul unei experte internaționale în sănătate publică. 

Tatiana din Ialoveni ne confesează că atitudinea ei față de variola maimuței este aceeași ca și față de Covid-19 – nu există sau, dacă ar fi existat, e „meritul medicilor”. „Medicii singuri au inventat boala maimuței. Nu ne-au omorât cu Covid-19, vor să rărească lumea cu ajutorul variolei maimuței”, consideră Tatiana. 

 

        Este Variola Maimuței un atac la demografie?

Explicăm dezinformarea despre variola maimuței cu ajutorul Alei Tocarciuc, expertă internațională în sănătate publică.  

Potrivit Alei Tocarciuc, variola maimuței a existat și anterior, dar nu a cauzat mortalitate datorită vaccinării în masă. 

La 23 iulie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat variola maimuței drept urgență sanitară globală, ca urmare a unei creșteri a numărului de cazuri la nivel mondial. Deși în R. Moldova, nu a fost înregistrat niciun caz, am decis să ne asigurăm că cetățenii cunosc despre simptomele și măsurile de precauție ce-i va ține departe de variola maimuței.

Comunicând cu oamenii, însă, ne-am ciocnit de falsurile în care cred cetățenii. Le-am notat și le-am contrapus cu argumente științifice cu ajutorul unei experte internaționale în sănătate publică. 

Tatiana din Ialoveni ne confesează că atitudinea ei față de variola maimuței este aceeași ca și față de Covid-19 – nu există sau, dacă ar fi existat, e „meritul medicilor”. „Medicii singuri au inventat boala maimuței. Nu ne-au omorât cu Covid-19, vor să rărească lumea cu ajutorul variolei maimuței”, consideră Tatiana. 

Este Variola Maimuței un atac la demografie?

Explicăm dezinformarea despre variola maimuței cu ajutorul Alei Tocarciuc, expertă internațională în sănătate publică.  Potrivit acesteia, variola maimuței a existat și anterior, dar nu a cauzat mortalitate datorită vaccinării în masă. „Variola maimuței nu este o boală inventată acum. Dacă privim retrospectiv, Variola, ca și grup de boli,  a generat multiple epidemii în trecut. Dar odată cu inventarea vaccinurilor și a vaccinării în masă, acest grup de boli era practic eradicat. Putem afirma cu siguranță că  Variola în diversele ei forme – și cea umană, și cea a maimuței – a făcut parte din grupul bolilor rare în ultimul deceniu. Asta s-a datorat, în primul rând, vaccinării și izolării focarelor endemice din unele țări ale Variolei Maimuței. Mortalitatea provocată de variola maimuței nu este mare. Deci nu este un instrument de „rărire a oamenilor”, cum se încearcă să se speculeze. Este o situație, când un anumit patogen, răspândit într-o geografie, a ieșit de sub control și se răspândește rapid și în alte geografii”, punctează experta. 

Este variola maimuței un atac la demografie?

FALS! 

Ludmila din Chișinău susține că s-a informat de pe anumite platforme și a aflat că variola maimuței se transmite doar în timpul actului sexual. „Este o boală ce se răspândește doar pe cale sexuală”, enunță femeia. 

Variola maimuței se transmite DOAR pe cale sexuală?

Ala Tocarciuc dezminte această ipoteză și enumeră și alte forme de transmitere a bolii. „Este un fals. Segmentul de populație în care a fost adusă boala este un segment din categoria LGBT. Dar deja sunt persoane infectate din diverse segmente de vârstă, inclusiv și copii. Oricine se poate molipsi în caz de contact cu o persoană infectată, și acest contact nu trebuie, în mod obligatoriu, să fie sexual. Asta este important de știut”, precizează experta. 

Variola maimuței se transmite DOAR pe cale sexuală?

FALS! 

Valeriu, un tânăr din Ialoveni se arată sceptic și consideră că, așa cum fauna R. Moldova nu cuprinde și maimuțele, infecția ne va ocoli. „În R. Moldova nu sunt maimuțe, nu avem cum ne infecta cu această boală”, crede Valeriu. 

Variola maimuței se transmite DOAR prin intermediul maimuțelor?

Ala Tocarciuc demontează și această conjectură. „Boala este deja la etapa de transmitere de la Om la Om. Nu avem nevoie de prezența maimuțelor pentru a ne infecta”, informează experta. 

Variola maimuței se transmite DOAR prin intermediul maimuțelor?

FALS!

Iar Maria din Chișinău crede că variola maimuței este „destinată” doar persoanelor din păturile sociale vulnerabile. „Este o boală a sărăciei”.

Este Variola maimuței o boală a sărăciei?

Ala Tocarciuc, expertă internațională în sănătate publică. „Este o boală infecțioasă, care poate fi controlată prin măsuri epidemice. Faptul că această boală a fost controlată și cumva izolată în unele țări de pe continentul Africii, care sunt extrem de sărace, ne spune clar că este posibil de controlat răspândirea. Sărăcia nu este un impediment aici în procesul epidemiologic. Să ne informăm din surse credibile și să ne comportăm responsabil, este puținul de care avem nevoie acum”, conchide Ala Tocarciuc. 

Este Variola maimuței o boală a sărăciei?

FALS! 

Care sunt simptomele?

Studiile au demonstrat că perioada de incubație a variolei maimuțelor este, în general, între 6 și 13 zile, iar simptomele care pot apărea sunt următoarele: erupții cutanate veziculoase, care pot provoca prurit (mâncărimi) sau leziuni pe orice parte a corpului (inclusiv în jurul organelor genitale și anusului), febră, durere în gât, ganglioni limfatici măriți în volum, durere de spate, dureri musculare și leziuni la nivelul gurii și ochilor.

Cum se transmite variola maimuței?

Variola maimutei se transmite prin contact direct prelungit cu o persoană care este infectată cu acest virus sau printr-un contact prelungit cu obiecte contaminate ale acesteia.

Virusul poate pătrunde în organism prin pielea lezată, tractul respirator, ochi, nas sau gură, dar și prin contact direct cu fluide corporale. De asemenea, variola maimuței se poate transmite între oameni și prin picături din tuse sau strănut, însă doar în cazul unui contact prelungit și de la o distanță redusă. Studiile au mai demonstrat că este posibilă și transmiterea prin placenta de la mamă la făt.

Până acum, variola maimuței nu a fost declarată ca fiind o infecție cu transmitere sexuală, deși expunerea directă și prelungită, specifică contactului intim și expunerea la fluide corporale infectate favorizează răspândirea bolii de la o persoană la alta.

Cum te poți proteja?

Este necesar să respecți o igienă adecvată a mâinilor, folosind apă și săpun sau dezinfectant pe bază de alcool. În cazul persoanelor infectate se recomandă izolarea, iar persoanele care intră în contact cu aceasta, trebuie să utilizeze măsuri de protecție corespunzătoare, cum ar fi mască și mănuși.

Un vaccin pentru prevenirea variolei maimuței a fost deja aprobat, însă, studiile au demonstrat că și vaccinul tradițional împotriva variolei umane poate oferi protecție.

Peste 16.000 de cazuri au fost raportate în prezent în 75 de țări, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. Până în momentul de față, au fost înregistrate șapte decese ca urmare a epidemiei.

În România, la ora actuală, au fost diagnosticați cu variola maimuței 20 de pacienți, toți bărbați.

 

Autoare: Marina Gorbatovschi

 

Materialul a fost publicat cu suportul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în ţările Parteneriatului Estic și Rusia”. Afirmațiile nu reflectă obligatoriu opiniile donatorilor.

 

article-img
FALS: Guvernarea s-a angajat să vândă pământ către străini

Legislația națională interzice expres străinilor și apatrizilor dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier, iar în Parlament nu este nici un proiect de amendare a acestor prevederi.

Mama, patria, pământul strămoșesc, familia tradițională, războiul, Dumnezeu, tradițiile – sunt doar câteva dintre cuvintele sensibile folosite de propagandiști pentru a agita populația și a diviza societatea. Cu aceste instrumente populiștii modelează percepții. Frica este considerată cea mai eficientă tehnică de propagandă – frica de război, frica de a pierde ceva sau pe cineva... Un om care se teme este o victimă sigură a propagandei.

Pe 21 iunie, în timp ce își aștepta decizia privind arestul preventiv, Igor Dodon, cercetat pentru corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, ne asigura că „are informații” că, în schimbul statutului de țară candidată pentru aderare la UE, guvernarea de la Chișinău a acceptat să vândă pământ (terenuri agricole) către străini: „... Dar eu am informații că acolo sunt niște lucruri care vizează cetățenii Republicii Moldova. De exemplu, vor să dea posibilitate străinilor, cetățenilor străini să cumpere terenurile agricole, vor să lichideze raioanele și asta este inclus ca precondiție pentru acest statut de candidat”.

Cultivarea ostilităților prin media

Este o narațiune veche pe care Dodon și PSRM o adaptează la orice succes diplomatic înregistrat de Moldova în apropierea de UE. Și nu contează că premierul Natalia Gavrilița a spus răspicat încă din prima zi de mandat, în discursul de învestire rostit în Parlament, ca răspuns la o întrebare a socialistului Radu Mudreac, că Guvernul pe care îl conduce nu va susține vânzarea pământurilor către străini, acestea fiind niște „preocupări false”. Opoziția pro-rusă menține această narațiune-sperietoare în spațiul mediatic pe care o însoțesc, de regulă, de un discurs de ostilizare anti-occidental: „Ei primesc bani ca să-și trădeze Patria (B.Țîrdea, 8 iulie 2021)”.

Colaj

Atragerea primelor persoane în stat în polemici pe acest subiect este o tactică a propagandei. În declarația sa din 21 iunie, făcută la Judecătorie, Igor Dodon a încercat să-și „îmbrace” narațiunea despre vânzarea pământului către străini în presupuse prevederi misterioase ținute, chipurile, în secret de către autorități: „De ce nu publică, nu ne dă nouă, cetățenilor, condițiile pentru a obține acest statut de candidat? Ele sunt secrete. (...) De ce nu ne arată nouă? Să le vedem și după o să vedem dacă avem sau nu nevoie de acest statut de candidat”, s-a întrebat Dodon.

Miză: Transformarea jurnaliștilor în „cutii de rezonanță”

Aceasta a suscitat curiozitatea jurnaliștilor care, la conferința de presă din 24 iunie, au întrebat-o pe Maia Sandu despre existența unor presupuse condiții secrete. Iar șefa statului a fost nevoită, prin răspunsul ei, să împrospăteze mediatic preocuparea falsă a lui Igor Dodon chiar dacă a demontat-o: „Nu există condiții secrete. Toate lucrurile pe care le-am discutat și le-am convenit cu UE sunt în acorduri publice, iar cele care vor veni - se vor discuta odată cu inițierea negocierilor și vor fi la fel publice. Instituțiile europene sunt transparente și nu e nimic de ascuns”.

Nici Acordul de Liber Schimb semnat cu UE, nici documentele semnate recent, care ne fac stat candidat pentru aderare la UE nu conțin nicio prevedere despre vinderea terenurilor agricole străinilor. Iar pentru maximă transparență, autoritățile au publicat inclusiv întrebările din chestionarul de aderare și răspunsurile oferite de Republica Moldova. În plus, Secretariatul Parlamentului ne-a asigurat că nu există nicio inițiativă legislativă înregistrată care să prevadă modificări la Codul funciar în sensul vinderii pământului către străini.

Legea interzice tranșant

Legislația Republicii Moldova interzice expres străinilor și apatrizilor dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier. Art. 22 din Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător stipulează că: "Investitorii străini pot dobândi, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția terenurilor cu destinație agricolă și a celor din fondul silvic pentru a desfășura activitate de întreprinzător”. Iar art. 6 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului menționează că: „dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă aparține statului, persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, precum și persoanelor juridice al căror capital social nu conține investiții străine”.

Mai mult, statul și-a creat pârghii de a-i lipsi pe străini inclusiv de posibilitatea dobândirii terenurilor agricole prin moștenire. Potrivit Codului funciar, „în cazul dobândirii terenurilor agricole prin moștenire, persoanele străine sunt obligate să le înstrăineze în termen de un an”, iar în cazul în care acest lucru nu se întâmplă „autoritățile publice locale achiziționează terenul la valoarea de piață în baza raportului de evaluare întocmit conform legislației de la persoana care nu este în drept să-l dețină în proprietate”.

Vitalie Călugăreanu

Materialul a fost publicat cu suportul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”. Afirmațiile nu reflectă obligatoriu opiniile donatorilor.



article-img
FALS: Europa nu are nevoie de caisele din Moldova, iar piețele CSI sunt închise

În luna iunie, unele portaluri cu politică editorială pro-Kremlin au publicat știri care conțin speculații și falsuri despre exportul de caise moldovenești. În materiale se afirmă că „Europa nu are nevoie de caisele din Moldova”, iar „piețele CSI sunt închise”. Potrivit Serviciului Vamal din Moldova, dar și Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în perioada mai-iulie 2022, a fost exportată o cantitate mai mare de caise față de aceeași perioadă a anului trecut, iar fructele au mers atât în țări europene, cât și în state membre CSI, inclusiv Federația Rusă și Belarus.

Pe 27 iunie, portalul cu politică editorială pro-Kremlin Kp.md a publicat știrea „Не съедим, так понадкусываем: Молдавские абрикосы не нужны в Европе, а привычные рынки СНГ закрыты, - придется продавать в родной стране по дешевке или скармливать скоту” (în traducere: „Dacă nu le mâncăm, măcar să le mușcăm: Europa nu are nevoie de caisele moldovenești, iar piețele obișnuite din CSI sunt închise, - va trebui să le vindem ieftin în țara noastră sau să le dăm la animale”). În aceeași zi știrea a fost republicată de site-ul Moldova-today.com cu titlul „Молдавские абрикосы будут гнить дома” (în traducere: „Caisele moldovenești vor putrezi acasă”), în timp ce portalul Aif.md, afiliat socialiștilor, a sugerat că piețele tradiționale au fost blocate: „Поставки молдавских абрикосов на традиционные рынки фактически заблокированы” (în traducere: „Livrările de caise moldovenești către piețele tradiționale sunt de fapt blocate”).

În articole se spune că anterior caisele din Moldova erau exportate pe piețele din Federația Rusă, Belarus și Ucraina, iar în prezent prețul caiselor scade constant. Cu trimitere la datele EastFruit se spune că „prețurile medii ale caiselor scad cu circa 5 lei pentru un kg pe săptămână, de la 30 la 20 de lei. Anul trecut, caisele au început să fie comercializate mai târziu cu câteva zile, iar prețul de start a fost de 40 de lei pentru un kg și scădea mai lent”. Potrivit autorului știrii, „în sezoanele precedente, aproximativ 2-2,5 mii tone de caise moldovenești, inclusiv soiuri timpurii, au fost exportate pe piețele din Rusia, Belarus și Ucraina. În medie, livrările către țările respective au reprezentat aproximativ 40-50% din exporturile moldovenești de caise. Anul acesta, canalele respective de export au fost efectiv blocate”.

În 2022, Moldova exportă mai multe caise în Europa

Afirmațiile că Europa n-are nevoie de caisele din Moldova și că exportul acestor fructe spre Belarus și Rusia a fost blocat nu corespund adevărului. Portalul Stopfals.md a solicitat date de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Serviciul Vamal. Astfel, în anul 2022 (perioada 1 mai – 14 iulie) țara noastră a exportat circa 3.360 de tone de caise în 10 țări, inclusiv: Belarus - cca 732 de tone, România - cca 419 tone, Federația Rusă - 295 de tone, precum și alte cantități mai mici în Polonia, Germania, Letonia, Turcia etc.

În acest an, cantitatea exportată este semnificativ mai mare față de cea din 2021, pentru aceeași perioadă de referință, când s-au exportat doar 970 de tone de caise, în doar șase țări ale lumii (Austria, Ungaria, Belarus, România, Rusia și Ucraina). Reprezentanții MAIA subliniază că acest fapt denotă o diversificare a piețelor și reducerea dependenței de piețele tradiționale.

Din cauza războiului sunt dificultăți, dar nu blocaje la export

Șeful Direcției Politici în sectorul vegetal a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Viaceslav Grigorița, a confirmat pentru portalul Stopfals.md că exportul produselor agroalimentare din Republica Moldova pe piețele tradiționale a fost perturbat de războiul din Ucraina, însă a negat că aceste piețe au fost blocate. „Războiul a creat dificultăți logistice și costuri suplimentare în procesul de export pe aceste piețe, care se efectuează pe trasee noi și mult mai lungi, fiind imposibil de tranzitat Ucraina în acest proces. Cu toate acestea, produsele agroalimentare autohtone sunt exportate în continuare pe piețe precum Federația Rusă, Belarus și Ucraina. Este vorba inclusiv despre cultura caisului. La fel, pe aceste piețe au fost exportate peste 70% din merele moldovenești din data de 24 februarie și până în prezent, precum și alte produse”, a declarat reprezentantul MAIA.

Informația despre prețurile din acest an la caise la fel este speculativă, or, caisele sunt mai ieftine deoarece în 2022 roada este mai bună, deci și prețurile sunt mai mici. Potrivit reprezentantului MAIA, prețul mediu al caiselor de la sfârșitul lunii mai 2021 a fost de cca 38 de lei, cu 3 lei mai mult decât în anul curent. „De fapt, indicatorii prețurilor au preponderent aceeași dinamică în timp, chiar dacă recoltele din anii precedenți au fost cu mult sub prognoza recoltei anului 2022. Pentru comparație: în 2020 recolta de caise a fost de 5,5 mii de tone, în 2021 – 8,7 mii de tone, iar în 2022 se prognozează de cca 15 mii de tone. Prețurile din anul curent sunt aproximativ la nivelul anilor precedenți, dar recolta 2022 e mult mai mare, respectiv se exportă mai mult”, declară Viaceslav Grigorița.

Importurile și exporturile, motiv de propagandă

Importurile și exporturile, motiv de propagandă
Comerțul extern, în special cel cu statele europene, este des interpretat tendențios și eronat de către sursele media cu politică editorială pro-Kremlin sau de către politicieni. În anul 2017, site-ul Izvestia.ru a publicat un articol (dezmințit de portalul Stopfals.md), în care se specula că relaţiile comerciale ale Moldovei cu Rusia s-au înrăutăţit din cauza Acordului de Asociere cu UE, fără a face trimitere la date factuale.
Un an mai târziu, președintele de atunci al țării, Igor Dodon, a postat pe Facebook un mesaj în care menționa că fructele și pomușoarele din roada nouă au fost exportate prioritar pe piața Uniunii Economice Eurasiatice, și nu pe piața UE. Datele lui Dodon erau combătute de datele oficiale, care arătau că cea mai mare cantitate de zmeură în acea perioadă era exportată în Polonia.
Kp.md a publicat în anul 2019 un articol în care se vehicula că Moldova importă tot mai puțin și mai puțin din UE, ceea ce era o dezinformare. Stopfals.md a dezmințit acest mesaj, or, datele statistice arătau că în primele două luni ale anului din perioada 2017-2019 importurile din UE au crescut.

 

Mariana Colun,

Stopfals.md

 

article-img
FALS: Guvernul a început o „campanie de castrare” a bărbaților

Un material video informativ despre contracepție, publicat pe rețelele sociale de Ministerul Sănătății a devenit țintă a dezinformărilor diseminate atât în rețelele sociale, de unele site-uri, dar și politicieni, afirmându-se că Guvernul a început o „campanie de castrare” a bărbaților. Este un fals grosolan. De fapt, Ministerul Sănătății distribuie diferite materiale informative privind metodele de contracepție disponibile în Republica Moldova, iar în video-ul cu pricina populația este informată despre procedura de vasectomie, cunoscută și sub denumirea de sterilizare masculină – o metodă de contracepție benevolă a bărbaților care nu vor să aibă copii.

În luna iulie, în rețele sociale, un utilizator a publicat o postare în care se menționează că prioritatea actualului guvern este... să sterilizeze bărbații și femeile. Alt internaut afirmă că „în timp ce Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică, iar multe familii suferă de infertilitate, Ministerul Sănătății a decis să lanseze o campanie de promovare a sterilizării bărbaților”.

Politicieni promotori ai speculațiilor pe Internet

Aceste mesaje au fost preluate și de unii politicieni. În cadrul ședinței săptămânale a Primăriei municipiului Chișinău din 11 iulie 2022, primarul Ion Ceban a spus că video-ul de pe rețelele sociale „ar promova sterilizarea bărbaților la nivel național”. „Subiectul demonstrează cât de incompetenți sunt cei care ne guvernează și e foarte trist ce se întâmplă. Casa arde, baba se piaptănă. După ce nu au făcut nimic, am ajuns sa o vedem și pe asta. Voi sunteți nebuni acolo? Poate și e ceva bun, de învățat, dar când avem o natalitate scăzută, iar noi spunem cât de bine este să sterilizăm moldovenii, oare despre ce vorbește asta? Toate problemele în sănătate s-au terminat și v-ați apucat de castrare”, a declarat Ceban.

Fostul prim-ministru Ion Chicu la fel nu a ezitat să profite de ocazie pentru a critica guvernarea actuală și să promoveze diverse speculații. „Ministra Sănătății Maiei Sandu, care în ultimele zile este preocupată tare de sterilizarea bărbaților din țară...”, și-a început fostul premier o postare pe Facebook, în care i-a adresat critici ministrei Sănătății Alei Nemerenco.

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea, de asemenea a distribuit mesaje speculative în rețelele sociale, criticând video-ul promovat de Ministerul Sănătății.  

Mesajele politicienilor = speculații în media

Mesajul de critică al primarului de Chișinău a fost mediatizat de Kp.md, portal cu politică editorială pro-Kremlin. Autoarea acestui site speculează prin titlu și intertitlu că sterilitatea impusă în Moldova ar fi o valoare europeană: (în traducere) „Cic-cic - și nu mai ești bărbat: De ce în Moldova, unde natalitatea este una dintre cele mai scăzute din lume, au început să promoveze sterilizarea bărbaților”. Valorile europene au intrat în fiecare casă moldovenească fără să bată și fără să ne ceară permisiunea nouă, fetelor - un apel către populația feminină a Moldovei”.

Ministerul Sănătății nu promovează sterilizarea

Afirmația că Ministerul Sănătății a început o campanie de sterilizare a populației este falsă și speculativă. „Video-ul care a provocat reacții este unul dintr-o serie de clipuri informative despre contracepție”, ne-a spus Elena Mudrîi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății. Pentru a aborda subiectul a fost creat un parteneriat între Minister, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, UNFPA și platforma media Suntparinte.md. Singurul scop al acestor materiale a fost cel de a informa populația, iar Ministerul Sănătății nu promovează sterilizarea.

Primele video-uri de promovarea a contracepției au fost publicate în timpul Guvernului Chicu

De fapt, campania de promovare a metodelor de contracepție nu a fost inițiată de actualul Guvern, ci de Guvernul Chicu. Primule materiale video din această serie au apărut încă în iulie 2020, când ministră a Sănătății era Viorica Dumbrăveanu.

Irina Lipcanu analistă programe comunicare la Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) a menționat că au fost produse mai multe video-uri informative despre toate metodele de contracepție, precum și alte aspecte din domeniul sănătății sexuale și reproductive, planificate pentru publicare în 2021 și 2022. Materialele apăreau cu o anumită periodicitate și vizau absolut toate opțiunile de contracepție disponibile: de la prezervativ până la dispozitive intrauterine. Întrun comunicat al UNFPA este menționat că „Obiectivul principal este de a informa populația despre accesul la mijloacele de contracepție existente în Republica Moldova și a descrie toate metodele de contracepție, cum ar fi contraceptivele orale, inelul vaginal, dispozitivul intrauterin, spermicidele și diafragma, vasectomia și altele (în total 20 de metode) pentru a combate miturile existente. Fiecare metodă este explicată în mod egal din perspectiva avantajelor, eficienței, criteriilor de eligibilitate, implicațiilor medicale și posibilelor efecte secundare. Informațiile se bazează pe resurse sigure, dezvoltate de Organizația Mondială a Sănătății, UNFPA și alte instituții internaționale de profil. Niciuna dintre metode nu este promovată, susținută sau recomandată în mod specific”.

Ministerul nu promovează, ci doar informează, a declarat Ala Nemerenco într-o postare pe Facebook: „Ministerul Sănătății se conduce de faptul că activitatea promoțională a serviciilor medicale și medicamentelor sunt guvernate de reguli complexe cu scopul de a menține un echilibru în informarea populației și consumul rațional al acestora, și trebuie să o tratăm cu mare atenție, deoarece poate cauza interpretări eronate care ar duce la decizii eronate. Aici e important consultul medical și informarea efectuată personalizat de către medici”.

La scurt timp după publicare pe rețelele sociale, materialul video totuși a fost șters de pe pagina Ministerului Sănătății, din cauza interpretărilor greșite ale publicului. Toate video-urile din cadrul campaniei rămân a fi disponibile însă pe paginile USMF și pe platforma Suntparinte.md.

Sterilizarea nu înseamnă castrare: cum unii manipulează cu noțiuni din medicină

Vasectomia, cunoscută și sub denumirea de sterilizare masculină, este o metodă de contracepție folosită la bărbați, prin care canalele deferente de la testicule, pe unde este ejaculată sperma, sunt tăiate sau sigilate. Procedura se efectuează doar la solicitarea bărbatului care a decis că nu își mai dorește copii. Așadar, în primul rând, vasectomia este benevolă. În același timp, funcția sexuală și libidoul sunt păstrate. Nimeni nu poate fi obligat să o facă și nu are nimic în comun cu castrarea.

Castrarea, de fapt, semnifică îndepărtarea organelor de reproducere. În antichitate și în evul mediu, castrarea era deseori utilizată drept formă de pedeapsă sau de tortură.

Diana Popa,

Stopfals.md

 

article-img
Депутатские фейки о «боевых» вертолётах: как воздушные суда выглядят на самом деле

Фейковые новости о якобы боевых вертолётах, ввезённых в Молдову, набрали большую популярность и вызвали массу споров. Помимо телеграм-каналов и групп в «Фейсбуке», видео активно распространяют депутаты от Блока коммунистов и социалистов Богдан Цырдя и Александр Нестеровский. Журналист «СП» провёл своё расследование и лично посетил аэропорт, поговорил с таможенной службой, депутатами, а также узнал, что может грозить за распространение фейков.

Фейк внутри фейка: как «боевых» вертолётов стало 4
 

Первое видео о якобы боевых вертолётах, которые привезли из Украины в Молдову появилось 7 июля в «Фейсбуке». Его перепубликовали, в том числе, депутаты от Блока коммунистов и социалистов Богдан Цырдя и Александр Нестеровский и сопроводили видео своими комментариями.

Второе видео, также с двумя разобранными вертолётами, которых перевозят на большегрузах, появилось 11 июля в «Фейсбуке» портала "Рышканы-Сегодня".

Его переопубликовал депутат Богдан Цырдя в своём телеграм-канале с комментарием: «Транзит вооружения по территории Молдовы набирает обороты! Уже, как минимум, второй зафиксированный случай транспортировки боевых вертолетов».

Сравнив оба видео, мы заметили, что это одни и те же машины, которые перевозят одни и те же вертолёты. Первое видео было сделано почти у самого аэропорта, второе сделано в районе Рышкан. Номера у машин одинаковые. Также одинаково выглядят и обмотанные тканью вертолёты.

Сравнение вертолётов в одном коллаже. Стопкадр видео

Номера у машины тоже одинаковые — AA 1470 XT. Стопкадр видео

Ещё одно фото нам прислал читатель, который также утверждал, что вертолёты боевые, но как он это понял не объяснил. Фото сделано на объездной дороге в Бельцах, рядом с поворотом на Флорешты.

Что за вертолёты и почему их везли через Румынию


Журналист «СП» посетил аэропорт в Маркулештах и запечатлел вертолёты, которые показаны на видео. Всего их два: первый — Ка-32, второй — Ми-8Т.

Вертолёт Ми-8Т. На видео машина, на которой он располагался, ехала первой. Фото: Юрий Гагарин

Оба судна — гражданские и используются для тушения пожаров. В отличие от военных вертолётов, которые, как правило, зелёного или чёрного цвета, эти выкрашены в бело-красный.

Оба вертолёта принадлежат частной международной компании «Artic Group». В Маркулештах у них есть дочернее молдавское предприятие ООО «Artic Avia», которое занимается обслуживанием судов этой компании в Молдове. По словам Светланы Барладян, администратора ООО «Artic Avia», владелец принял решение вывезти вертолёты с территории Украины (из Киева) и отправить их на хранение в аэропорт Маркулешт. Но так как у них нет лётной годности, своим ходом прилететь они не смогли.

— Вертолёты вывезли из Киева, чтобы сохранить. Маршрут, по которому их доставили в Молдову через Румынию, определили в целях безопасности. На таможне решили, что он должен проехать именно так. Машины с двумя вертолётами перевезли в Ужгород (город на западе Украины), и там они оформлялись на таможне. Один из вертолётов, Ка-32, зарегистрирован в Молдове. Другой вертолёт, Ми-8Т, — в Украине. Эти вертолёты используются для тушения пожаров и никак не предназначены для боевых действий. Их привезли в разобранном виде, так как у них нет лётной годности, — рассказала Светлана Барладян.

Маршрут транспортировки гражданских вертолётов, которые вывезли из Украины в Молдову. Видео начинается с таможни в Костештах и далее указаны три локации, где очевидцы снимали вертолёты — круг перед Рышканами, Бельцы и дорога в Маркулештах.

Переоборудовать вертолёты в военные нельзя

Также мы решили узнать, можно ли технически сделать из этих гражданских судов боевые. Об этом мы поговорили с администратором аэропорта Маркулешт Николаем Кликичем. По его словам, в Молдове это сделать нереально.

— Эти вертолёты гражданские и находятся в гражданском регистре. Переделать их технически в Молдове просто невозможно. Для этого необходимы специализированные заводы, команда инженеров. Такого у нас в стране нет. Это не просто повесить пусковую систему. Там необходимы настолько колоссальные изменения, как практически сконструировать новый вертолёт, поэтому ни о каком переоборудовании под боевые не может идти и речи, — говорит Николай Кликич.

Говоря о публикациях о «боевых» вертолётах, которые распространяли депутаты, собеседник отметил, что не может давать оценку их действиям. Он добавил, что депутаты имеют право обратиться практически в любые службы и получить всю необходимую информацию об этих вертолётах.

В таможенной службе подтвердили, что вертолёты гражданские
Также за комментарием мы обратились в таможенную службу Молдовы. Нам ответили, что компания, подавшая декларацию для таможенной процедуры, завезла эти вертолеты через таможенный пункт в Костештах. Согласно сопроводительным документам, эти вертолеты были ввезены из Украины через Румынию в Молдову для хранения.

Также было приложено свидетельство о регистрации вертолетов, где указано, что они гражданские и предназначенные для тушения пожаров. В сертификате, выданном Управлением гражданской авиации РМ, прямо указано, что эти суда не подпадают под товары двойного назначения и не могут быть использованы в иных, кроме как гражданских целях.

В ведомстве добавили, что в соответствии с постановлением Правительства № 606/2002 о «Национальной системе контроля экспорта, реэкспорта, импорта и транзита стратегических товаров в РМ», военные самолеты относятся к категории товаров, подлежащих стратегическому контролю. Любые операции (транзит, экспорт и т. д.) с ними таможенная служба одобряет только после разрешения специализированной Межведомственной комиссии. Таким образом никаких перемещений военных судов на территорию Молдовы зарегистрировано не было.

Депутат Нестеровский: лично информацию я не проверял


Как рассказал депутат Александр Нестеровский, хотя информацию он не проверял и доказательств у него нет, он верит, что видео с «боевыми» вертолётами — правда.

— Откуда у вас информация, что вертолёты боевые?

— Я доверяю гражданам Молдовы. Публикацию я увидел в «Фейсбуке», от гражданина, который лично это снимал. И это была расширенная публикация.

— Вы лично проверили эту информацию?

— Лично я не проверил, так как гражданам Молдовы доверяю. Это был репост публикации, которая была в «Фейсбуке». Но уверен, что она правдива и ради интереса, как депутат я могу посетить любые объекты, я бы с удовольствием посетил Маркулешты. Думаю, [посещу] на этой неделе, раз эта тема приняла такой поворот. Посмотрел бы, если меня пустят, какие там вертолёты, какие ещё войска есть, потому что слухов о Маркулештах в последнее время очень много.

— Публикуя непроверенную информацию, особенно на фоне войны в Украине, не сеяте ли вы панику?

— Я уверен, что паники никакой нет и не будет. У нас граждане спокойные в Молдавии, не паникёры. У меня встречный вопрос, риторический — если бы там были боевые вертолёты или транспортированы войска из соседней страны мне, даже как депутату, правдиво бы об этом сказали? — ответил Александр Нестеровский.

Стоит отметить, что только публикация Нестеровского в «Фейсбуке» собрала больше полумиллиона просмотров и более 5 тыс. комментариев, многие из которых разжигают межнациональную рознь и предрекают, что из-за «военных» вертолётов по Молдове нанесут ракетные удары.

Депутатов можно санкционировать за фейки, но надо обратиться в суд
Эксперт неправительственной организации WatchDog Валерий Паша, который занимается анализом и оценкой политики в разных областях, рассказал, что в Молдове пока не был принят закон, который бы наказывал за распространение фейков в интернете. Однако если кто-то из сторон, которой нанесли вред фейками о якобы «боевых» вертолётах обратится в суд, возможно, санкционировать депутатов можно: как минимум, заставить их удалить публикацию и публично опровергнуть эту информацию.

— Хотя отдельного закона за распространение фейков в интернете нет, депутатов всё равно можно санкционировать. Однако для этого кто-то должен обратиться в суд. Это может быть частная компания, которой принадлежат вертолёты и которая в суде сможет доказать, что такими публикациями её имиджу нанесли ущерб. Это может быть сам аэропорт, таможенная служба или даже правительство. Для того, чтобы обратиться в суд, не нужно снимать с депутатов неприкосновенность, ведь это не уголовное дело, а административное.

Закон о фейках, который вышел недавно, не распространяется на онлайн. Если бы какое-то телевидение сделало такую новость с фейком, тогда Совет по телевидению и радио смог бы их санкционировать. В парламенте рассматривался вопрос о законе, который бы распространялся и на интернет, однако он недоработан и слишком абстрактный, и мы в том числе, рекомендовали пока его не принимать, — рассказал Валерий Паша.

Константин Хайретдинов

Материал опубликован при содействии регионального Бюро для Румынии и Республики Молдова Фонда Фридриха Наумана за свободу и при финансовой поддержке Министерства иностранных дел Федеративной Республики Германия в рамках проекта «Развитие сотрудничества с гражданским обществом в странах Восточного партнерства и России». Выраженные мнения принадлежат исключительно авторам и не обязательно отражают мнения доноров.


article-img
Meta își extinde programul de verificare a datelor de către terți în Republica Moldova

Ca parte a luptei Meta împotriva dezinformării,  colaborăm cu terți verificatori independenți de date din întreaga lume, care examinează și evaluează acuratețea conținutului. Astăzi, extindem programul Meta de verificare a datelor de către terți în Moldova, anunțând un nou parteneriat cu Stopfals.md, un verificator de date certificat prin rețeaua non-partizană International Fact-Checking Network  (Rețeaua Internațională de Verificare a Datelor).

Când un verificator de date (fact-checker) evaluează o postare ca fiind falsă, o dăm mai jos în News Feed, reducând în mod semnificativ distribuția acesteia. Acest lucru oprește răspândirea dezinformării și reduce numărul persoanelor care o văd. Cei care distribuie în mod repetat știri false vor vedea, de asemenea, reducerea ariei de difuzare, iar posibilitatea de a câștiga bani și de a face publicitate va fi eliminată. Când o postare este marcată drept falsă, avertizăm despre acest lucru persoanele care o văd sau încearcă să o distribuie. Verificatorii de date nu elimină conturile sau paginile de pe Facebook ori Instagram.

„Suntem bucuroși să anunțăm că Stopfals.md a devenit partener de verificare a datelor în Moldova. Extinderea programului nostru de verificare a datelor de către terți este o etapă importantă în lupta împotriva știrilor false și pentru a ajuta cetățenii moldoveni să utilizeze platformele noastre în siguranță” - Kateryna Kruk, manager de politici publice pentru Albania.

„Lucrăm în mod constant la identificarea modalităților de a combate răspândirea dezinformării pe platforma noastră și, în acest sens, înțelegem valoarea parteneriatelor cu experții locali. Suntem încântați să începem să lucrăm cu Stopfals.md și să le urăm bun venit în programul nostru global.” - Sophie Eyears, manager de dezvoltare a parteneriatelor strategice, imparțialitatea știrilor la Meta.

Acest program este în conformitate cu cadrul constituit din trei părți al familiei de aplicații Meta, care au drept scop îmbunătățirea calității și autenticității plasărilor de conținut din News Feed, în timp ce Facebook elimină conturile și conținutul care încalcă standardele comunității sau politicile de publicitate, reduce distribuirea știrilor false și a conținutului neautentic precum „clickbait” și oferă publicului mai mult context cu privire la postările văzute.

„Portalul Stopfals.md gestionat de Asociația Presei independente (API) din Republica Moldova are o experiență vastă de dezmințire a falsurilor și dezinformărilor din media și din rețelele sociale. Perioadele dificile precum pandemia de COVID-19 și invazia agresivă a armatei ruse în Ucraina au arătat cât de periculoase pot fi știrile false și teoriile conspirațiilor. Suntem recunoscători Companiei META că ne-a ales în calitate de partener de verificare a datelor în Moldova și ne vom strădui ca această colaborare să fie pe măsura așteptărilor.” – Lilia Zaharia, coordonatoare Stopfals.md.

Stopfals.md va începe verificarea datelor pe Facebook și Instagram în zilele următoare. Acesta este al doilea partener de verificare a datelor din Moldova după stabilirea unui parteneriat cu AFP (Agenția France-Presse). În prezent, colaborăm cu peste 80 de parteneri de verificare a datelor în mai mult de 60 de limbi la nivel global și investim în identificarea modalităților de extindere a acestor eforturi.

 

Mergi sus