Articole si Analize
FALS: Parlamentul a aprobat o lege de impozitare a diasporei pentru remitenţe
Guvernatoarea Găgăuziei Irina Vlah a declarat că „din 2024, diaspora va fi impozitată pentru banii trimiși în Moldova. O lege în acest sens a fost aprobată deja de Parlament în prima lectură”. Această informație nu corespunde realității. De fapt, este examinat un proiect de lege care prevede obligarea instituțiilor financiare (băncilor, în special) să prezinte Ministerului Finanţelor informaţii privind tranzacţiile efectuate de persoanele fizice prin sisteme de remitere de bani. Această iniţiativă nu presupune impozitarea diasporei.
Irina Vlah: „Impozitaţi pentru banii trimiși părinţilor săraci”
Pe 19 iunie, în cadrul emisiunii «Новая неделя с Анатолием Голя» de la postul de televiziune TV8, Irina Vlah a declarat că Parlamentul R. Moldova a aprobat în prima lectură o lege care obligă cetățenii noștri aflați peste hotare să achite impozite pentru banii trimiși acasă. „Am ajuns deja să impozităm din 1 ianuarie 2024 diaspora pentru transferurile de bani către părinții săraci și rude”, a spus Irina Vlah.
Moderatorul Anatolie Golea a rugat-o pe invitata emisiunii să detalieze de unde are astfel de informații:
— Cine a spus asta?
— Cum adică, cine a spus? Se discută la nivel de Parlament, deja a fost aprobat în prima lectură.
— N-a fost aprobată o astfel de decizie.
— De ce le luaţi mereu apărarea?
— Şi dvs. de ce minţiţi că a fost aprobat în prima lectură?
— Vreţi să spuneţi că aşa ceva nu se discută în Parlament?
— O astfel de decizie n-a fost aprobată în prima lectură.
— Dar este pusă în discuţie, totuși.
Mass-media: „Beneficiarii de transferuri de bani vor fi impozitați”
Cu câteva zile înaintea declaraţiei bașcanei Găgăuziei, făcute în cadrul emisiunii menționate, site-ul Actualitati.md a publicat o știre intitulată: „O surpriză neplăcută pentru diasporă: Beneficiarii de transferuri de bani vor achita impozite” (în original: «Неприятный сюрприз для диаспоры: Лица, которые получают денежные переводы, будут платить налоги». )
În text se spune că „autorii au pregătit o surpriză neplăcută, mai ales pentru moldovenii din diasporă, care vor fi nevoiți să achite impozite în Moldova: ori ei, ori cetățenii care beneficiază de transferuri bănești în republică”. În articol se mai afirmă că de la 1 ianuarie 2024, instituțiile financiare, inclusiv băncile, urmează să raporteze Fiscului despre toate transferurile prin sistemele de remitere de bani făcute în favoarea persoanelor fizice.
Știrea a fost postată și pe Facebook, fiind distribuită de cca 30 de ori. Și deputatul socialist Vladimir Odnostalco a distribuit-o pe contul său de Telegram.
Reamintim că site-ul Actualitati.md este asociat cu Partidul Socialiștilor. În articolele sale, el promovează PSRM și critică actuala guvernare, iar anterior a publicat în repetate rânduri informații false. Potrivit unei investigații jurnalistice din 2017, domenul Actualități.md a fost înregistrat de Iurie Vitnyansky, fost consilier local din PSRM în Consiliul Municipal Chișinău.
Parlamentul n-a votat „legea diasporei”
În realitate, Parlamentul n-a aprobat nici în prima lectură, nici în a doua vreo lege care ar obliga reprezentanţii diasporei să achite impozite pentru transferurile bănești. Guvernul a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2024. Acesta prevede că instituțiile financiare din Moldova (în special, băncile), din 1 ianuarie 2024, urmează să prezinte Ministerului Finanțelor informaţii privind tranzacțiile efectuate de persoanele fizice prin sisteme de remitere de bani.
Astfel, sunt propuse modificări la articolul 22611 din Codul Fiscal - Surse indirecte de informaţii. În alineatul (5), litera а), după cuvintele „conturile de plăţi ale unei persoane fizice” se introduc cuvintele „precum și tranzacțiile efectuate prin sisteme de remitere de bani”, iar după cuvintele „al conturilor respective” se introduc cuvintele „și tranzacțiilor efectuate prin sisteme de remitere de bani”;, litera i) se completează cu textul „ precum și informații privind înregistrarea/stingerea datoriilor față de personal, soldul cărora la finele anului depășește 200 mii de lei”.
Dacă modificările la Codul Fiscal vor fi aprobate, articolele amendate vor avea următorul conținut:
Alineatul (5) litera a): Informaţiile vor conţine date despre intrările şi/sau ieşirile pe parcursul unui an fiscal de mijloace băneşti în/din fiecare cont bancar şi/sau cont de plăţi şi/sau în/din conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale unei persoane fizice, precum și tranzacțiile efectuate prin sisteme de remitere de bani dacă rulajul cumulativ debitor sau creditor al conturilor respective, în decursul unui an fiscal, depăşeşte 300 mii de lei;
Alineatul (5) litera i): contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei, precum și informații privind înregistrarea /stingerea datoriilor față de personal, soldul cărora la finele anului depășește 200 mii de lei.
Opinia expertului: datele sunt colectate pentru a aplica metodele indirecte de estimare a veniturilor
Modificările propuse nu vizează nemijlocit diaspora, acestea referindu-se la toţi cetăţenii moldoveni. Marina Soloviova, directoarea programului „Politici economice” din cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, a menţionat într-un comentariu pentru portalul Stopfals.md că, potrivit Codului Fiscal al Moldovei, veniturile obţinute de persoanele fizice peste hotarele ţării nu sunt supuse impozitării. „Nu cred că Ministerul Finanţelor ar intenţiona să impoziteze transferurile băneşti personale. Codul Fiscal stipulează clar că veniturile obţinute de persoanele fizice în afara Republicii Moldova, inclusiv cele ce sunt transmise rudelor, sunt considerate neimpozabile (articolul 2266 alineatul (4)). Banii câştigaţi peste hotare, de obicei, au fost impozitaţi deja în alt stat”, a precizat experta.
Marina Soloviova presupune că datele ar putea fi colectate pentru a aplica metodele indirecte de estimare a veniturilor. „Cred că Ministerul Finanţelor colectează aceste date pentru a aplica metodele indirecte de estimare a veniturilor impozabile. În fond, Fiscul are deja acces la datele băncilor despre fluxurile băneşti pe conturile persoanelor fizice. Acum, se pare, au decis să adauge şi datele din sistemele de remitere de bani”, consideră experta.
Elena Celak,
Stopfals.md
Pe reţele, escrocii îşi propun serviciile de recuperare a banilor sustraşi de alţi escroci
În ultima perioadă, pe reţelele sociale s-au răspândit escrocheriile prin care nişte pretinse companii juridice îşi oferă serviciile de recuperare a banilor sustraşi de alți escroci. Mai multe postări publicitare cu astfel de oferte au apărut pe Facebook. În afară de postările în format text, sunt publicate și filmulețe prin care „binevoitorii" se oferă să ajute persoanele înșelate să-și recupereze banii, iar unele videouri conțin chiar și opiniile „clienților mulțumiți”. În realitate, atât informația despre companii, cât și cea despre clienți sunt false. Portalul Stopfals.md explică cum acționează escrocii pe rețelele sociale.
Ce nu este în regulă cu publicitatea „juriștilor”?
Am analizat zeci de anunțuri publicitare despre „asistența juridică” și „asistența în recuperarea mijloacelor sustrase de brokeri”.
În unele cazuri, escrocii foloseau filmulețe în care nişte juriști povesteau despre compania în care activează. Aceste înregistrări erau însă trunchiate în așa fel încât nu era clar despre ce companie este vorba.
Bunăoară, în cazul de față, escrocii au preluat un video al companiei НЭС din Rusia. Onestitatea acestei firme ar fi un subiect aparte, căci am depistat atât referinţe pozitive despre activitatea ei, cât şi negative. Totuşi, este clar că videoul companiei a fost, pur şi simplu, furat, editat şi transformat în unul „universal” ca să poată fi plasat împreună cu un link cu orice denumire, fără să stârnească suspiciuni.
Aici, acelaşi angajat al companiei apare într-un video pe Youtube, postat pe un canal oficial.
Contul de pe care a fost publicată reclama pe Facebook a fost creat acum un an, iar pozele plasate acolo sunt nişte imagini-simbol.
La fel, au apărut şi multe videouri cu pretinşi clienţi mulţumiţi, care povestesc cum au fost ajutaţi de jurişti, dar fără a fi oferite informaţii concrete. În unele cazuri, filmuleţele pot fi reale, fiind editate însă în aşa fel încât nu mai este clar despre ce companie este vorba. De cele mai multe ori, astfel de videouri sunt înregistrate contra plată prin intermediul unor site-uri speciale de unde, apropo, pot fi achiziţionate și comentarii, vizualizări video etc. În baza acestui exemplu devine clar cum funcţionează totul. O tânără exprimă mulţumiri companiei, îi îndeamnă pe toţi să solicite ajutor anume acolo, dar fără a menţiona măcar denumirea firmei. Nu am reuşit să identificăm în internet nici filmuleţul, nici tânăra.
Reporterul nostru a discutat cu escrocul la telefon
Reporterul portalului Stopfals.md a accesat site-ul escrocilor şi a plasat o solicitare. Printre alte informaţii, se cerea şi indicarea numărului de telefon.
30 de minute mai târziu, reporterul a fost sunat de către pretinsul jurist. El s-a interesat despre suma care a fost sustrasă, a vrut să afle pe ce platformă s-a întâmplat cazul și când, dar şi în ce ţară locuieşte persoana care i-a contactat. În discuţia telefonică, reporterul a spus că a pierdut banii participând la programul „Investiţii cu banca Maib din Moldova”, un program care, la fel, a fost lansat de escroci. Interlocutorul i-a zis că este o escrocherie frecventă şi s-a arătat dispus să-l ajute. Pentru ca povestea să fie mai credibilă, reporterul a menţionat despre intenţia sa de a merge la poliţie, adăugând însă că ulterior s-a răzgândit. Totuşi, când a auzit de poliţie, "juristul" a devenit nervos, a întrebat de câteva ori unde anume a fost reporterul, de ce şi dacă a făcut vreo reclamaţie. Ca să-l liniştească, reporterul nostru i-a spus că, până la urmă, nu a mai făcut nicio reclamaţie. Cu toate acestea, escrocul, care ceva mai devreme era gata să-l ajute, a spus că nu poate face nimic în acest caz şi, precipitat, a încheiat discuţia.
Indicii de care trebuie să ţinem cont pentru a nu ajunge în lista victimelor „asistate”
Dacă totuşi aţi căzut în plasa răuvoitorilor, nu este cazul să apelaţi la ajutorul unor pretinşi jurişti pe internet. Dacă v-au fost sustraşi bani de pe cardul bancar sau aţi fost înşelat în alt mod, puteţi apela la poliţie, iar dacă aveţi nevoie de asistenţa juriştilor, adresați-vă unei companii specializate din localitatea dvs sau deplasați-vă personal la sediul acesteia. În schema descrisă mai sus, escrocii se prezintă drept angajaţi ai unei companii de peste hotare şi nu se întâlnesc niciodată personal cu clientul.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
Colaboratorii Campaniei STOP FALS!, pe prima linie de combatere a dezinformării
Oamenii trebuie să consume informații transmise de surse care operează cu fapte și dovezi, mai puțin cu emoții, iar publicațiile care „amestecă” în știri opiniile cu faptele trebuie evitate. Aceasta este una din concluziile la care au ajuns oamenii de diferite vârste și profesii care au participat la discuțiile și întâlnirile desfășurate în ultimul an de colaboratorii Campaniei STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API). Cei 15 colaboratori regionali STOP FALS! au organizat în total 31 de discuții în 16 raioane, inclusiv în UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.
Întâlnirile au avut loc în instituții publice, cum sunt școlile, casele de cultură, primăriile, centrele medicale și de agrement, cu participarea atât a funcționarilor publici, lucrătorilor sociali, polițiștilor, pedagogilor, cât și fermierilor, pensionarilor, oamenilor care nu sunt încadrați în câmpul muncii.
Dezinformarea poate lua vieți
Colaboratorii Campaniei STOP FALS! au prezentat exemple de informații false și diferite speculații, oferindu-le participanților recomandări și instrumente de verificare a informațiilor, pentru a nu deveni victime ale dezinformării. Profesoara Aliona Para, colaboratoarea responsabilă pentru activitățile în raionul Cantemir, a organizat o întâlnire în satul Haragâș, îndemnându-i pe localnici să depună efort pentru a verifica sursele, dar și să se implice la contracararea dezinformării: „Dacă vedeți sau citiți o informație pe care o credeți falsă sau speculativă, semnalați-o pe site-ul www.Semnale.stopfals.md, iar jurnaliștii experimentați o vor verifica și vor scrie adevărul”
După exemplele prezentate și discuțiile cu colaboratorii Campaniei STOP FALS!, participanții au înțeles mai bine că dezinformarea poate aduce nu doar prejudicii morale sau materiale, dar și pierderea vieților omenești, cum s-a întâmplat cu unii din cei care au crezut falsurilor și conspirațiilor din perioada pandemiei de COVID-19.
Irina Croitoru, bibliotecară în satul Năvârneț, raionul Fălești, a participat la una din întâlnirile organizate de colaboratoarea Campaniei STOP FALS! Natalia Popov. Doamna bibliotecară subliniază importanța acestor întâlniri pentru a-i proteja pe oameni de dezinformare: „La întâlnire ni s-a prezentat informație utilă și practică, sfaturi accesibile fiecărui cetățean. Ar fi bine ca aceste informații să ajungă la fiecare om din țara noastră, probabil așa ar fi mai puțină discordie în societate”.
Oamenii manipulați sunt greu de convins
O persoană infectată de dezinformare și propagandă ani întregi este greu de convins să renunțe la sursele toxice, consideră Tatiana Botnarenco, bibliotecară în satul Bălășești din raionul Sângerei. „Oricât de mult am dori să-i învățăm pe oameni să gândească critic, nu toți sunt capabili de asta. Iată de ce esre nevoie de mai multă informare corectă, ca să reușim să aducem adevărul în prim plan”, spune ea. Profesoara din Bălți Inga Savca, colaboratoare responsabilă pe activitățile STOP FALS! în raionul Sângerei, concluzionează că astfel de întâlniri trebuie organizate cu regularitate în toate localitățile țării: „Trebuie să-i scoatem din zona de confort pe cei care nu obișnuiesc să analizeze critic informația, intervenind în modul conservator de construire a viziunilor multor oameni”.
Jurnalista Cristina Jitari, colaboratoare responsabilă de activitățile Campaniei STOP FALS! în raionul Drochia, la fel i-a îndemnat pe participanți să fie mai activi și să utilizeze instrumentele existente de raportare a informațiilor suspecte. Una dintre participante la discuția din satul Mândâc, Daniela Zaporojan, remarcă că dezinformarea va fi un pericol permanent pentru Moldova, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să luptăm cu acest fenomen nociv: „Nu cred că vom scapă vreodată de „știrile false”, ele sunt prea multe și oricât de precauți am fi, uneori cădem și noi în plasa manipulării. Personal, după ce am aflat că pot raporta o știre care mi se pare suspectă pe www.Semnale.stopfals.md, mă străduiesc să fac asta pentru a-i ajuta pe alții. La fel, îi îndemn și pe vecini, prieteni să semnaleze falsurile, ajutând să se afle adevărul cu dovezi și surse”.
În regiunea transnistreană oamenii încă preferă să se informeze din surse media de la Kremlin
Asistenta medicală Diana Goja, responsabilă de informarea cetățenilor din raionul Dubăsari și regiunea transnistreană, spune că multe persoane din această regiune preferă să se informeze din surse media pro-Kremlin și gândesc cu clișee propagandistice. Iată de ce trebuie depuse eforturi suplimentare pentru combaterea informațiilor false.
Jurnalistul Piotr Garciu, colaborator al Campaniei STOP FALS! în UTA Găgăuzia, la fel consideră că nu ne putem aștepta la o schimbare radicală a viziunii oamenilor după câteva întâlniri și discuții. Astfel de activități trebuie desfășurate cu regularitate, cu exemple de falsuri și manipulări grosolane, dar și cu recomandări pentru oameni cum să se protejeze de dezinformare.
Colaboratorii Campaniei STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), sunt oameni activi de diverse profesii, din diferite regiuni. Ei participă la instruiri periodice pe tema combaterii dezinformării și organizează întâlniri tematice cu oamenii din regiuni. În ultimul an, în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat cu suportul IMS (International Media Support), colaboratorii regionali ai Campaniei STOP FALS! au desfășurat 31 de întâlniri în raioanele Sângerei, Briceni, Glodeni, Soroca, Drochia, Florești, Fălești, Orhei, Căușeni, Ștefan Vodă, Cantemir, Leova, Taraclia, Anenii Noi, Criuleni, UTA Găgăuzia, Dubăsari și regiunea transnistreană. La aceste întâlniri au participat peste 600 de persoane.
Totodată, colaboratorii și colaboratoarele au distribuit în peste 60 de localități din țară (link la știrea cu buletinele) patru ediții trimestriale ale unui buletinul informativ trimestrial, în care sunt prezentate exemple de dezmințire a informațiilor false și tendențioase din mass-media naționale și internaționale.
Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de Asociația Presei Independente (API) cu suportul IMS (International Media Support).
Cum dezinformarea afectează societatea?
Dezinformarea poate avea consecințe și efecte devastatoare pentru societate, dacă nu vom găsi modalități de a o combate.
STOP FALS! - campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), descrie în infograficul de mai jos ce efecte poate avea dezinformarea asupra societății. #NuRăzboiului #NuDezinformării
Să ne implicăm cu toții în combaterea dezinformării! Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și proactiv, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!

EVALUAREA ÎN SISTEMUL DE JUSTIȚIE DIN RM: DEZMINȚIREA FALSURILOR
Reforma justiției și activitatea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting) sunt însoțite de multe falsuri și afirmații speculative. Ele sunt distribuite cu scopul de a discredita efortul de consolidare a statutul de drept și de excludere din sistem a persoanelor corupte și a celor care nu întrunesc criteriile de integritate pentru funcțiile importante pe care le dețin.
STOP FALS! - campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), descrie în infograficul de mai jos falsurile despre Comisia Pre-Vetting și dezmințirea acestora. #NuDezinformării
Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și proactiv, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!
FALS: CSE guvernează Moldova în locul Guvernului şi Parlamentului
Bogdan Ţîrdea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Socialiştilor, a declarat că Moldova ar fi guvernată de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale, iar Parlamentul şi Guvernul sunt înlăturate de la putere. De preţurile mari la gazele naturale deputatul, la fel, acuză Comisia. Tot Comisia, potrivit lui Ţîrdea, ar stabili impozitele şi ar majora salariile miniştrilor. Aceste afirmații nu corespund realității, iar Comisia pentru Situații Excepționale nu are astfel de atribuții.
Bogdan Țîrdea: „Țara este guvernată de o organizație neconstituțională”
Potrivit lui Bogdan Țîrdea, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) este neconstițională, anume din cauza acesteia în țara noastră gazele naturale sunt scumpe. „Țara este guvernată de CSE. Adică și Parlamentul, și Guvernul, sunt înlăturați de la putere, toată puterea fiind în mâinile unei organizații neconstituționale care se numește Comisia pentru Situații Excepționale, care stabilește impozite, majorează salariile miniștrilor, încheie niște contracte neclare privind livrarea de gaze – nu se știe cu cine, nu se știe la ce preț. Iată ce înseamnă stare de urgență”, a declarat Bogdan Țîrdea pe 11 iunie la postul public de televiziune din Găgăuzia GRT (min. 46:10 - 46:47).
De ce în Moldova a fost declarat regimul stării de urgenţă și de ce acesta este prelungit?
Introducerea stării de urgență de către Parlamentul Republicii Moldova este prevăzută de Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război. Un astfel de regim este instituit, inclusiv în legătură cu existenţa unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională. Starea de urgenţă poate fi instituită pe o perioadă care nu va depăşi 60 de zile. În funcţie de evoluţia situaţiei, durata stării de urgenţă poate fi prelungită sau redusă la solicitarea Preşedintelui ori Guvernului. Starea de urgenţă este ridicată în cazul în care situaţia care a condus la declararea ei a fost înlăturată.
La 24 februarie 2022, în legătură cu invazia militară rusă în Ucraina şi prezenţa unor pericole evidente pentru securitatea naţională a țării noastre, Parlamentul a instituit în Moldova regimul stării de urgenţă pentru o perioadă de 60 de zile. Ulterior, în conformitate cu legea, regimul stării de urgenţă a fost prelungit de câteva ori. Ultima dată acest regim a fost extins la 26 mai curent.
Din motiv că războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar diferitele riscuri pentru securitatea ţării noastre persistă, regimul stării de urgenţă rămâne în vigoare şi în prezent.
Care sunt atribuţiile CSE pe durata stării de urgenţă?
Pe durata stării de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova care are următoarele atribuţii:
- a) emite dispoziţii privind aplicarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor, de localizare şi lichidare a consecinţelor situaţiilor excepţionale, de apărare a statului de drept şi de menţinere sau restabilire a stării de legalitate;
- b) controlează activitatea comisiilor pentru situaţii excepţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale şi analizează modul de desfăşurare a operaţiunilor de salvare şi de intervenţie, adoptă măsuri pentru asigurarea oportună a acestor comisii cu forţele şi mijloacele necesare;
с) exercită dreptul exclusiv de a interzice desfăşurarea adunărilor, manifestaţiilor publice şi a altor acţiuni de masă;
- d) coordonează activitatea mijloacelor de informare în masă privind informarea populaţiei despre cauzele şi proporţiile situaţiei excepţionale, despre măsurile întreprinse de Guvern pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situaţii şi protecţia populaţiei, precum şi privind familiarizarea populaţiei cu regulile de comportare în timpul situaţiei excepţionale;
- e) dispune, în caz de necesitate, sistarea temporară a livrării gazelor, energiei electrice şi apei potabile;
- f) limitează sau interzice comercializarea băuturilor alcoolice;
- g) stabileşte procedura de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor economici şi ai instituţiilor publice, cazurile cînd este permisă demisia lucrătorilor;
- h) stabileşte regimul special de folosire a spaţiului aerian.
Dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova sunt executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni.
Comisia este constituţională
Afirmaţia lui Bogdan Ţîrdea că CSE ar fi „o organizaţie neconstituțională” este falsă. Formarea acestei comisii este prevăzută de Legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război şi de Hotărârea Guvernului cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.
Comisia nu este formată din „persoane de ocazie”. Din componența acesteia fac parte: prim-ministrul și vice-premierii, unii miniștri (ai Economiei, Finanțelor, Afacerilor Interne, Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Justiției, Apărării etc.), șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, directorii unor agenții, ai Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate, reprezentanții altor instituții.
Dacă în țară este instituit regimul stării de urgență, acest lucru nu înseamnă că Parlamentul și Guvernul sunt lipsite de atribuțiile lor. CSE acționează doar în limita competenței sale, fără a afecta competența altor autorități și instituții. Mai mult, articolul 11 din lege stipulează că „în perioada stării de urgenţă, de asediu sau de război, Parlamentul nu poate fi dizolvat.”
CSE nu negociază livrările de gaze naturale, nu stabilește impozitele și salariile
CSE nu desfășoară negocieri privind livrările de gaze, de acest lucru se ocupă companiile de profil (Moldovagaz S.A., Energocom S.A.), Comisia doar ia măsuri pentru a asigura furnizarea volumului suficient de gaze pentru necesităţile economiei şi cetăţenilor ţării. Preţurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale sunt aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în conformitate cu metodologia de calculare, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE.
Comisia nu se ocupă de chestiunile ce ţin de impozitare. Impozitele sunt stabilite de către Parlament, iar Serviciul Fiscal de Stat controlează executarea acestora în conformitate cu Codul Fiscal.
La fel, CSE nu a majorat salariile miniştrilor, aşa cum a declarat Ţîrdea. Salariile au fost majorate după ce Parlamentul a aprobat, la propunerea Guvernului, rectificarea bugetului pentru anul 2023. În plus, salariile au fost majorate nu doar pentru miniştri, dar şi pentru alţi funcţonari publici — în total pentru 1300 de funcţionari publici. Rectificarea presupune majorarea, din 1 iulie, a retribuţiilor pentru unele categorii de bugetari angajaţi în autorităţile publice centrale, în aceste scopuri fiind alocate 89,8 mil. de lei.
Bogdan Ţîrdea speculează deşi, în calitatea sa de deputat al Parlamentului, ştie cum sunt făcute rectificările la bugetul de stat. Astfel, în anul 2020, la propunerea Guvernului Ion Chicu, susţinut de PSRM, salariile deputaţilor au fost majorate cu 4182 de lei.
Elena Celak,
Stopfals.md
Speculații referitoare la crearea Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei
După ce Președinta Maia Sandu a anunțat, la sfârșitul lunii mai, despre inițierea creării în Moldova a Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei „Patriot”, sursele media și politicienii pro-Kremlin au difuzat mesaje speculative cum că în țară se introduce cenzura. Acest lucru nu corespunde realității.
Inițiativa privind crearea Centrului național de apărare informațională și combatere a propagandei, lansată de șefa statului, n-a fost pe placul tuturor. Unii dintre politicienii și jurnaliștii afiliați partidelor pro-Kremlin au declarat că aceasta se va solda cu instaurarea cenzurii. La începutul lunii iunie, la postul de televiziune „Primul în Moldova” a fost difuzată emisiunea-pamflet de autor „Вечерний Буймистру”, în cadrul căreia moderatorul Dmitrii Buimistru, printre altele, a comentat și această iniţiativă. „Adică, nişte patrioţi vor decide care lucruri din mass-media sunt adevărate şi care nu sunt. PAS vrea să facă un minister al adevărului ca în romanul „1984” de George Orwell. Înainte de alegeri ni se spunea că ne așteaptă vremuri bune, dar ne-am pomenit că trăim o antiutopie. Acum niște „oameni patrioți” ne vor dicta ce să credem și ce nu”, a spus Buimistru în emisiune.
Romanul „1984” de George Orwell relatează despre un stat totalitar, unde persoanele sunt urmărite fiindu-le impusă o poziţie comodă autorităţilor. Un rol imporant în acest sens îi revine „ministerului adevărului”, angajaţii căruia rescriu manualele sau ziarele.
A recurs la comparaţia cu „ministerul adevărului” şi fostul preşedinte al RM Igor Dodon. El a făcut acest lucru încă la 29 mai, când Maia Sandu abia anunţase despre proiectul de lege. Declaraţia lui Dodon a fost publicată şi pe pagina Partidului Comuniştilor de pe Facebook.
De ce compararea viitorului Centru cu „ministerul adevărului” este o manipulare?
Compararea viitorului Centru național de apărare informațională și combatere a propagandei cu „ministerul adevărului” din romanul lui Orwell este o speculaţie cu scopul de manipula opinia publică. În conformitate cu proiectul de lege, Centrul are misiunea de a consolida eforturile interinstituționale în lupta împotriva dezinformării și acțiunilor coordonate de diseminare a mesajelor, narațiunilor, comunicărilor, indiferent de originea acestora, care reprezintă pericol sau pot periclita realizarea intereselor naționale. La fel, potrivit Maiei Sandu, Centrul va coordona politica statului în domeniul securităţii informaţionale şi a combaterii propagandei la nivel naţional.
În Moldova se vorbește demult despre atacurile informaționale de tip hibrid, inclusiv prin utilizarea falsurilor, pentru a destabiliza situaţia din ţară. Unul din cele mai recente exemple sunt declaraţiile false potrivit cărora, după Summitul Comunităţii Politice Europene desfășurat în Moldova la 1 iunie, Maia Sandu ar fi spus că „Moldova este gata să pună teritoriul său la dispoziția Forțelor Armate ale Ucrainei pentru a desfășura acțiuni militare în Transnistria”. Această dezinformare a fost preluată rapid de mediile pro-Kremlin, canalele anonime de Telegram și de unii utilizatori ai rețelei TikTok.
În Moldova, cenzura este pedepsită penal
Conform proiectului de lege, Centrul nu va fi abilitat cu anumite funcţii care s-ar putea solda cu cenzurarea conţinutului media ori a declaraţiilor moldovenilor. De altfel, potrivit Constiuției, în Republica Moldova este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil (articolul 32). La fel, Legea Supremă consfințește că mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii (articolul 34).
Mai mult, în țara noastră cenzura este pasibilă de sancţiuni penale. Astfel, articolul 1802. Cenzura din Codul Penal prevede amendă de la 650 la 850 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani pentru „denaturarea nejustificată a materialului jurnalistic sau interdicţia nejustificată de a răspândi anumite informaţii, impusă de către conducerea mass-media publice”, iar „indicaţia funcționarului public sau a persoanei care exercită funcție de demnitate publică cu privire la activitatea editorială dată mass-media sau angajaţilor mass-media, precum și orice altă formă de împiedicare a tirajării sau răspândirii informaţiei” se pedepsesc cu amendă de până la 1350 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
Ce spun experţii?
În opinia directorului executiv al Asociaţiei Presei Independente (API) Petru Macovei, compararea viitorului Centru național de apărare informațională și combatere a propagandei cu „ministerul adevărului” din romanul lui Orwell este incorectă și speculativă. „Acest Centru urmează a fi creat pentru ca instituțiile noastre publice și societatea să devină mai reziliente la dezinformare. Din punctul meu de vedere, el urmează să analizeze schemele de răspândire a narativelor dezinformatoare în Moldova și să ia măsuri pentru a reduce impactul propagandei asupra securității țării. La fel, trebuie să ne instruim funcționarii publici pentru ca instituțiile să răspundă mai operativ și eficient la dezinformare”, a precizat Macovei. În opinia sa, crearea unui astfel de Centru în Moldova a întârziat, iar statul urmează să combată mai activ tentativele externe de destabilizare. „Indiscutabil, acesta nu va fi un instrument de cenzură, or legea nu conține niciun fel de pârghii în acest sens. Narativul despre o eventuală introducere a cenzurii este răspândit, în primul rând, de mediile și politicienii pro-Kremlin care de fapt reprezintă sursele principale de dezinformare și, într-o anumită măsură, sunt interesați de destabilizarea situației din țară. Sunt absolut sigur că mass-media obiectivă, care stă bine la capitolul deontologie, precum și societatea nu au motive de frică în legătură cu activitatea acestui Centru. Ba dimpotrivă, acesta ne poate ajuta să devenim mai rezilienți în raport cu pericolele externe”, a mai spus Macovei.
Inițiativa Președintei se află la etapa de proiect și va fi supusă consultărilor și dezbaterilor publice. Potrivit Tatianei Puiu, expertă în domeniul legislaţiei mass-media, crearea acestui Centru este necesară ținând cont de problemele la capitolul dezinformare cu care ne confruntăm în Moldova. Totuși, în opinia ei, proiectul ar necesita anumite definitivări. „Dacă până la votul din Parlament unele puncte din proiectul de lege nu vor fi modificate sau precizate, ar putea apărea riscuri ce țin de libertatea de exprimare, de libertatea de opinie”.
Moderatorul Dmitrii Buimistru este angajat al postului de televiziune Exclusiv TV/THT care aparține deputatului socialist Corneliu Furculiță, mai exact soției sale, Ludmila. În emisiunea sa, care este difuzată și la postul de televiziune „Primul în Moldova” (beneficiarul final este cetățeanul rus Alexei Polunin), acesta persiflează reprezentanții PAS și autoritățile din Moldova, fără a face careva referințe cu tentă negativă la Partidul Socialiștilor (PSRM) sau Partidul „Șor”.
În cadrul alegerilor locale precedente desfășurate la Chișinău, Buimistru a făcut parte din echipa lui Ion Ceban care a fost susținut atunic de PSRM.
Piotr Garciu,
Stopfals.md
„PAS promovează perversiunea şi valorile LGBT” - fals răspândit de un deputat din Găgăuzia
Campania electorală din autonomia găgăuză s-a încheiat, însă deputatul Adunării Populare din Găgăuzia Victor Petrov, care a candidat la funcţia de başcan, continuă să răspândească falsuri. După marşul de solidaritate în susţinerea drepturilor comunităţii LGBT desfăşurat la Chişinău la 18 iunie, acest ales al poporului a făcut pe reţelele sociale o postare care conţine mai multe afirmaţii false.
„Deja al doilea an consecutiv, în Moldova, cu înalta aprobare a partidului aflat la guvernare, are loc o paradă gay, eveniment „păzit” de colaboratorii organelor de menţinere a ordinii nevoiţi să protejeze această acţiune pe care nu o prea agreează” - astfel îşi începe Victor Petrov postarea. În continuare el afirmă că în Moldova se face propagandă în favoarea relaţiilor netradiţionale, relaţii care sunt impuse şi Găgăuziei. La fel, potrivit lui Petrov, autorităţile ar promova agenda LBGT prin toate mijloacele posibile.
„Parada gay, al doilea eveniment ca importanţă pe agenda guvernării”
Deputatul din Găgăuzia concluzionează că „parada gay este al doilea eveniment ca importanţă pe lista de priorităţi a actualei guvernări din Moldova, după „summitul european”. Petrov mai afirmă că pentru reprezentanţii partidului aflat la guvernare organizarea unor evenimente de acest gen este un motiv „de fală şi mândrie”. Totodată, el cheamă guvernarea „să pună imediat capăt promovării perversiunilor de tot felul, lucru adus practic la nivel de ideologie de stat”.
Victor Petrov şi-a distribuit declaraţia şi pe alte platforme: în grupul Виктор Петров - народная поддержка (Victor Petrov – susţinerea poporului) de pe Facebook, pe canalul de Telegram cu aceeaşi denumire şi pe pagina sa de Instagram.
Postarea respectivă conţine mai multe afirmaţii false pe care Victor Petrov le promovează intenţionat pentru a manipula opinia publică.
Pride-urile sunt organizate de către Centrul GENDERDOC-M, nu de partidul aflat la guvernare
În primul rând, organizatorul marşului LBGT de la Chişinău a fost Centrul de Informații GENDERDOC-M, nu partidul aflat la putere ori Guvernul. Centrul GENDERDOC-M a fost fondat în Moldova la 8 mai 1998, pe timpul Preşedintelui Petru Lucinschi, iar primul pride a fost desfăşurat în anul 2002 cu sloganul „Pentru toleranţă şi cooperare”. Pe atunci funcţia de Preşedinte al Moldovei era ocupată de comunistul Vladimir Voronin.
Pride-urile LGBT sunt desfășurate de centrul respectiv deja pentru al 22-lea an consecutiv. De altfel, aceste evenimente au fost organizate şi în perioada când Preşedinte era Igor Dodon, un promotor activ al „valorilor tradiţionale”.
Astfel, partidul aflat în prezent la guvernare şi Președinta Maia Sandu nu sunt inițiatorii și nu au oferit vreo „înaltă aprobare” pentru desfășurarea pride-urilor, după cum afirmă Petrov în falsurile sale.
Pentru desfășurarea marșului LBGT nici nu este nevoie de aprobarea autorităților
Conform Legii Republicii Moldova privind întrunirile, aprobată în 2008, orice cetăţean are dreptul să organizeze un miting, un marş şi alte întruniri care nu contravin Constituţiei ţării şi nu încalcă legislaţia. Anterior desfăşurării, organizatorii urmează să adreseze primăriei o declaraţie prealabilă, iar în unele cazuri nici această declaraţie prealabilă nu este obligatorie. Nu este necesară obţinerea autorizaţiei pentru desfăşurarea întrunirilor, cu atât mai mult solicitarea acesteia de la organele superioare ale puterii. Legea nu prevede proceduri şi obligaţii potrivit cărora Preşedintele, Guvernul sau Parlamentul oferă autorizaţii pentru desfăşurarea întrunirilor.
Marşurile nu „promovează perversiunile”, ci revendică egalitatea de drepturi
Centrul GENDERDOC-M nu „promovează perversiunile” şi nici nu cheamă oamenii să renunţe la valorile tradiţionale. Ogranizaţia informează despre orientarea sexuală şi identitatea de gen, promovează drepturile comunităţii LBGT, face eforturi de prevenire a HIV/SIDA şi ITS (infecţiilor cu transmitere sexuală) şi de promovare a modului sănătos de viaţă, desfăşoară activităţi sociale și culturale, oferă consultaţii psihologice şi juridice pentru membrii comunităţii LBGT. Activitatea Centrului este recunoscută pe larg atât în Republica Moldova (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Drepturile Omului, Comisia parlamentară pentru drepturile omului etc.), cât și la nivel european (Consiliul Europei, Parlamentul European, reprezentanţele ONU și OSCE în Republica Moldova etc.).
Marșuri de tipul celor organizate de Centrul GENDERDOC-M au loc în mai multe țări din lume, acestea având drept scop promovarea drepturilor și a toleranței față de persoanele LBGT, protecţia egalităţii cetăţenilor în drepturi indiferent de orientarea sexuală şi identitatea de gen, manifestarea sentimentului de demnitate personală, a diversităţii şi unităţii acestei comunităţi.
Subiect frecvent de falsuri
Comunitatea LGBT se pomeneşte destul de frecvent subiect al falsurilor promovate, în primul rând, de către unii politicieni. Astfel, în noiembrie trecut, ex-preşedintele Igor Dodon a declarat că actualul guvern „intenționează să distrugă familia și credința prin introducerea în școli a unui proiect de promovare a drepturilor copiilor LGBT”. Subiectul a fost preluat şi de către deputaţii din Găgăuzia. Portalul Stopfals.md a constatat că, de fapt, în şcoli nu este implementat vreun proiect de acest gen, fiind vorba despre un spot promovat pe rețelele de socializare pentru a preveni bullying-ul în școli, iar autoritățile nu au nicio legătură cu asta. O lună mai târziu, mai multe site-uri din România au preluat falsul despre promovarea în şcoli a „proiectului LBGT”, adăugând că Uniunea Europeană ar dicta Guvernului din Moldova astfel de condiţii. Stopfals.md a dezminţit şi aceste publicaţii. Falsul respectiv a fost promovat activ și în perioada campaniei electorale pentru alegerile la funcția de bașcan al Găgăuziei din anul curent, în special de către candidatul Grigorii Uzun, susținut de Partidul Socialiștilor.
Comunitatea LBGT a fost acuzată inclusiv de răspândirea „variolei maimuței”. Portalul Stopfals.md la fel a explicat anterior de ce acest lucru nu corespunde realității.
Elena Celak,
Stopfals.md
La acelaşi subiect:
FALS: UE reglementează recunoașterea căsătoriilor cuplurilor LGBT+ și dreptul lor de adopție a copiilor în Uniunea Europeană
Senatoarea din România Diana Șoșoacă a declarat pe 31 mai în Parlamentul de la București că UE a legalizat căsătoriile între parteneri de același sex și dreptul lor de adopție, făcând referire la o propunere a Comisiei Europene pe subiectul adopțiilor. De fapt, politiciana din România dezinformează, or documentul la care face trimitere nu stipulează pretinsa recunoaștere a căsătoriilor cuplurilor LGBT+ și adopția copiilor de către acestea, ci doar că „fiecare copil din Europa și din întreaga lume ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și să trăiască liber de orice fel de discriminare și intimidare”.
„Este vorba de recunoașterea tuturor actelor de căsătorie, indiferent de felul în care este acea căsătorie, între persoane de același sex pe teritoriul oricărui stat al UE, pentru că există state ale UE care permit o asemenea căsătorie. Mai mult, este un act prin care se impune recunoașterea actului de adopție al unui cuplu de același sex care adoptă copii într-o țară a UE care permite o astfel de legislație ca să fie recunoscută în toate celelalte state ale UE”, a declarat Șoșoacă. Video-ul cu declarația ei, difuzat în rețeaua Facebook, a adunat peste 34 de mii de vizualizări și peste 600 de comentarii, majoritatea îndreptate împotriva comunității LGBT.
Senatoarea Șoșoacă denaturează premeditat prevederile propunerii Comisiei Europene 695/2022, prin care se reglementează actul de adopție în UE. Obiectivul propunerii Comisiei Eeuropene (CE), cuprinsă în 65 de pagini, este „de a consolida protecția drepturilor fundamentale și a altor drepturi ale copiilor aflați în situații transfrontaliere, inclusiv dreptul acestora la identitate, nediscriminare, la o viaţă privată şi de familie, la succesiune și întreținere într-un alt stat membru, bazându-se pe interesul superior al copilului”. În conformitate cu acest obiectiv, concluzia CE este că interesul superior al copilului trebuie să fie un aspect primordial în toate acțiunile legate de copii, indiferent dacă sunt luate de autorități publice sau de către entități private. Este adevărat că la punctul 12 al documentului se menționează că în 2020, Comisia a anunțat măsuri pentru a se asigura că calitatea de părinte stabilită într-un stat membru va fi recunoscută în toate celelalte state membre. Această inițiativă a fost inclusă în Strategia UE privind egalitatea LGBTIQ și în Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii, unde se menționează că fiecare copil din Europa și din întreaga lume ar trebui să se bucure de aceleași drepturi și să trăiască liber de orice fel de discriminare și intimidare. Cu alte cuvinte, prin aceste inițiative se propune respectarea drepturilor copiilor, indiferent de statutul familiilor lor.
Același lucru a fost decis în decembrie 2021 și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și anume că părinții de același sex și copiii lor trebuie să fie recunoscuți ca familie în toate statele membre ale UE. Decizia a fost emisă după ce un cuplu de același sex nu și-a putut înregistra copilul, astfel că acesta risca să rămână apatrid fără acces la cetățenie, în imposibilitatea de a părăsi țara de reședință a familiei sale, Spania, precum și fără documente personale. În această situație, copilului i-ar fi fost limitat accesul la educație, asistență medicală și securitate socială.
Cine este Șoșoacă?
Diana Iovanovici-Șoșoacă este juristă de profesie, senatoare în legislatura 2020-2024, afiliată partidului S.O.S. România. Ea este o conspiraționistă care a distribuit o mulțime de mesaje anti-vaccin în perioada pandemică. Potrivit portalului de verificare a faptelor Factual.ro, Diana Șoșoacă a dat în judecată Guvernul României „în numele bisericii”, pentru interzicerea pelerinajelor în timpul pandemiei. În aceeași perioadă, ea a fost amendată pentru că nu a purtat mască medicală în plenul Parlamentului.
Șoșoacă are un discurs public pro-rus, fiind considerată agent de influență a Federației Ruse în România. Din anul 2021, ea este invitată de onoare a Ambasadei Rusiei la București la diferite recepții, unde a continuat să meargă inclusiv după agresiunea militară rusă în Ucraina.
Ea insistă că războiul a fost pornit nu de Rusia, ci de Occident și a cerut Guvernului României să nu sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse. Pagina sa de Facebook a fost avertizată de Facebook privind propaganda rusă, în primăvara anului 2022, după începutul războiului.
Portalul Stopfals.md a scris anterior despre falsurile transmise de Diana Șoșoacă și mesajele sale anti-europene, anti-NATO și pro-ruse.
Mădălin Necșuțu,
Stopfals.md
În imagine: Iunie 2021, Diana Iovanovici-Șoșoacă la o recepție a Ambasadei Rusiei.
Sursă foto: Aktual24.ro
FALS: Criza alimentară globală este o consecință a sancțiunilor masive ale Vestului împotriva Rusiei
Unele site-uri cu politică editorială pro-Kremlin din Republica Moldova promovează mesajul propagandistic că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina este responsabilă de criza globală de alimente. Este o dezinformare. De fapt, rapoartele anuale privind crizele alimentare, întocmite de Rețeaua Globală Împotriva Crizelor Alimentare, arată că nivelul de insecuritate alimentară a început să scadă constant în ultimii ani, din perioada când încă nu începuse războiul, iar Federația Rusă nu se afla sub „sancțiuni masive”.
„Criza alimentară globală este o consecință a sancțiunilor masive ale Vestului împotriva Rusiei. Sancțiunile au perturbat legăturile logistico-alimentare și pe cele comercial-economice ale Rusiei cu investitorii străini” (în original: “Глобальный продовольственный кризис стал следствием массированных санкций Запада в отношении России. Они нарушили продовольственно-логистические и торгово-экономические связи этой страны с иностранными инвесторами”) - se afirmă într-un articol de opinie publicat de site-urile Enews.md și Noi.md și distribuit pe paginile din rețeaua Facebook.
În articol se acreditează ideea că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina este responsabilă de criza globală de alimente. Asta corespunde cu narațiunea de dezinformare că sancțiunile împotriva Rusiei sunt ineficiente în stoparea războiului împotriva Ucrainei și dăunează nu atât Rusiei, cât altor state.
Cifrele combat propaganda
Rapoartele anuale privind crizele alimentare, întocmite de Rețeaua Globală Împotriva Crizelor Alimentare (Global Network Against Food Crises) și publicate de Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (United Nations Office for the Coordinating Hummanitarian Affaires), combat aceste afirmații. Astfel, nivelul de insecuritate alimentară scade constant în ultimii ani, din perioada când încă nu începuse războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În raportul publicat în anul 2020 se constata că 135 de milioane de oameni din 50 de state și teritorii analizate au fost considerați ca aflându-se în situație de criză alimentară, inclusiv severă. Principalii factori care au generat și menținut criza alimentară au fost conflictele armate, schimbările climatice care au generat secetă extremă și șocurile economice.
În raportul pentru anul 2021 numărul persoanelor aflate în situație de criză alimentară a crescut cu 20 de milioane și a constituit, potrivit raportului, 155 de milioane de oameni din 55 de state și teritorii analizate. Factorii generatori au rămas aceiași, factorul șocurilor economice fiind alimentat, în multe state, de pandemia COVID-19.
În raportul publicat în mai 2022, la 3 luni de la începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, 193 de milioane de oameni din 53 de state și teritorii analizate erau considerați în situație de insecuritate alimentară acută. Totodată, autorii raportului menționează că această creștere „trebuie interpretată cu atenție, în condițiile în care poate fi atribuită atât unei înrăutățiri a situației de insecuritate alimentară acută, cât și unei creșteri substanțiale, cu 22 la sută, a populației analizate între 2020 și 2021”. Oricum, notează ei, proporția populației în situații de criză a crescut din 2020. În raport se menționează mai mulți factori generatori, cel mai puternic fiind conflictele armate, apoi șocurile economice determinate puternic de pandemia COVID-19 și vremea extremă.
În raportul publicat recent, în anul 2023, se arată că 258 de milioane de oameni în 58 de state și teritorii se aflau în situație de criză alimentară acută. Cauzele au rămas aceleași ca și în rapoartele precedente, însă un capitol separat este dedicat impactului pe care îl are războiul din Ucraina asupra crizelor alimentare. „Când a început războiul în februarie 2022 – după opt ani de conflict în zonele de est ale țării – economia globală încă se recupera de pe urma efectelor pandemiei de COVID-19 și țările cu venituri mici și medii aveau o capacitate limitată de a face față unui alt șoc din cauza datoriilor în creștere, a inflației ridicate, a creșterii economice lente și condițiilor financiare mai dure. Aceste provocări macroeconomice s-au intensificat odată cu începerea războiului şi a pus în pericol hrana şi securitatea nutrițională a milioane de oameni dincolo de granițele Ucrainei”, se spune în raport. „Federația Rusă și Ucraina au fost furnizori importanți de mărfuri agricole, exportând aproximativ un sfert din grâul și orzul din lume și mai mult de două treimi din uleiul de floarea soarelui în 2021. Războiul, închiderea ulterioară a porturilor ucrainene de la Marea Neagră și aprofundarea politicilor comerciale protecţioniste a condus la o bruscă contracție a ofertei globale de bunuri de bază, făcând ca prețurile alimentelor să crească peste nivelul lor de dinainte de război”, se mai notează în raport. Sancțiunile aplicate împotriva Rusiei sunt menționate ca factor indirect, care au influențat prețurile fertilizanților: „Deși sancțiunile nu au vizat alimentele și fertilizanții, embargoul total sau parțial la resursele energetoce rusești și creșterea prețurilor la transport și asigurări au contribuit la creșterea prețurilor fertilizanților, în special ale celor bazate pe azot, în producerea cărora gazul natural este un element cheie. Drept răspuns, Federația Rusă a impus o serie de restricții de export la alimente și fertilizanți, inclusiv la azot și fertilizanți cu azot, ceea ce a complicat ulterior situația”.
În niciunul dintre rapoartele citate mai sus, sancțiunile aplicate Rusiei de către Uniunea Europeană, SUA și state care s-au alăturat seturilor de sancțiuni nu sunt menționate nici pe departe ca factor declanșator sau cel puțin relevant în aprofundarea crizelor de securitate alimentară în lume.
Euvsdisinfo.eu: „Rusia încearcă să sufoce economia ucraineană cu atacuri rusești și blocarea anumitor porturi...”
Dimpotrivă, anume agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, care a făcut să fie blocate porturile de la Marea Neagră, și oprirea timp de câteva luni a exporturilor de grâu din Ucraina a avut un impact asupra creșterii nivelului de insecuritate alimentară în lume. „Înainte de război, aproximativ 90% din exporturile agricole ale Ucrainei erau transportate pe mare. Blocarea porturilor de la Marea Neagră de către armata rusă timp de cinci luni a adus, practic, exporturile într-un impas”, se spune într-un comunicat al Consiliului European, actualizat în mai 2023. Această situație a făcut ca în 2022 UE să asigure „coridoare de solidaritate terestre” pentru cerealele din Ucraina, iar ulterior Federația Rusă a acceptat să asigure și coridoare maritime, după intervenția ONU. În prezent, este în vigoare o nouă prelungire a valabilității acestui coridor prin Marea Neagră pentru cerealele ucrainene, valabil până la mijlocul lunii iulie 2023.
Narativul precum că Ucraina și aliații săi occidentali alimentează o criză alimentară globală este răspândit cu regularitate de către surse cu politică editorială pro-Kremlin, fără a menționa că, de fapt, agresiunea Rusiei în țara vecină a aprofundat criza alimentară. Potrivit portalului Euvsdisinfo.eu, sursele pro-Kremlin nu menționează că în realitate, „Rusia încearcă să sufoce economia ucraineană, inclusiv exportul de alimente prin Marea Neagră, cu atacuri rusești și blocarea anumitor porturi, infrastructură agricolă, terenuri agricole și mașini. Războiul Rusiei deformează fluxurile normale de afaceri și încearcă să creeze blocaje între state”.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
ANI dezminte afirmațiile Irinei Vlah că inspectorii de integritate ar acționa la comanda Maiei Sandu
Bașcana în exercițiu a UTA Gagauz-Yeri, Irina Vlah, s-a arătat indignată că inspectorii de integritate i-au cerut informații suplimentare despre valoarea pieselor vestimentare și a accesoriilor scumpe pe care le deține. Vlah o acuză pe președinta Maia Sandu că ar sta în spatele acestor controale din partea „instituțiilor de profil controlate”. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) dezminte afirmațiile bașcanei și precizează că inspectorii de integritate s-au autosesizat după o investigație jurnalistică.
La sfârșitul lunii mai, portalul Nokta.md din Comrat a publicat o investigație jurnalistică în care sunt analizate piesele de vestimentație și accesoriile costisitoare cu care a fost văzută Irina Vlah la evenimentele publice: sacouri, rochii și ochelari de firmă, bijuterii scumpe, ceasuri elvețiete etc. – bunuri care nu au fost indicate însă în declarațiile de avere și interese personale, depuse de Vlah la ANI în timpul exercitării funcției publice. De notat, că bașcana nu a răspuns solicitărilor de informație, transmise de jurnaliști, eschivându-se de la prezentarea explicațiilor privind sursele din care au fost procurate aceste bunuri.
Pe 6 iunie, Irina Vlah a scris pe pagina sa din rețeaua Facebook că a primit o solicitare din partaea unui inspector de integritate să „confirme/infirme în termeni restrânși dacă pe parcursul anului 2022 valoarea cumulativă a bunurilor mobile, specificate în investigația jurnalistică: haine, bijuterii și accesorii procurate în perioada declarării, depășește 10 salarii medii lunare pe economie”. În postarea sa, Vlah o acuză pe Maia Sandu că ar sta în spatele acestei acțiuni, insinuând că atât jurnaliștii care au publicat investigația, cât și instituțiile de profil (ANI) ar fi acționat la comanda Președintei. „Așa o invitație (vedeți mai jos) am primit aseară în poșta electronică de la ANI. Schema Maiei Grigorievna de denigrare a oponenților politici funcționează ireproșabil: mai întâi presa afiliată cu așa-zise „investigații” făcute la comanda președintelui- dictator, ferma de troli, instituțiile de profil controlate, presa!”, se arată indignată Vlah.
Autoritatea Națională de Integritate (ANI) dezminte afirmațiile că inspectorii au acționat în acest caz după o sesizare sau la indicația Maiei Sandu. Într-un răspuns oferit portalului Stopfals.md, ANI precizează: „În legătură cu postarea Irinei Vlah din 06 iunie 2023 care indică mesajul indirect că Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a reacționat la comanda Președinției, ANI informează că pe cazul dat s-a autosesizat în baza unei investigații jurnalistice publicate în presă. Totodată, menționăm că potrivit prevederilor Legii 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, controlul din oficiu a averii și intereselor personale se inițiază și în baza informațiilor publice”.
În anul 2022, inspectorii de integritate s-au autosesizat de 43 de ori, inclusiv din materialele publicate în presă.
Liliana Mălachi,
Stopfals.md
Propagandistul rus Vladimir Soloviov folosește în context fals o fotografie de la Adunarea Națională „Moldova Europeană”
Cu scopul clar de a dezinforma, Vladimir Soloviov, cunoscut ca unul din cei mai mari propagandiști ai Kremlinului, a publicat pe contul său de Telegram o imagine de la Adunarea Națională „Moldova Europeană” de pe 21 mai 2023 cu un text care induce ideea că ar fi vorba despre „un miting antiguvernamental la Comrat”. Imaginea cu acest comentariu fals a fost preluată și în rețeaua Facebook de susținătorii lui Soloviov.
În textul care însoțește imaginea, Soloviov afirmă că „В Комрате, столице Гагаузии, продолжается антиправительственный митинг. Люди не согласны с проевропейским курсом президента Санду и требуют референдума для его определения” (în traducere: „Un miting antiguvernamental continuă la Comrat, capitala Găgăuziei. Oamenii nu sunt de acord cu cursul pro-european al președintei Sandu și cer organizarea unui referendum. Pe parcursul zilei, Sandu și-a organizat propriul miting de susținere a cursului spre integrarea europeană”. Postare de pe canalul de Telegram a acumulat circa 300 de mii de vizualizări.
Mesajul lui Soloviov a fost preluat și pe rețeaua de Facebook de către un susținător.

De fapt, Soloviov a dezinformat intenționat, folosind o imagine din Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, cu mulțimea de oameni care au participat la Adunarea Națională „Moldova Europeană” pe 21 mai 2023. Potrivit Inspectoratului General de Poliție, la eveniment au participat între 75 000 și 80 000 de persoane.
În aceeași zi la Comrat s-a desfășurat un miting organizat de Partidul Politic Politic ”Șor”, doar că la eveniment nu au fost mulți așa-ziși protestatari. Potrivit jurnalistei Viorica Tataru, care a fost prezentă la Comrat, la manifestație au fost circa 3 mii de persoane.
Portalul Nokta.md însă a publicat un articol în care menționa că, de fapt, la 21 mai 2023 la Comrat au fost organizate trei acțiuni de protest, unul fiind în mod deschis organizat sub auspiciile partidului Shor, iar așa-zișii activiștii civili au convocat oamenii la celelalte două.

Sursa foto: Viorica Tataru
Nu este prima oară când Vladimir Soloviov distribuie falsuri despre Republica Moldova. În august 2022, el a scris pe canalul său de Telegram că Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău a trimis în UTA Găgăuzia detașamentul „Fulger” pentru a „înăbuși protestele”, preluând mesajul lui Victor Petrov, deputat în Adunarea Populară din Găgăuzia. Ambii făceau trimitere la exerciţiile tactice, desfășuratela Comrat de către Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, o activitate planificată cu mult timp înainte, pentru a verifica capacitatea de reacționare și intervenție a angajaților. Afirmația falsă a fost dezmințită de portalul Stopfals.md.
Tot anul trecut, în emisiunea „Соловьев LIVE” a lui Vladimir Soloviov, deputatul Blocului comuniștilor și socialiștilor (BECS) Vladimir Odnostalco a vociferat mai multe falsuri care aveau intenția de a provoca sentimente negative față de refugiații ucraineni din Republica Moldova.
Stopfals.md
CARE MEDIA POATE FI CONSIDERATĂ CREDIBILĂ?
Atunci când primești o scrisoare anonimă, nesemnată, la ce te gândești? Că cineva vrea să-ți spună un secret? Sau poate că cineva vrea să te tragă pe sfoară, comunicându-ți o informație neadevarată, de aceea își ascunde identitatea. La fel e și cu instituțiile media. Dacă un portal își ascunde datele de contact, redactorii și autorii, atunci s-ar putea să nu fie credibil și își dorește să te manipuleze.
STOP FALS! - campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), descrie în infograficul de mai jos care instituții media pot fi considerate credibile. #NuRăzboiului #NuDezinformării
Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și proactiv, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!

Partidul „Şor” acuză autorităţile de intenţia de a o elimina pe Evghenia Guţul din cursă. CEC din Găgăuzia infirmă imixtiunea şi presiunile
Imediat după percheziţiile si publicarea de către poliţie a dovezilor care ar proba încălcarea Codului Electoral în cadrul alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei, reprezentanții partidului „Şor” au acuzat partidul de guvernare că ar intenţiona s-o elimine din cursa electorală pe candidata lor Evghenia Guţul. Surse din cadrul CEC Găgăuzia au infirmat presupusele imixtiuni şi presiunile pentru a fi exclusă această candidată.
Duminică, 7 mai, după percheziţiile Centrului Național Anticorupție (CNA) la membrii și adepții echipei Evgheniei Guţul, care candidează la funcţia de başcan din partea partidului „Şor”, Serghei Burgudji, consilier în Consiliul Municipal Chişinău din partea formaţiunii respective, a acuzat autorităţile moldoveneşti de intenţia de a o elimina pe Guţul din turul doi. La fel, partidul „Şor” a lansat acuzaţii la adresa PAS şi a Preşedintei Maia Sandu. „Experiența ne permite să nu admitem abuzuri din partea regimului, abuzuri care pot priva cetățenii de dreptul să voteze pentru candidatul pe care-l preferă”, se menționează în comunicatul de presă al partidului.
Percheziții și acuzații de corupere a electoratului
La 7 mai, angajații CNA au desfășurat percheziții în Găgăuzia, la persoane din stafful Evgheniei Guțul. În urma acestora, CNA a acuzat echipa candidatei de coruperea alegătorilor. „Din probatoriul administrat, s-a stabilit că pentru determinarea unui număr de 30 de alegători de a vota candidatura partidului „Șor”, fiecare activist era remunerat cu 15 000 lei”, au menționat surse din cadrul instituției. Poliția a mai precizat că membrii staffului electoral al Evgheniei Guțul ar fi comis încălcări ale legislației electorale precum: transportarea organizată contra plată a alegătorilor la secțiile de votare, plasarea afișajului electoral în locuri nepermise, dar și acceptarea unor mijloace băneşti despre care se presupune că au fost primite de la grupul criminal organizat şi nu au fost declarate la CEC.
Organele de drept au făcut publică și o înregistrare audio a comunicării dintre reprezentanții echipei Evgheniei Guțul.
- Buna! Am vrut să întreb dacă ne vor da astăzi banii pentru că ne-am deplasat?
- Da, da, vă sun când ajung acasă. Pentru deplasare deocamdată nu sunt, va fi altceva.
În înregistrarea audio este vorba și despre bani pentru cei care au agățat afișe pe locuinţele lor. Astfel de afişe cu imaginile Evgheniei Guţul şi a lui Ilan Şor au apărut în mai multe locuri din autonomie.
Cum comentează PAS acuzaţiile lansate de adepţii lui Şor
Nici partidul de guvernământ PAS, nici reprezentanţii autorităţilor n-au făcut declaraţii despre necesitatea de a o elimina pe Evghenia Guţul din turul doi de scrutin. Într-un comentariu pentru StopFals.md, Oazu Nantoi, deputat PAS, a infirmat acuzaţiile reprezentanţilor partidului „Şor” despre pretinsele imixtiuni în procesul electoral din Găgăuzia. El a amintit că în cadrul campaniei electorale mai mulţi reprezentanţi ai candidaţilor din Găgăuzia au declarat despre cazuri de corupere a alegătorilor din partea reprezentanților formațiunii respective. „În această situație, unica informație pe care am văzut-o a fost cea despre perchezițiile efectuate de Ministerul de Interne și documentarea cazurilor de finanțare ilegală și agitație ilegală. Informațiile au fost transmise Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia. Acum autonomia n-are decât să soluționeze chestiunea în cauză și să decidă cum rămâne cu aceste alegeri”, a menţionat Nantoi.
Ce spune CEC din Găgăuzia?
Iana Covalenco, preşedinta Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia, a comentat pentru StopFals.md că autonomia se pregătește de desfășurarea turului doi al alegerilor și că la ziua de astăzi (11 mai 2023) nu există plângeri, în baza cărora ar putea fi examinată chestiunea privind eliminarea candidatului din scrutin.
Întrebată dacă autoritățile centrale au încercat să influențeze CEC din Găgăuzia, Covalenco a răspuns negativ. „Unicul lucru a fost că CEC a Moldovei s-a adresat la noi și ne-a indicat asupra erorilor, dar, de fapt, singuri au făcut calculele greșit bazându-se pe legislația moldovenească”, a spus Covalenco. Adresarea la care se referă șefa CEC din Găgăuzia este din data de 5 mai, adică din perioada de până la perchezițiile desfășurate la adepții partidului „Șor”. În scrisoarea sa, CEC a R. Moldova a indicat că, potrivit legislației, o persoană fizică poate dona în favoarea unui candidat nu mai mult de un salariu mediu pe țară. Prevederea în cauză a fost încălcată practic de toți candidații care au participat în primul tur. În legislația locală a autonomiei nu este prevăzută o sumă maximă pe care o persoană fizică o poate dona unui candidat.
Cât privește adresarea poliției către CEC din Găgăuzia cu informațiile privind încălcările admise de stafful Evgheniei Guțul, potrivit Ianei Covalenco, aceasta a fost doar o notificare care nu conținea indicații privind eliminarea sau neeliminarea candidatei din cursa electorală.
Rapoartele financiare ale Evgheniei Guțul
Potrivit rapoartelor prezentate, până la 30 aprilie, Guțul a cheltuit pentru campania electorală mai mult decât restul candidaților - 1,7 mil. de lei. Suma a fost colectată din donațiile făcute de peste 150 de persoane, de altfel, majoritatea acestora nu sunt din Găgăuzia. Campania electorală a Evgheniei Guțul a fost susținută activ prin donații bănești de către pensionari, șomeri și unii primari. Cel mai numeros grup de susținere îl formează primăriile și instituțiile subordonate din Orhei. Șeful lor, primarul Pavel Verejanu, se află la timona staffului electoral al Evgheniei Guțul.
În cazul unor șomeri, suma donațiilor făcute în favoarea Evgheniei Guțul era mai mare decât venitul lor oficial anual. Bunăoară, Evghenii Cotin, originar din Edineț, a indicat în acte că este șomer. Pe pagina sa de Facebook scrie că el este angajat la postul de televiziune TV6, la fel, printre activitățile lui se numără și felicitările muzicale. Postul de televiziune TV6 este controlat de deputatul fugar Ilan Șor. La sfârșitul anului 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a dispus suspendarea licenței de emisie a șase posturi de televiziune, inclusiv a postului TV6. Decizia a fost motivată prin „protejarea spațiului informațional național și prevenirea riscului de dezinformare și a tentativelor de manipulare a opiniei publice”. Pe parcursul anului 2022, Evghenii Cotin a câștigat oficial în cadrul partidului „Șor” 9,5 mii de lei, suma respectivă fiind unicul său venit oficial anul trecut.
În documentele financiare ale Evgheniei Guțul, la rubrica cheltuieli pentru remunerarea personalului angajat temporar, este indicat zero lei.
Cheltuielile pentru campania electorală n-au inclus onorariile pentru mai bine de zece artiști și moderatori, printre aceștia numărându-se formația Lume, Ionel Istrati, Ian Raiburg etc. La fel, stafful electoral al Evgheniei Guțul a indicat că încăperile pentru birouri le-au fost oferite în chirie gratis: câte un birou la Ceadâr-Lunga și Vulcănești și două birouri la Comrat.
Piotr Garciu,
StopFals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
FALS: Occidentul provoacă destabilizare în Moldova
Pe 7 mai, președintele partidului „Șor” a declarat într-un video postat pe pagina sa de Facebook că Occidentul este de vină pentru „dezmățul” din Moldova, organizat de președinta Maia Sandu. În realitate, Șor nu face decât să repete vechiul narativ al Kremlinului că Statele Unite ale Americii sau Uniunea Europeană s-ar implica în treburile interne ale țării noastre. De fapt, anume Ilan Șor este cel care organizează proteste plătite cu scopul de destabilizare a situației din Republica Moldova.
În postarea sa, Șor a făcut apel la unele țări, pe care el le numește democratice, referindu-se la Rusia, China și Turcia, să intervină și să sprijine democrația din Moldova. El se arată indignat că „Presiunile asupra candidatului Partidului „Șor” Evghenia Guțul [la alegerile bașcanului autonomiei găgăuze] care a acumulat cele mai multe voturi, în primul tur, sunt din ce în ce mai mari [...] Ceea ce se întâmplă în Moldova nu are loc în nicio țară civilizată din lume. Vestul nu reacționează la acest dezmăț și îi convine să închidă ochii. Este în zădar să aștepți vreo reacție din partea Ambasadei Americii sau a celor din țările UE. Iată de ce fac apel către diplomații din Turcia, Federația Rusă și China, cu rugămintea de a se implica și de a-și exprima opinia în privința alegerilor din Găgăuzia și a haosului pe care îl provoacă America și Vestul atât în toată lumea, cât și în Moldova, cu mâinile Maiei Sandu și a grupării ei”, a declarat Șor.
Rusia și planurile de destabilizare a Republicii Moldova
În realitate, Rusia a fost recunoscută atât de țările membre UE, cât și de SUA ca stat care sprijină și coordonează acțiuni de destabilizare în Moldova prin intermediul forțelor politice proruse de la Chișinău. „În timp ce R. Moldova își continuă calea de integrare europeană, credem că Rusia examinează opțiuni de slăbire a guvernului moldovenesc, obiectivul final fiind, probabil, instaurarea în capitală a unei administrații mai prietenoase Rusiei”, a declarat coordonatorul pentru comunicare strategică din Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă, John Kirby, pe 10 martie. El a mai spus că agenți din Rusia, unii având legături cu serviciile secrete rusești, încearcă să organizeze și să folosească protestele din Republica Moldova pentru a instiga la o revoltă organizată împotriva guvernului.
Consiliul Uniunii Europene a decis pe 1 mai sancționarea persoanelor care amenință suveranitatea și independența, statul de drept, stabilitatea sau securitatea Republicii Moldova. „Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut considerabil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE”, se menționează în comunicatul Consiliului.
Ilan Șor este figura principală a protestelor anti-guvernamentale încă de la finele verii trecute. Prin intermediul membrilor partidului, el organizează regulat și plătește proteste împotriva guvernării proeuropene. Bunăoară, în toamna anului trecut, jurnaliștii de investigație de la publicația „Ziarul de Gardă” s-au infiltrat printre protestatarii lui Șor, demonstrând că oamenii care erau aduși în mod organizat la Chișinău erau plătiți. Ulterior, Serviciul de Informații și Securitate în colaborare cu Procuratura Anticorupție și Centrul National Anticorupție au desfășurat peste 20 de percheziții în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Politic „Șor”.
Și la alegerile pentru funcția de bașcan din Găgăuzia acest partid este suspectat că ar plăti alegătorii. În acest sens, Poliția a făcut publică pe 7 mai o înregistrare video și mai multe interceptări audio care arată schema prin care se realizau acțiuni de corupere a alegătorilor din autonomia găgăuză de către reprezentanții partidului „Șor”. În una dintre secvențele audio cei vizați ar discuta despre sume de bani de până la 15.000 de lei, dacă convingeau 30 de persoane s-o voteze pe Evghenia Guțul, candidata acestui partid la alegerile bașcanului.
Amintim că, în luna aprilie a acestui an, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Ilan Shor la 15 ani de închisoare pentru fraudă și spălare de bani în dosarul „furtul miliardului”. Instanţa a recunoscut şi pretenţiile Băncii Naţionale a Moldovei, care cerea recuperarea a 5,3 miliarde de lei de la acuzat. Ilan Shor a fugit din țară în vara lui 2019, după schimbarea puterii în Moldova, și se ascunde în Israel. După ce a fugit, a fost arestat în lipsă și trecut pe lista persoanelor urmărite internațional. Moldova a cerut extrădarea lui Ilan Shor din Israel.
Tema clasică a propagandei ruse
Pretinsa implicare a UE și SUA în politica internă a Republicii Moldova este o narațiune veche a propagandei ruse, exprimată și de către unii oficiali de la Kremlin, prin care se încearcă atestarea ideii că Moldova ar fi condusă de Occident. Aceeași narațiune este promovată și de partidele și politicienii pro-ruși din Moldova.
Propaganda pro-Kremlin acuză Vestul și de creșterea tensiunii în spațiul post-sovietic, inclusiv în regiunea transnistreană, afirmând că tensiunile ar fi „orchestrate” la Washington și Bruxelles și realizate prin guvernele de la Kiev, Chișinău și București, care ar fi „regimuri marionete”.
Mădălin Necșuțu
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
FALS: Banii trimiși de lucrătorii moldoveni din Rusia sunt una dintre principalele surse de venit pentru Republica Moldova
Într-o postare pe Facebook, făcută la 22 aprilie 2023, în timp ce se afla în campania electorală pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze, deputatul de la Comrat Victor Petrov și-a exprimat nemulțumirea față de intenția autorităților Republicii Moldova de a denunța o parte din acordurile din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). El și-a "argumentat" nemulțumirea cu afirmații false.
Astfel, Petrov a afirmat că „mai mult de jumătate de milion de persoane originare din Republica Moldova, inclusiv Găgăuzia, lucrează pe teritoriul Rusiei, asigurând fluxul de transferuri bănești în țară. Acesta este unul dintre principalele surse de venit pentru statul nostru” (în original: «Более полумиллиона выходцев из РМ, включая жителей Гагаузии, работает на территории России, обеспечивая приток денежных переводов в страну. Это один из основных источников доходов для нашего государства»).
Datele BNM:
Remiterile din Rusia scad constant în ultimii ani
Datele Băncii Naționale a Moldovei, instituție care deține statistica tuturor fluxurilor de bani care intră și ies din țară, arată că afirmația lui Petrov nu corespunde adevărului. Din 2014 până în prezent, transferurile de bani din Rusia către persoane fizice din Moldova au scăzut constant de la 62% din totalul remiterilor până la 10,9% în anul 2021, cu o anumită creștere în anul 2022, an în care Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei.
În tabelul de mai jos sunt datele sintetizate pe ani, în milioane de dolari, privind transferurile de mijloace bănești din Federația Rusă în Republica Moldova (în valoare brută) în favoarea persoanelor fizice prin băncile autorizate, date oferite de Banca Națională.
| 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 |
Total | 1.712,37 | 1.227,37 | 1.160,56 | 1.266,94 | 1.368,41 | 1.338,89 | 1.604,23 | 1.734,32 | 1.851,40 |
Federația Rusă | 1.062,45 | 540,45 | 422,17 | 428,71 | 375,33 | 285,42 | 224,93 | 189,01 | 389,51 |
62,0% | 44,0% | 36,4% | 33,8% | 27,4% | 21,3% | 14,0% | 10,9% | 21,0% |
Precizăm că aceste date includ, în afară de transferurile migranților, și: transferurile locale, inclusiv salariale în favoarea persoanelor fizice rezidente de la nerezidenți (reprezentanțele instituțiilor financiare internaționale, organizații internaționale, reprezentanțele agenților economici străini din Republica Moldova); transferurile în favoarea nerezidenților persoane fizice aflați temporar în Republica Moldova; transferurile persoanelor fizice efectuate prin intermediul oficiilor poștale ale Î.S. "Poșta Moldovei" decontate prin bănci, atât prin sisteme de remitere de bani, cât și prin mandate poștale (de ex. pensii).
Banca Națională menționează, de asemenea, că aceste date nu includ transferurile internaționale prin sistemul de plăți SWIFT (cu valori semnificative) în favoarea persoanelor fizice cu scop investițional și transferurile internaționale prin sistemul de plăți SWIFT în favoarea persoanelor fizice nerezidente, clienți ai băncilor licențiate din Republica Moldova.
În condițiile în care mărimea bugetului de stat al Republicii Moldova pentru anul 2022 a constituit la venituri planificate 50 de miliarde de lei (2, 8 mlrd USD), iar transferurile din Federația Rusă au constituit 389,51 mln USD, afirmația că remitențele din Rusia constituie „una dintre principalele surse de venit pentru statul nostru” nu este nici pe departe adevărată.
Nici o instituție nu deține date exacte privind numărul moldovenilor care munceste peste hotare
Cât privește afirmația că „mai mult de jumătate de milion de persoane originare din Republica Moldova, inclusiv Găgăuzia, lucrează pe teritoriul Rusiei, asigurând fluxul de transferuri bănești în țară”, nici o instituție publică nu deține date exacte privind cetățenii moldoveni care muncesc în Federația Rusă sau în alte state.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAIE) colectează date despre cetățenii moldoveni aflați peste hotare în perioada scrutinelor electorale, pentru a planifica corespunzător procesul electoral în diaspora. Ultimele date deținute de MAIE, care ne-au fost oferite de Serviciul de presă, reflectă situația de la începutul anului 2022. Astfel, la începutul anului 2022, de către instituții oficiale ale Federației Ruse – consulate, autorități ale administrației publice, altele - erau confirmați ca aflându-se în Rusia 190 de mii de moldoveni. La ultimele alegeri, din iulie 2021, la secțiile din Federația Rusă au votat 7 307 de moldoveni.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
API / Stopfals.md - cel mai bun proiect împotriva dezinformării
Portalul Stopfals.md, gestionat de Asociația Presei Independente (API), a obținut premiul Delegației Uniunii Europene pentru cel mai bun proiect împotriva dezinformării. În cadrul primei ediții a Galei premiilor pentru lupta împotriva dezinformării au fost oferite premii la patru categorii: mass-media împotriva dezinformării, societatea civilă împotriva dezinformării, proiecte ce vizează combaterea dezinformării și educație media.
Evenimentul de premiere a confirmat misiunea Uniunii Europene și a statelor membre de a contribui la combaterea dezinformării și de a aprecia efortul mass-media și a organizațiilor societății civile care se implică activ în lupta împotriva informațiilor false.
Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova, a menționat că Delegația sprijină Republica Moldova prin proiecte specifice și instrumente de sprijin, ajutând instituțiile, dar și societatea civilă să fie mai rezistente la atacurile de dezinformare. „Războiul Rusiei contra Ucrainei a făcut ca fenomenul dezinformării în Republica Moldova să ia amploare, dar și să aducă Moldova mult mai aproape de Uniunea Europeană. Rolul nostru este să vă susținem în efortul de a lupta cu informațiile false și de a face parte din familia UE”, a adăugat Ambasadorul.
Premiul pentru cel mai bun proiect împotriva dezinformării i-a revenit Asociației Presei independente/ portalului de fact-checking Stopfals.md pentru merite în atenuarea efectelor și informațiilor propagandistice și manipulatorii. „Misiunea noastră este nu doar să informăm, dar și să ajutăm cetățenii, în special, acum, pe timp de criză, să fie mai rezilienți la campaniile de dezinformarea și să facă deosebirea dintre adevăr și manipulare”, a spus Petru Macovei, directorul executiv API.
Delegația UE a mai premiat două organizații de media membre API, și anume: Ziarul de Gardă la categoria mass-media împotriva dezinformării și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) la categoria promovarea educației mediatice.
Organizația WatchDog a fost premiată la categoria societatea civilă împotriva dezinformării.
Stopfals.md este o platformă online de informare privind fenomenul „știrilor false”, demascare a informațiilor false și vădit tendențioase, de verificare a declarațiilor și afirmațiilor din spațiul public. Stoofals.md este membru al celei mai mari rețele de verificare a faptelor din lume International Fact-Checking Network (IFCN). În cadrul Campaniei împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, API desfășoară și alte activități, inclusiv întâlniri și dezbateri cu diferite categorii de consumatori de informații, alte activități de promovare a gândirii critice și a educației mediatice, instruiri în domeniul verificării faptelor (fact-checking). Consumatorii sunt încurajați să semnaleze informațiile false și tendențioase pe Semnale.stopfals.md
FALS: Autorităţile au interzis comercializarea „pâinii sociale”
Autorităţile din Moldova au interzis comercializarea „pâinii sociale” de 1 leu. Asta a declarat Serghei Burgudji, consilier în Consiliul Municipal Chişinău, la o întâlnire electorală în susţinerea candidatei la funcţia de başcan Evghenia Guţul. În realitate, în iulie 2022, Parlamentul a interzis comercializarea oricărui produs la un preţ mai mic decât preţul de cost al acestuia, iar legea a intrat în vigoare de la sfârșitul lunii februarie curent.
Burgudji: „Le iau pensionarilor şi ultima bucată de pâine”
Serghei Burgudji, consilier în Consiliul Municipal Chişinău, o susţine pe candidata Partidului „Şor” Evghenia Guţul în cursa electorală. Împreună cu ea, se întâlneşte cu alegătorii şi face agitaţie. La una din aceste întâlniri el a declarat că guvernarea, „săptămâna trecută” a interzis comercializarea pâinii sociale de 1 leu. „Cred că aţi auzit despre proiectul magazinelor sociale. Deci, proiectul magazinelor sociale, pâinea de 1 leu oferită pensionarilor şi pentru pensionari, era acel colac de salvare. Săptămâna trecută, aşa numita guvernare, care este una antipopulară, a făcut modificări şi a interzis comercializarea pâinii sociale de 1 leu. Nici ei nu oferă nimic, dar le iau pensionarilor noştri şi ultima bucată de pâine”, a declarat Burgudji, reprezentantul candidatului la funcţia de başcan al Găgăuziei din partea Partidului „Şor”.
Ilan Şor: „Fură din gura oamenilor ultima bucată de pâine”
Anterior, pe 21 martie, oligarhul fugar, liderul Partidului „Şor” Ilan Şor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul privind „furtul miliardului”, a declarat că din 22 martie magazinele „Merişor” nu vor mai comercializa pâine de 1 leu în urma deciziei autorităţilor. „Cu regret, vă anunț că Maia Sandu și gruparea PAS au votat în Parlament și au promulgat legea care, de fapt, le interzice magazinelor sociale să vândă pâinea la prețul de un leu. Prin asta, această nemernică, practic, fură din gura oamenilor ultima bucată de pâine. Conducerea magazinelor sociale m-a informat că, de mâine (22 martie), în conformitate cu legea votată de majoritatea parlamentară PAS și promulgată de Sandu, nu mai sunt în drept să vândă pâinea socială cu doar un leu. Cu regret, constatăm că actualul regim aduce poporul la moarte”, a declarat Şor pe pagina sa de Facebook.
A doua zi magazinele sociale au încetat să mai vândă pâine de 1 leu, plasând pe uşi anunţurile respective.
Scopul legii nu este să lupte cu magazinele „Merișor”
La 22 iulie 2022, Parlamentul Moldovei a adoptat o lege care prevede unele modificări la Legea cu privire la comerțul interior. În special, art. 2116 „Practici comerciale neloiale” a fost completat cu un punct care interzice vânzarea produselor agricole și alimentare sub costul produsului, neluând în considerare profitul furnizorului. A fost prevăzut că legea va intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Legea a fost publicată la 26 august 2022, respectiv, a intrat în vigoare la 26 februarie 2023. Astfel, comercializarea produselor sub costul lor era interzisă deja din 26 februarie, dar nu din 22 martie, cum au făcut magazinele Merișor.
Amendamentele la legea în cauză n-au fost adoptate pentru a lupta cu magazinele lui Ilan Şpor, dar pentru a ajusta legea la prevederile Directivei 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.
Modificările se referă la toate produsele, nu doar la pâine.
„Tehnologii politice pentru a spori numărul de adepți”
Analistul politic Alexei Tulbure consideră că speculațiile cu „pâinea socială” sunt o tehnologie politică prin intermediul căreia partidul mizează să atragă voturile alegătorilor. „Partidul „Șor” nu-i un partid, ci o tehnologie politică. Partidul a fost creat la inițiativa lui Plahotniuc (fostului lider al Partidului Democrat, oligarhul fugar – nota red.). Șor a venit la timona acestuia și ei au aprobat această corupere a electoratului pe care se și bazează întreaga activitate a acestei grupări. Declarațiile potrivit cărora guvernarea ar interzice comercializarea pâinii mai ieftine de 1 leu, cadourile care, eu sunt sigur de asta, vor fi distribuite în cadrul turului doi de scrutin, reprezintă niște tehnologii pentru a spori numărul de adepți și a atrage voturi în favoarea Evgheniei Guțul. Sunt în exclusivitate speculații și minciuni. Și acest lucru va continua atâta timp cât oamenii vor reacționa la acest cadouri”, a spus Alexei Tulbure în comentariul oferit pentru Stopfals.md.
Speculaţiile, o modalitate de luptă cu „regimul” Sandu
Ilan Şor a recurs la speculaţia despre interzicerea „pâinii sociale” pentru a pregăti lumea de un protest antiguvernamental la Chişinău. „Îi voi chema în curând pe toți oamenii pentru care acest proiect, ca și toate celelalte făcute de echipa noastră, este important, să iasă și să spună un „Nu!” hotărât. Trebuie să doborâm acest regim. În caz contrar, acest regim va doborî poporul Republicii Moldova”, a declarat Șor la 21 martie, în ziua când a anunţat „interzicerea pâini sociale”.
Vom remarca ca în filmuleţul cu intervenţia lui Serghei Burgudji pe ecran sunt proiectate titrele cu menţiunea „7 mai”. Este chiar ziua pentru care Partidul „Şor” a anunţat la Chişinău un nou protest.
Elena Celak,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
FALS: Liderul din Tatarstan a fost declarat „persoană indezirabilă” din cauza că autoritățile de la Chișinău sunt împotriva dezvoltării Găgăuziei
Rustam Minnihanov, președintele Tatarstanului, invitat la Comrat la așa-numitul congres al diplomației populare „Prietenia popoarelor 2023” a spus că în Moldova el a fost declarat „persoană indezirabilă”, astfel că a fost nevoit să facă cale întoarsă. Autorităţile din Găgăuzia afirmă că au existat toate actele necesare pentru efectuarea acestei vizite, însă Chişinăul i-a interzis lui Minnihanov să viziteze Comratul, din lipsă de respect faţă de autonomie. Această afirmație nu corespunde realităţii.
La 17 aprilie, Rustam Minnihanov se îndrepta la Comrat pentru a participa la „congresul diplomaţiei populare”, la invitaţia lui Victor Petrov, candidat la funcţia de başcan şi deputat în Adunarea Populară din Găgăuzia, şi a lui Alexandr Suhodolski, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor. Scopul anunţat al evenimentului a fost consolidarea relaţiilor economice.
Totuşi, odată sosit pe Aeroportul Internaţional Chişinău, Minnihanov nu şi-a putut continua drumul şi a fost nevoit să facă cale întoarsă, anunţând că autorităţile moldoveneşti l-ar fi declarat „cetăţean indezirabil”. „Spre regret, autorităţile moldoveneşti au decis că suntem cetăţeni indezirabili care nu pot vizita ţara voastră. Din acest motiv, spre regret, nu vom putea participa la congres”, a declarat Minnihanov într-un video făcut în avion. Minnihanov nu a specificat la cine se referea când spunea „noi”.
Alexandr Suhodolski: Erau toate actele oficiale
„Este un abuz total din partea autorităților noastre, căci exista o invitație oficială pentru președintele republicii, erau toate actele oficiale (...) A fost planificat un număr enorm de pași pozitivi, însă autoritățile centrale ale țării noastre au făcut tot posibilul ca locuitorii din autonomie să nu se bucure de acest mesaj pozitiv pentru noi toți. Persoana nu a fost admisă în țară, nici nu i s-a permis să iasă din avion, a declarat deputatul socialist Suhodolski prezentându-i scuze lui Minnihanov și „întregului popor din Tatarstan”.
Vasile Bolea: Nici nu i s-a permis să părăsească avionul
„Lui Rustam Minnihanov nici nu i s-a permis să părăsească avionul. I-au adus o hârtie în care scria că Președintele Tatarstanului este persoană indezirabilă în Moldova”, a spus Vasile Bolea, un alt deputat socialist.
Irina Vlah: Nu înţeleg de ce Minnihanov este asociat cu războiul
În cadrul ședinței Guvernului RM din 19 aprilie, Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah și-a exprimat nedumerirea vizavi de faptul că Minnihanov este asociat cu războiul. „Conlucrăm cu Tatarstanul deja de 25 de ani. Și în ultimii 8 ani (perioada mandatului Irinei Vlah în calitate de bașcan - nota red.) această regiune și liderul acestei regiuni au susținut regiunea noastră foarte mult. Am avut relații bune și vom continua să le menținem. Nu vreau să comentez această vizită lui și motivul acestei vizite. Nu înțeleg de ce îl asociați pe dl Minnihanov cu războiul de peste hotare”, a declarat Irina Vlah.
Alexandr Nosovici: Mihhihanov a fost deportat
Alexandr Nosovici, un propagandist pro-Kremlin și unul din autorii portalului Rubaltic.ru, a anunţat că Minnihanov a fost declarat „persoană indezirabilă fiind deportat din Moldova” din vina Maiei Sandu care nu și-ar dori dezvoltarea Găgăuziei. „Așa s-a întâmplat că mă aflu astăzi chiar în orașul Kazan: evident, la aeroport, la radio se anunţă despre deportarea lui Minnihanov din Moldova. Este subiectul de top. Putem pune cruce pe pachetele de investiţii pentru Găgăuzia”, a scris Nosovici, numindu-l pe Victor Petrov „candidatul principal” la funcţia de başcan. Postarea lui Nosovici a fost distribuită de canalul de Telegram al Gagauznews, afiliat lui Petrov.
MAE din FR: Este un pas neprietenos
Maria Zaharova, reprezentanta oficială a Ministerului afacerilor externe (MAE) din Rusia, a calificat decizia autorităţilor din Moldova drept un „pas neprietenos”. „Calificăm decizia autorităţilor moldoveneşti drept un nou pas neprietenos în raport nu doar cu Tatarstanul şi cu Găgăuzia, dar şi în raport cu Rusia. Acest pas ţinteşte subminarea interacţiunii tradiţionale strânse dintre regiunile ţărilor noastre”, a spus Zaharova.
Victor Petrov: Autorităţilor moldovenești nu le convine prosperarea autonomiei
Formularea despre „pasul neprietenos” lansată de MAE din Rusia a preluat-o ulterior și candidatul la funcția de bașcan Victor Petrov într-un comentariu oferit portalului Rubaltic.ru. El a acuzat autoritățile moldovenești de faptul că acestea zădărnicesc „prosperarea Găgăuziei”. „Autoritățile din Moldova nu au permis intrarea în țară a unei delegații de rang înalt din Tatarstan, iar, potrivit lui Rustam Minnihanov, reprezentanții republicii surori din componența Federației Ruse au fost declarați de către Chișinău drept „persoane indezirabile”. Condamn acest pas al autorităților centrale din Moldova și chem întreaga Lume Turcă să condamne acțiunea oficialilor de la Chișinău. În opinia mea, autorităților RM nu le convine dezvoltarea economică și prosperarea autonomiei noastre”, a spus Petrov.
Vom aminti că, în februarie curent, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a dat indicații de blocare a site-ului Rubaltic.ru în Moldova pentru promovarea de informații false ce incită la ură și fac propagandă războiului.
Declarațiile lui Petrov au fost distribuite de către Alexandr Nosovici și canalul de Telegram al site-ului GagauzNews.md care, la sfârșitul lui februarie 2022, la fel, a fost blocat prin decizia SIS pentru distribuirea de informații false și pentru că prezintă riscuri pentru securitatea națională.
Poliția de Frontieră: Persoanele nu au putut explica scopul călătoriei
Surse din cadrul Poliției de Frontieră au explicat decizia de a returna avionul cu care a sosit în țara noastră politicianul rus Minnihanov prin faptul că persoana în cauză nu a întrunit condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat.
„Persoanele nu și-au putut justifica scopul călătoriei, s-au încurcat în declarații, dar și au oferit informații contradictorii despre scopul vizitei în țara noastră. Susținerea unui candidat în alegerile locale din țara noastră nu este un motiv întemeiat și autoritățile au solicitat oficialilor ruși să se abțină de la imixtiuni în treburile interne ale țării noastre. Sunt false și declarațiile unui oficial rus recent returnat din țara noastră precum că a fost declarat „persoană non-grata” în Moldova”, se menționeză în comunicatul de presă.
Potrivit datelor Poliției de Frontieră, în acele 24 de ore unui număr de 46 de străini li s-a refuzat intrarea în Moldova.
Dorin Recean: Moldova nu se asociază cu atrocitățile
Premierul Dorin Recean a declarat că o persoană care susține omorurile nu are ce face în Moldova. „Luni, patru persoane, unele declarând că sunt religioase, au încercat să vină la Chișinău pentru a se implica în alegeri și în politica locală. Persoanele care temporar sunt deputați și îi invită aici pe cei care ajută să omoare oameni, să omoare copii, să omoare femei în Ucraina, nu au ce căuta aici. Nu ne asociem cu războiul. Nu vom permite nimănui să se implice în treburile interne ale Republicii Moldova și nu vom permite ca Moldova să fie asociată cu aceste atrocități”, a spus Recean în cadrul ședinței de Guvern.
Analist: Minnihanov a fost invitat în scopuri politice
Analistul politic Alexei Tulbure, ex-diplomat, subliniază că Minnihanov a fost invitat în Găgăuzia pentru interesele politice ale candidatului Victor Petrov, nu pentru interese economice, așa cum au declarat organizatorii congresului. „El (Rustam Minnihanov) vine să-l susțină pe Victor Petrov, or în Găgăuzia, pentru unele persoane, opinia artiștilor, politicienilor este mai importantă decât efortul de a încerca să înțeleagă ce se întâmplă în jur”, a spus Tulbure în cadrul programului analitic „Trigger”.
„Găgăuzia are dreptul la o activitate autonomă în domeniul relaţiilor economice externe, însă, după începutul războiului, când Rusia a fost declarată ţară teroristă, când pe numele şefului acestui stat a fost emis un mandat de arest, toţi cei aflaţi la putere, inclusiv Minnihanov, fac obiectul sancţiunilor internaţionale, după toate acesta, astfel de persoane nu pot veni în Moldova”, este de părere Tulbure.
De menţionat că la 14 martie Victor Petrov care, la acel moment, încă nu era înregistrat în calitate de candidat la funcţia de başcan, s-a întâlnit cu liderul din Tatarstan Minnihanov. Adunarea Populară din Găgăuzia nu l-a delegat să meargă acolo, vizita a fost întreprinsă la iniţiativa lui personală.
Aşa-numitul congres al diplomaţiei populare „Prietenia popoarelor 2023” care s-a desfăşurat la Comrat la 17 aprilie 2023 având ca scop declarat „stabilirea relaţiilor economice şi consolidarea păcii între naţiuni”, în realitate, a fost un eveniment electoral al lui Victor Petrov.
Rustam Minnihanov susţine agresiunea Rusiei din Ucraina. Până în ianuarie 2023, Tatarstanul a cheltuit pentru susţinerea războiului din Ucraina 2,5 mlrd. de ruble.
Elena Celak,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
FALS: Autoritățile împing țara într-un conflict militar
În ziarul său de agitație electorală, Victor Petrov, candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, acuză autoritățile moldovenești că ar împinge țara într-un conflict militar. Este un narativ fals, la care deseori recurg forțele politice pro-Kremlin din Moldova.
Declarații din ziarul de agitație electorală
„Puterea de la Chișinău, încălcând statutul de neutralitate al Moldovei, împing premeditat țara noastră să se implice în conflicte armate, provocând astfel nemulțumirea majorității covârșitoare a populației și îngrijorarea cu privire la viitorul republicii”, scrie ziarul de agitație electorală „Воля народа” („Voința poporului”) al candidatului la funcția de bașcan Victor Petrov. Tirajul total al ziarului a constituit 80 de mii de exemplare, fiind achitat din fondul electoral al candidatului. În ce mod autorităţile „împing ţara să participe în conflicte armate”, ziarul lui Petrov nu precizează.
Afirmații similare au făcut în repetate rânduri și alți politicienii pro-Kremlin. Bunăoară, fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor Igor Dodon a declarat de mai multe ori că Moldova ar fi atrasă în conflictul militar. „Acțiunile autorităților fac parte dintr-un joc orchestrat din exterior, aceste acțiuni sunt în defavoarea cetățenilor, duc țara la faliment și la o posibilă implicare în conflictul militar din Ucraina”, a declarat Dodon în aprilie 2022 după şedinţa Consiliului Republican al PSRM.
Marina Tauber, deputată din partea Partidului „ŞOR”, în general a declarat, pe 24 martie, că ar deține informații că autoritățile moldovenești pregătesc provocări în regiunea transnistreană. „Săptămâna trecută, în România au fost trimise 10.000 de uniforme ale Poliției naționale și 10.000 de uniforme ale armatei moldovenești. Au fost comandate 3000 de sicrie”, a spus Tauber. Ea a anunțat și data „provocării” – 17 aprilie. Reprezentanții Guvernului imediat au venit cu o reacție, menționând că acesta este un fals. În a doua zi de Paște, evident, nu s-a întâmplat nimic.
Autoritățile moldovenești au declarat de nenumărate ori despre necesitatea de a menține pacea
În mai 2022, în cadrul unui discurs în Parlamentul European, Președinta Maia Sandu a subliniat importanța menținerii păcii în Moldova, inclusiv în procesul de soluționare a conflictului de pe Nistru. „Guvernul Republicii Moldova depune un efort considerabil pentru a menține situația stabilă și pașnică, urmând calea diplomatică de soluționare a conflictelor. Și vom continua să facem acest lucru, pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale râului Nistru, care nu își doresc război sau destabilizare”, a declarat Maia Sandu.
În martie 2023, într-o intervenție la postul public de televiziune Moldova 1, Președinta s-a referit la statutul de neutralitate. „Neutralitatea este în Constituție și cetățenii decid dacă trebuie schimbată Constituția sau nu. Noi vedem în sondaje că majoritatea cetățenilor în continuare susțin neutralitatea. Noi respectăm alegerea cetățenilor pentru că așa funcționează democrația”, a menționat Maia Sandu.
Falsuri la aceeași temă, distribuite de adepții lui Petrov
Echipa lui Petrov nu este la prima tentativă de a dezinforma cu privire la pretinsa pregătire a Moldovei de a se implica în conflictul militar. Toamna trecută, pe pagina site-ului Gagauznews.md de pe Facebook a fost publicată o informație privind construcția unui punct de trecere a frontierei la hotarul moldo-român în zona Leova-Bumbăta. „Acest loc de trecere este ideal pentru o eventuală deplasare rapidă a colaboratorilor organelor de forţă din România la Comrat sau în direcţia Bender care ar putea deveni, cu un grad mare de probabilitate, centre de tensiune dacă în Republica Moldova vor începe acţiuni militare”, afirmau autorii articolului. În opinia lor, autorităţile moldoveneşti ar putea solicita României să apere cetăţenii români, iar autorităţile române, drept răspuns, ar putea introduce organele lor de forţă la Comrat sau Bender. În text lipseau referinţe care ar argumenta veridicitatea acestei speculații. La fel, materialul nu conţinea date despre autori sau referinţe la careva surse.
Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) al Republicii Moldova ne-au explicat că noul punct de trecere a frontiere este creat pentru facilitarea traficului transfrontalier de mărfuri și persoane. „Menționăm că podul de pontoane care urmează a fi instalat de partea română, din cauza limitărilor de greutate, nu poate asigura traversarea transportului de mare tonaj”, se precizează în răspunsul MAI la solicitarea noastră. Acest fals a fost dezmințit de portalul Stopfals.md.
Site-ul Gagauznews.md aparține organizației „Народный антикризисный штаб” („Stafful popular anticriză”) care se poziționează ca organizație umanitară obștească, fondată de Victor Petrov.
Petrov însuși se poziționează în calitate de candidat pro-rus. În martie curent el s-a întâlnit cu Președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov, iar la începutul săptămânii demnitarul rus urma să țină un discurs la un eveniment din Comrat, la invitația lui Petrov. Însă lui Minnihanov i-a fost interzisă intrarea în Republica Moldova. „Susținerea unui candidat în alegerile locale din țara noastră nu este un motiv întemeiat și autoritățile au solicitat oficialilor ruși să se abțină de la imixtiuni în treburile interne ale țării noastre”, au menționat surse din cadrul Poliției de Frontieră.
Expert: instrumente ale războiului hibrid
Potrivit lui Valeriu Pașa, expert în cadrul Centrului Analitic Watchdog, promovarea narativului despre intenția autorităților moldovenești de a implica țara într-un conflict militar este unul din instrumentele războiului hibrid, pentru a induce panica în societate. „Exemplu sunt și declarațiile Marinei Tauber care spunea că autoritățile moldovenești ar pregăti pentru 17 aprilie provocări în Transnistria. Nu s-a întâmplat nimic. Nici nu se putea întâmpla. Autoritățile moldovenești au declarat în repetate rânduri că avem nevoie de pace, că suntem o țară neutră”, a precizat V. Pașa pentru Stopfals.md.
Falsurile despre o pretinsă implicare a Moldovei în conflictul militar sunt promovate intenționat de către politicienii pro-ruși din câteva motive. „În primul rând, își doresc să fie pe placul electoratului care este influențat de propaganda Kremlinului și care crede în astfel de sperietori. În al doilea rând, ei încearcă să placă și prietenilor pe care îi au la Moscova pentru a beneficia de susținerea acestora”, a opinat expertul.
Piotr Garciu,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.