Articole si Analize
FALS: În 2023, în cadrul reformei universitare, au fost închise 22 de instituții de învățământ
Site-ul Pravda.md a scris, citând o declarație a prezentatoarei Nina Dimoglo pentru Sputnik Moldova, că în anul 2023 în Republica Moldova au fost închise 22 de instituții de învățământ în cadrul reformei universitare. Datele oficiale arată că autoarea a interpretat eronat rezultatele reformei universitare. În plus, statistica demonstrează că numărul instituțiilor de învățământ se reduce continuu încă de la începutul anilor 2000, ca rezultat al scăderii numărului de elevi și studenți.
Publicația Pravda.md o citează pe Nina Dimoglo, care afirmă că actuala guvernare a distrus sistemul de învățământ din R. Moldova prin închiderea școlilor și universităților, 22 de instituții de învățământ fiind închise în 2023: „Politica „oamenilor buni” în sistemul de învățământ a dus la degradarea totală a acestuia. Se reduce numărul universităților și școlilor din țară, este în scădere nivelul de pregătire a tinerilor specialiști, ceea ce duce la lipsa competitivității acestora atât pe piața muncii din Moldova, cât și de peste hotare, a declarat pentru Sputnik Moldova jurnalista și prezentatoarea TV Nina Dimoglo. Tinerii moldoveni nu văd oportunități de autorealizare în propria țară. Acest lucru duce la plecarea lor peste hotare în calitate de migranți slab plătiți și slab calificați. Vă reamintesc că, în timpul reformei învățământului superior din R. Moldova, în 2023 au fost închise 22 de instituții de învățământ: acestea au fost fie desființate, fie au fuzionat cu alte universități” (în original: «Политика «хороших людей» в системе образования привела к ее тотальной деградации. В стране сокращается число вузов и школ, снижается уровень подготовки молодых специалистов, что приводит к их неконкурентоспособности на трудовом рынке как в самой Молдове, так и за ее пределами, — рассказала в беседе с корреспондентом Sputnik-Молдова журналист и телеведущая Нина Димогло. Молдавская молодежь не видит возможности для самореализации в собственной стране. Это приводит к ее оттоку за границу в качестве низкооплачиваемых и низкоквалифицированных мигрантов. Напомню, что в ходе проводимой в Молдове реформы высшего образования в 2023 году были закрыты 22 учебных заведения: их либо упразднили, либо присоединили к другим вузам»). Materialul a fost publicat pe 25 ianuarie 2024.
Articolul a apărut și pe site-ul news.mail.ru, fiind distribuit de unii utilizatori Facebook. Totodată, pe Facebook a mai fost distribuită o postare cu același conținut. La o zi după publicarea articolului pe Pravda.md, aceiași informație, de această dată în format video, a apărut pe pagina de Facebook a Euro TV Chișinău. Acest video a fost distribuit pe mai multe grupuri de pe rețeaua de socializare (aici și aici). Inițial, articolul a apărut pe site-ul Md. Sputniknews.ru, însă acesta nu mai este disponibil.
Reforma universitară și falsurile
În iulie 2022, Guvernul a aprobat hotărârea privind reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării. Aceasta prevedea inclusiv comasarea unor instituții de învățământ superior. Scopul reformei a fost „consolidarea resurselor umane și a mijloacelor financiare prin redistribuirea acestora în conformitate cu programele de formare profesională orientate spre performanțe și pregătirea unor specialiști înalt calificați, și nu pe întreținerea unor infrastructuri costisitoare. Prin urmare, aceasta va genera: excelență recunoscută internațional, programe acreditate, diplome valoroase, cercetare performantă în educație, spații de studiu mai dotate și salarii mai mari pentru profesori și cercetători”.
Reforma prevedea fuzionarea/absorbția a 22 de instituții, însă, în cea mai mare parte, nu este vorba de universități, așa cum pretinde sursa. De fapt, au fost absorbite patru instituții superioare de învățământ - Academia de Administrare Publică, Universitatea Agrară de Stat, Universitatea de Stat din Tiraspol și Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. În rest, este vorba de instituții de cercetări.
Totodată, datele statistice oficiale nu confirmă veridicitatea acuzațiilor lansate de Nina Dimoglo, potrivit cărora numărul de studenți au început să scadă din cauza politicilor proaste ale actualei guvernări în domeniul Educației. Informațiile furnizate de pagina web oficială a Biroului Național de Statistică relevă că încă la sfârșitul primei decade a acestui secol în Republica Moldova a început să scadă numărul de studenți. Mai exact, numărul maxim de studenți a fost înregistrat în anul de studii 2007/2008 - aproape 128.000 - după care a început să scadă continuu până la 56.758 în anul de studii 2022/2023. Cu alte cuvinte, în 15 ani numărul de studenți a scăzut cu peste 50%. De fapt, în anii 2020/2021 și 2021/2022, adică atunci când au venit Maia Sandu și PAS la guvernare, numărul de studenți a crescut ușor față de anii precedenți.
Numărul universităților, în scădere din perioada comunistă
Aceleași date mai arată că numărul de universități a început să se reducă în timpul guvernării comuniste, chiar dacă în acea perioadă numărul de studenți era în creștere. Astfel, dacă în anul 2001/2002 erau 47 de instituții de învățământ superior unde își făceau studiile peste 86.400 de studenți, în anul 2008/2009 (ultimul an de guvernare comunistă) rămăseseră 31 de universități, unde învățau aproape 123.000 de studenți.

O situație similară se atestă și în învățământul profesional tehnic, unde de la 80-83 de instituții cu 22.000-23.000 de elevi la începutul anilor 2000 s-a ajuns la 43-44 de instituții cu 14.000-15.000 de elevi în ultimii ani. Reducerea atât a numărului de elevi, cât și a numărului de instituții, a început în anii 2005-2006. După venirea PAS la guvernare, tendința de scădere s-a atenuat nesemnificativ.
Criza demografică impune reforme
Și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, face referire la statisticile oficiale care demonstrează că procesul de reducere a numărului de studenți a început demult. „Crizele economice și sociale din ultimii ani, șomajul, dar și problemele demografice sunt principalele motive ale micșorării numărului de studenți în Republica Moldova”, a declarat ministrul într-un comentariu pentru Stopfals.md.
„Numărul de studenți nu a început să se micșoreze de la actuala guvernare. Numărul de studenți a început să se micșoreze din anii 2000. Sunt mai multe cauze la mijloc. Aici trebuie să inducem faptul că, în primul rând, toată țara a trecut printr-o tranziție demografică, în care numărul de copii per familie s-a micșorat. Avem jumătate din familiile din R. Moldova care au un singur copil. Mai avem și fiecare a cincea familie din R. Moldova care nu are copii”, a comentat pentru Stopfals.md demograful Valeriu Sainsus.
El mai amintește că optimizarea sistemului educațional n-a început de la actuala guvernare, aceasta fiind necesară în contextul evoluției demografice din Republica Moldova. „Este vizibil că din contextul perspectivei demografice, generațiile care vin sunt de două ori mai mici numeric, decât generațiile care sunt la o vârstă matură. Dubii și alte păreri vizavi de optimizare nu trebuie să existe. Desigur că problema este ca această optimizare să nu fie forțată”, a spus demograful Valeriu Sainsus.
Economistul Veaceslav Ioniță menționa într-o analiză economică din iulie 2023 că migrația în număr mare a tinerilor din Republica Moldova nu a început odată cu venirea la putere a PAS (în 2021) sau ca rezultat al reformei universitare, ci câțiva ani mai devreme - în 2018.
Precizăm că de-a lungul anilor, în spațiul public au fost lansate în mai multe rânduri falsuri și acuzații nefondate despre „rolul” Maiei Sandu și al actualei guvernări în închiderea școlilor și „distrugerea sistemului de învățământ”, iar Stopfals.md a demontat mai multe dintre ele, făcând referire la datele statistice și actele oficiale.
Cine sunt Nina Dimoglo și site-urile care au publicat falsul
Nina Dimoglo este activistă a fostului partid „Șor”, formațiune declarată neconstituțională în Republica Moldova. Se prezintă drept „jurnalistă” și „juristă”. În ultimii ani, ea a fost angajată a mai multor instituții media, inclusiv a unor canale cu politică editorială pro-Kremlin și asociate oligarhului fugar Ilan Șor. În perioada 2015-2023, a fost succesiv prezentatoare la „Sputnik Moldova”, „Moldovenii.md”, GRT ș. a. Stopfals.md a demontat recent un alt fals promovat de ea, precum că pe oamenii de afaceri din Republica Moldova îi așteaptă falimentul pe piețele statelor europene și că aceștia s-ar simți mai confortabil pe piața din Federația Rusă.
Site-urile care au publicat și diseminat știri în baza declarațiilor analizate mai sus – Pravda.md și Sputniknews.ru – au o politică editorială care se aliniază narațiunilor propagandistice pro-Kremlin. Sputniknews a fost blocat în R. Moldova la ordinul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru promovarea de informații false ce pot afecta securitatea națională. Sputniknews se numără printre cele mai prolifice surse online în materie de falsuri și a apărut de mai multe ori în articolele publicate de Stopfals.md.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Falsuri și speculații la mitingul organizat cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a „referendumurilor din Găgăuzia”
Pe 2 februarie, la Comrat s-a desfășurat un miting prilejuit de cea de-a 10-a aniversare a așa-numitor referendumuri din Găgăuzia, organizate în 2014 și recunoscute drept ilegale. Politicienii găgăuzi care au vorbit la miting și imediat după eveniment au făcut câteva declarații false și speculative.
Fals: „Țările CSI reprezintă cea mai mare piață de desfacere pentru produsele moldovenești”
După miting, în alocuțiunea sa de la Casa de Cultură, adjunctul bașcanului Găgăuziei, Victor Petrov, a declarat că „astăzi, cea mai mare piață de desfacere unde sunt solicitate produsele moldovenești este piața țărilor CSI. În mare parte, vorbim despre Federația Rusă” (în original: «Сегодня самый большой рынок сбыта, на котором востребована молдавская продукция, — это рынок стран СНГ. По большей части — это Российская Федерация») (4:00:42-4:00:52).
Fostul adjunct al bașcanului, Valerii Ianioglo, a făcut declarații similare și a supus criticilor Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană: „Astăzi este evident faptul că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, semnat de Moldova, a provocat reducerea exporturilor produselor din Moldova, având un impact negativ asupra economiei în general” (în original: «Сегодня очевиден тот факт, что подписанное Молдовой Соглашение об ассоциации с Европейским союзом привело к сокращению экспорта продукции из Молдовы и негативно сказалось на экономике в целом»), a spus acesta) (4:14:07- 4:14:21).
Acordul de Asociere cu UE aduce beneficii
Relațiile comerciale UE-Republica Moldova sunt determinate de zona de liber schimb instituită prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și parte a Acordului de Asociere, semnat în iunie 2014 și intrat în vigoare din iulie 2016. DCFTA prevede eliminarea taxelor de import pentru majoritatea mărfurilor comercializate între UE și Moldova și un acces reciproc larg la comerțul cu servicii pentru ambii parteneri.
Companiile moldovenești pot crea sucursale sau filiale, beneficiind de același tratament ca și companiile naționale de pe piața partenerului atunci când înființează o afacere. Acest sistem comercial preferențial a permis R. Moldova să beneficieze de tarife reduse sau anulate pentru bunurile sale, de o piață de servicii mai mare și de condiții mai bune pentru investiții. Preferințele comerciale autonome oferă acces fără taxe vamale și fără restricții cantitative pentru aproape toate bunurile moldovenești pe piața UE.
Peste 60% din produsele moldovenești ajung pe piața UE
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică a RM, exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-noiembrie 2023, au totalizat 2435,6 milioane de dolari SUA (cu 3,5% mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 65,2% în total exporturi.
Totodată, cota CSI-ului în totalul de exporturi în perioada respectivă a fost de 848,4 milioane de dolari SUA (cu 8,7% mai puțin, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 22,7% în totalul de exporturi.
Cele mai mari volume de exporturi din R. Moldova în ultimul an au avut ca destinație statul vecin, România. Printre țările CSI, Rusia s-a situat abia pe locul 6, Belarus pe locul 9, iar Kazahstanul – pe 12.
În ultimii 6 ani, cota UE în volumul total de exporturi din R. Moldova a fost de peste 60% anual, în timp ce cota țărilor CSI n-a ajuns nici la jumătate din acest volum.

Fals: „Pierderea statalității și scindarea bisericii”
În cadrul mitingului, consilierul bașcanului Mihail Vlah a spus că „poporul moldovenesc și-a pierdut statalitatea (în original: «молдавский народ потерял свою государственность») (55:21-55:52), argumentându-și declarația prin... marșul LGBT de la Chișinău, care, în opinia sa, probează „pierderea valorilor tradiționale” (în original: «потере традиционных ценностей»). Vom aminti că în iunie 2023, Victor Petrov, actualul adjunct al bașcanului, care la acel moment era deputat în cadrul Adunării Populare a Găgăuziei, la fel a acuzat actuala guvernare de promovare a valorilor LGBT din cauza unui marș desfășurat la Chișinău, deși autoritățile nu aveau nicio legătură cu acel eveniment. Stopfals.md a scris cine, de fapt, a fost organizatorul acelei acțiuni și a explicat de ce astfel de marșuri nu îndeamnă lumea să renunțe la valorile tradiționale.
În cadrul evenimentului de după mitingul prilejuit de cea de-a 10-cea aniversare a „referendumurilor din Găgăuzia”, Victor Petrov a declarat (3:57:46-3:57:58) că „biserica catolica încearcă să-și impună influența” (în original: «католическая церковь пытается войти со своим влиянием»), iar Mihail Kendighelean, unul dintre participanții la mișcarea de edificare a Republicii Găgăuze (1990-1994), a spus că în Moldova se fac tentative de a „scinda unitatea ortodoxiei” (în original: «расколоть единство православия») (3:24:48-3:25:07).
Vom nota că, în martie 2023, în cadrul turului doi al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, oligarhul fugar Ilan Șor a afirmat și el că biserica moldovenească este împărțită din cauza „actualului regim”. Afirmația este însă un fals. În realitate, scindarea a avut loc încă în anul 1992, totuși Mitropolia Basarabiei a obținut un statut legal abia în anul 2002, în urma adresării la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). Despre asta a relatat anterior Stopfals.md.
Politicienii găgăuzi tirajează de mai mulți ani retorica promovată de Kremlin
Declarațiile false și speculative precum că Acordul de Asociere cu EU nu generează beneficii, iar partenerul economic principal al R. Moldova este Rusia sunt răspândite de politicienii şi instituţiile media pro-Kremlin timp de mai mulţi ani. Vom prezenta în cele ce urmează doar câteva exemple în acest sens.
În februarie 2017, Igor Dodon, care deținea funcția de președinte al Republicii Moldova, a anunţat că relațiile comerciale cu Rusia s-au deteriorat în urma semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Falsul în cauză a fost demontat de portalul Stopfals.md.
La începutul lunii august 2020, portalul cu politică editorială pro-Kremlin Ehomd.info a publicat un articol în care afirma că în cei șase ani de implementare a Acordului de Asociere cu UE „țara noastră a avut doar de pierdut” (în original: «наша страна только проиграла) și că „nu a fost observat niciun progres” (în original: «никакого прогресса не наблюдалось»). În realitate, așa cum nota Stopfals.md, la acel moment, aproape 70% din exporturile moldovenești aveau ca destinație piața UE.
În iunie 2022, unele portaluri cu politică editorială pro-Kremlin au publicat știri false cu afirmația că „Europa nu are nevoie de caisele din Moldova”, iar „piețele CSI sunt închise”. Stopfals.md a explicat de ce afirmațiile în cauză nu corespund realității.
În decembrie 2022, instituțiile media cu politică editorială pro-Kremlin, sursele rusești oficiale, dar și unele site-urile partinice de la noi au declarat că Parlamentul European impune Republica Moldova să permită căsătoriile persoanelor de același sex, vânzarea pământurilor străinilor și să lichideze spitalele. Stopfals.md a dezmințit și acele falsuri.
Vedeți și: Top 5 falsuri despre integrarea europeană a Republicii Moldova
Cine sunt Victor Petrov și Valerii Ianioglo
Victor Petrov este adjunctul preşedintelui Comitetului Executiv (başcanului) Găgăuziei, Evghenia Guţul. Anterior, a fost deputat în Adunarea Populară din autonomie. Acesta a răspândit dezinformări în repetate rânduri. Astfel, în august 2022, împreună cu propagandistul pro-Kremlin, Vladimir Soloviov, a declarat că Brigada cu Destinaţie Specială „Fulger” a sosit la Comrat pentru a intimida participanţii la o acţiune de protest, deşi în realitate au fost nişte aplicaţii de rutină desfăşurate şi în alte raioane. Stopfals.md a publicat un material la acest subiect. În aprilie 2023, Petrov, care candida la funcția de bașcan al Găgăuziei, a acuzat, în ziarul său de agitație electorală, autoritățile moldovenești de faptul că acestea ar împinge țara într-un conflict militar. Falsul respectiv a fost demontat de Stopfals.md. În luna iunie a aceluiași an, politicianul declara că PAS, aflat la guvernare, „promovează perversiunea şi valorile LGBT” (în original: «пропагандирует извращения и ценности ЛГБТ»). Stopfals.md a dezmințit şi acest fals.
Valerii Ianioglo a fost adjunctul başcanului şi şef al Agenţiei pentru Dezvoltare Regionale UTA Găgăuzia. S-a implicat activ în organizarea referendumurilor din 2 februarie 2014 din Găgăuzia. În vara lui 2018, s-a pronunțat pentru crearea mișcării obștești „Uniunea Popular-patriotică «Devlet»” fondată de ex-deputatul în Parlament, Nicolai Dudoglo, care actualmente este deputat în cadrul APG. În turul doi al alegerilor pentru funcția de bașcan din anul 2023, Nicolai Dudoglo și-a anunțat sprijinul pentru Evghenia Guțul și Partidul „Șor” (declarat neconstituțional), susținând echipa Evgheniei Guțul până în prezent.
Ce fel de referendumuri au avut loc în Găgăuzia în anul 2014?
La 2 februarie 2014, pe teritoriul autonomiei găgăuze au fost desfăşurate două referendumuri — unul consultativ, şi altul legislativ, deşi instanţa de judecată a emis o decizie cu privire la ilegalitatea acelor plebiscite. În cadrul referendumului legislativ partipanţii urmau să se pronunţe vizavi de aprobarea legii „Cu privire la statutul suspendat al poporului Găgăuziei la autodeterminare externă”. Potrivit acelei legi, dacă Republica Moldova îşi va pierde independenţa, Găgăuzia va avea dreptul la autodeterminare. Subiectul referendumului consultativ se referea la cursul de politică externă al Republicii Moldova. Atunci 98,47% din participanţi s-au pronunţat pentru aderarea R. Moldova la aşa numita Uniune Vamală.
Referendumurile au fost declarate ilegale atât de Judecătoria Comrat şi Curtea de Apel Comrat, cât şi de Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova.
Elena Celak,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Tarifele pentru resursele energetice au fost dublate nejustificat
Consumatorii din Republica Moldova plătesc un preț dublu pentru resursele energetice, iar autoritățile fură banii, concluzionează un articol de pe site-ul Evedomosti.md al publicației „Молдавские Ведомости”. Instituțiile de resort și experții atrag atenția că autorul articolului nu a luat în calcul mai multe cheltuieli și costuri pe care le conțin tarifele la gaz și energia electrică.
În articol publicat pe 14 ianuarie, Evedomosti.md precizează că în 2023 regiunea separatistă transnistreană a livrat energie electrică în dreapta Nistrului la un preț mult mai mic decât tarifele pe care le plătesc consumatorii. Autorul afirmă că cetățenii din dreapta Nistrului plătesc un preț dublu și pentru gaz.
„Este vorba de energia electrică pentru noi, care ne-a fost furnizată în 2023 la un preț mediu de 0,0667 dolari pe kWh. În același timp, consumatorii moldoveni au plătit anul trecut un preț dublu. Autorități, explicați-le oamenilor de ce plătim în plus pentru energia electrică, de ce plătim dublu? Și de ce, în condițiile în care prețul mediu spot al gazelor în Europa în 2023 a fost de 7,33 lei pe metru cub, noi, de asemenea plătim dublu? Comercianții cu rușine au o marjă (mită) între 5 și 10% pentru revânzarea mărfurilor. Ați învățat doar „știința de a fura” de la propriul popor pe coridoarele de la Harvard?” (în original: «Это электроэнергия для нас, которую нам поставляли в 2023 году по средней цене 0,0667 доллара за кВт/час. В то же время молдавские потребители переплачивали в прошлом году двойную цену. Власть, объясните людям, почему за электроэнергию переплачиваем, платим двойную цену? И почему при средней спотовой цене за газ в Европе в 2023 году 7,33 лей за куб мы также платим двойную цену? У совестливых торговцев маржа (взятка) за перепродажу товара - от 5 до 10 процентов. Неужели в гарвардских коридорах вы освоили только «науку воровать» у собственного народа?»), se indică în articolul semnat de Dumitru Barbalat, fost director al Departamentului dezvoltarea sectorului real al economiei al Ministerului Economiei în Guvernul Tarlev I.
Materialul a fost distribuit pe canalul de Telegram al publicației, dar și de Dumitru Barbalat, pe contul său de Facebook. Articolul a fost distribuit și de alți utilizatori ai acestei rețele de socializare.
Tarifele nu conțin doar prețul de achiziție
Este adevărat că în anul 2023 Republica Moldova a procurat cea mai mare parte a necesarului său de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES sau CTE Moldovenească). Începând cu luna aprilie prețul de achiziție a fost de 66 USD/MWh, iar până atunci - 73 USD/MWh, potrivit informațiilor furnizate pe parcursul anului trecut de Energocom, compania care a semnat contractele.
Totuși, trebuie precizat că nu întreaga cantitate de energie electrică a fost procurată de la MGRES. Centrala a asigurat ceva mai mult de 76% din necesarul malului drept al Nistrului, iar cealaltă cantitate a fost procurată de la alți furnizori, a explicat într-un comentariu pentru Stopfals.md directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran. Este vorba de energia produsă de CET-uri - 12%, energie din surse regenerabile - 7,3% și din import - 4,4%
El mai precizează că pe lângă prețul de achiziție, tariful energiei electrice pe care îl achită consumatorii include și alte cheltuieli, de unde apare diferența. „Prețul mediu de procurare a 1 kWh de energie electrică este cca 1,87 lei/kWh, pentru care furnizorul achită 3,5% consum tehnologic şi pierderi în rețelele electrice de transport şi 8% consum tehnologic şi pierderi în rețelele electrice de distribuție a energiei electrice. Astfel, pentru 1 kWh ce se furnizează consumatorului final prin rețelele electrice, furnizorul achită cca 2,1 lei/kWh, ceea ce reprezintă aproximativ 82-93% din prețul mediu de furnizare reglementat”, a explicat directorul ANRE.
În privința tarifului la gaz, Alexei Taran amintește că volumele actuale pe care le utilizează consumatorii din dreapta Nistrului au fost procurate o perioadă mai îndelungată din mai multe surse. „În conformitate cu Deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, SA „Moldovagaz” - furnizorul cu obligația de serviciu public de ultimă opțiune, în anul 2023 şi în lunile ianuarie-aprilie 2024 procură gaze naturale de la SA „Energocom”. Astfel, costul gazelor naturale achiziționate de la SA „Energocom” constituie un mix dintre costul stocurilor achiziţionate în sezonul 2022-2023, pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, în plină criză energetică, cât și achiziții în semestrul 2 al anului 2023, în momentul relaxării pieței”, a precizat el.
Reprezentantul ANRE menționează că și tariful la gaze conține și alte costuri, pe lângă prețul de achiziție. „Referitor la comparația cu preţurile de referință publicate de platformele de tranzacționare (în cazul dat TTF), concretizăm că acestea au un caracter indicativ, iar costul final al gazelor naturale achiziționate, pe lângă valoarea de referință a bursei, va include un premium de licitație (+/-), alte costuri relevante tranzacționării, cât şi costurile serviciilor de depozitare (după caz) şi transport până la hotarul Republicii Moldova, care pot varia în funcție de zona de achiziție a lotului de gaze naturale”.
Potrivit secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale/energiei electrice pentru consumatorii finali constau din următoarele componente de bază:
- Prețul mediu ponderat anual de achiziție a gazelor naturale/energiei electrice de la furnizorii externi;
- Costul serviciului de transport al gazelor naturale/energiei electrice;
- Costul serviciului de distribuție al gazelor naturale/energiei electrice;
- Cheltuielile reglementate ale furnizorului, legate de serviciul de furnizare a gazelor naturale/energiei electrice;
- Rentabilitatea reglementată a furnizorului;
- Devieri financiare pozitive/negative.
Cea mai mare pondere din prețul final de consum, atât pentru gazele naturale, cât și pentru energia electrică, se referă la costul de achiziție al gazelor naturale/energiei electrice. „Conform datelor prezentate de ANRE, în anul 2023, costul de achiziție al gazelor naturale/energiei electrice a constituit 88% pentru gazele naturale și între 82% și 93% pentru energia electrică. Pe lângă componenta de cost a gazelor naturale/energiei electrice, furnizorul suportă mai multe cheltuieli pentru transportarea și distribuția gazelor naturale sau energiei electrice prin rețelele de transport și distribuție și cheltuieli comerciale ale furnizorului care includ o rentabilitate rezonabilă a acestuia”, a precizat oficialul pentru Stopfals.md.
Constantin Borosan menționează că rentabilitatea furnizorilor a fost de 0,6% pentru gazele naturale și de 1% pentru furnizarea energiei electrice.
Și SA „Moldovagaz” a precizat, într-un comentariu pentru Stopfals.md, că prețurile reglementate de furnizare a gazelor naturale sunt calculate în baza unei metodologii publice a ANRE, iar tariful final include un șir de costuri și cheltuieli pe lângă prețul de achiziție. „Componenta prețului gazelor naturale contractat de către furnizor se determină ca diferența dintre prețul de achiziție și prețul inclus în tariful aprobat, ce la rândul său este influențat de fluctuație burselor internaționale de gaze naturale. Când se efectuează o astfel de comparație, e cazul să fie luat în considerație nu atât prețul curent de achiziție, cât prețul mediu anual de achiziție, care compensează vârfurile de preț în diferite luni ale anului, și astfel protejează consumatorii de fluctuațiile pronunțate ale tarifelor”, a comentat SA „Moldovagaz”.
Tofilat: „E greșit să compari prețul anual cu cotația într-o zi la bursă”
Expertul în energetică Sergiu Tofilat califică drept „manipulări” calculele care apar periodic în spațiul public, dar care nu iau în considerare toți factorii. El precizează că este greșit să se ia în calcul prețul de la bursă într-un anumit moment și să se compare cu tariful, deoarece procedura e mult mai sofisticată. „La bursă prețul se schimbă în fiecare minut. Evident că sunt situații când la bursă gazul este la un preț mai mic decât ceea ce luăm noi mediu anual în tarif, și sunt perioade când e mai scump. Cei care manipulează aleg zilele în care prețul la bursă e mai mic decât prețul mediu pe care îl achităm. De ce nu se revoltă în zilele în care la bursă gazul e mai scump? E greșit să compari prețul mediu pe tot anul cu cotația pe o zi la bursă. Asta e prostie. Asta ar însemna că trebuie să schimbăm tarifele în fiecare zi, că la bursă cotațiile în fiecare zi se schimbă”, a comentat Sergiu Tofilat pentru Stopfals.md.
În privința tarifului la energia electrică, expertul menționează că autorul articolului se referă doar la cea procurată de la MGRES, dar nu și la cea din alte surse, care este mai scumpă. „De aceea, ne uităm la rapoartele ANRE cât e prețul mixului de energie, adică din toate sursele. În plus, trebuie să ținem cont că, pentru ca să aduci energia de la MGRES până la consumator, trebuie să ai rețele electrice, trebuie să ai contoare, trebuie să ai oameni care întrețin și repară rețelele astea, care citesc datele de la contoare. Deci, noi trebuie să achităm tariful de transport, de distribuție și de furnizare. E o încercare de a duce lumea în eroare”, a concluzionat el.
Criza energetică provocată de războiul din Rusia
Amintim că Republica Moldova s-a confruntat cu o amplă criză energetică în a doua jumătate a anului 2022, aceasta fiind o consecință a invaziei ruse în Ucraina. În toamna anului 2022, ca urmare a atacurilor asupra sistemului energetic ucrainean și din cauza reducerii livrărilor de gaz pentru Republica Moldova, malul drept al Nistrului a fost nevoit să cumpere energie electrică mai scumpă, din România, astfel încât tariful pentru consumatorii finali a ajuns la 5,91 lei per kW/h, preț de furnizare pentru clienții Premier Energy și de 5,60 lei pentru cei ai FEE Nord. Pe parcursul anului 2023 tarifele la energia electrică au fost micșorate în mai multe rânduri (ultima ajustare a fost făcută pe 10 noiembrie 2023), astfel încât consumatorii casnici plătesc în prezent 2,39 și, respectiv, 2,88 lei per kW/h.
De asemenea, tariful la gaz, de peste 29 de lei pentru un metru cub, stabilit în toamna anului 2022, a scăzut la aproximativ 18 lei în iunie 2023, iar autoritățile și furnizorul susțin că în curând ar urma să fie examinată o nouă cerere de reducere. Mai trebuie precizat că atât în sezonul de încălzire 2022-2023, cât și în cel actual, Guvernul a avut programe de subvenționare a cheltuielilor pentru resursele energetice în perioada rece a anului.
Evedomosti.md – în topul surselor care au promovat cele mai multe falsuri în 2023
Evedomosti.md este noua denumire a site-ului Vedomosti.md, pagina web a publicației „Молдавские Ведомости”, blocat prin ordinul directorului Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din 30 octombrie 2023 pentru difuzarea în spațiului public a informațiilor „în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale”. Acest site a apărut într-un top al Stopfals.md cu sursele online care au răspândit falsuri în anul 2023.
Presa a scris anterior despre site-uri „clone” care au apărut în spațiul public la scurt timp după adresele web originale au fost blocate de SIS.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Vaccinurile împotriva COVID-19 provoacă o restructurare completă a sistemului reproducător uman
Site-ul Mejdurecie.md a publicat un articol în care citează un profesor care a afirmat că spermatozoizii bărbaților vaccinați împotriva COVID-19 se transformă în spiculi (Proteina S), iar ovarele femeilor sunt distruse de aceștia, sugerând că astfel provoacă o restructurare completă a sistemului reproducător uman. Aceste informații sunt false. Potrivit experților de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), dar și mai multor studii, nu există nicio dovadă științifică a unei posibile asocieri între vaccinurile COVID-19 și afectarea fertilității la bărbați sau femei.
Site-ul a publicat, la 13 ianuarie 2024, un articol în care este citat patologul german Arne Burkhardt, care a afirmat că spermatozoizii bărbaților care s-au vaccinat împotriva COVID-19 se transformă în spiculi. „În timpul unei prelegeri recente, regretatul patolog profesor dr. Arne Burckhardt a explicat cum, în timp ce examina mostre de țesut de la bărbați tineri și bătrâni care au murit după vaccinare, a descoperit că spiculii (spikes) au acaparat organele care produc spermatozoizi, precum și spermatozoizii înșiși. [...] Studiul coincide cu alte date care arată că ovarele femeilor sunt, de asemenea, distruse de spiculii prezenți în vaccinurile ARNm, sugerând că aceștia provoacă o restructurare completă a sistemului reproducător al unei persoane. Observațiile Dr. Burkhardt demonstrează modul în care vaccinurile împotriva COVID au un impact devastator asupra umanității și reproducerii speciei noastre” (în original: «Во время недавней лекции ныне покойный патологоанатом, профессор д-р Арне Буркхардт рассказал, как в процессе исследования образцов тканей молодых и пожилых мужчин, умерших после вакцинации, он обнаружил, что спайк-белки захватили органы, вырабатывающие сперматозоиды, а также сами сперматозоиды. [...] Это исследование совпадает с другими данными, показывающими, что женские яичники также разрушаются спайковым белком, присутствующим в мРНК-вакцинах, что позволяет предположить, что уколы вызывают полную перестройку репродуктивной системы человека. Наблюдения доктора Буркхардта демонстрируют, как вакцины от COVID оказывают разрушительное воздействие на человечество и воспроизводство нашего вида»).
La scurt timp după apariția articolului, aceeași informație a fost distribuită de mai mulți utilizatori de Facebook (aici, aici, aici, aici, aici și aici).
Ce spun studiile?
Experții în sănătate susțin că la ora actuală nu există dovezi despre efectul negativ pe termen lung al vaccinurilor asupra organismului uman. Într-un comentariu pentru Stopfals.md, directorul ANSP, Nicolae Jelamschi, afirmă că nu există nicio dovadă științifică a unei posibile asocieri între vaccinurile COVID-19 și afectarea fertilității la bărbați sau femei. Mai mult, toate studiile de până în prezent (pre- și post-vaccinare) au demonstrat că vaccinurile sunt sigure pentru administrare, cu reacții adverse post-vaccinare ușoare și moderate tranzitorii. Potențialul pericol atât pentru reproducerea feminină, cât și masculine, o prezintă însăși infecția COVID-19, iar vaccinurile anti-COVID doar reduc riscul complicațiilor și deceselor provocate de acest virus, menționează directorul ANSP.
Potrivit directorului ANSP, există studii care demonstrează că nu este nicio corelare între vaccinul împotriva COVID-19 și afectarea fertilității la femei. Un studiu realizat în SUA a demonstrat că vaccinurile ARNm (Pfizer și Moderna), în special administrate cu schema completă, nu compromit în niciun fel funcția reproductivă a femeilor: „Atât femeile vaccinate, cât și cele nevaccinate prezente în cadrul studiului au avut rate similare de sarcină, nu au fost observate diferențe în ratele de pierdere a sarcinii între grupuri, nici o schimbare în endometriu legate de administrarea vaccinului. De asemenea, studiul a demonstrat că nu există nicio corelație între răspunsul imun la proteina de vârf COVID-19 (Spike) și dezvoltarea placentară”.
Un alt studiu a demonstrat că proteina S (Spike) nu poate induce sterilitatea feminină, ratele de implantare a embrionilor fiind la fel, atât în rândul femeilor vaccinate, cât și în rândul celor nevaccinate.
Totodată, expertul ANSP face trimitere și la rezultatele unui studiu realizat de cercetătorii din Roma, Italia, în mai multe țări, care au demonstrat că nici vaccinurile ARNm, nici vaccinul Gam-COVID-Vac (Sputnik) nu afectează nivelurile de testosteron, nu afectează concentrațiile spermatozoizilor și nu afectează hormonii sexuali masculini. „Studii numeroase demonstrează cert lipsa efectelor adverse ale vaccinurilor COVID-19 asupra componenței moleculare a spermei, asupra volumului și concentrației spermei, asupra morfologiei, motilității, precum și asupra nivelului hormonilor FSH (hormon de stimulare foliculară) și LH (hormon luteinizant). Un alt studiu al Departamentului de Urologie, Universitatea din Miami, SUA, a analizat caracteristicile spermei înainte și după administrarea a două doze de vaccin ARNm la bărbați și a demonstrat că nu există scăderi ale parametrilor spermei în rândul bărbaților sănătoși incluși în cercetare”, susține Nicolae Jelamschi.
Funcțiile reproductive pot fi afectate de virus, nu de vaccin
Există studii care demonstrează că infecția cu SARS-CoV-2, și nu vaccinul împotriva acesteia, poate afecta fertilitatea masculină prin înrăutățirea parametrilor spermei, scăderea potențială a nivelului de testosteron și creșterea riscului de disfuncție erectilă.
Astfel, studiul efectuat de cercetătorii Școlii de Medicină Feinberg de la Northwestern University din Chicago, SUA, sugerează că infecția COVID-19 are un impact negativ asupra sănătății bărbaților, inclusiv înrăutățirea parametrilor spermei, niveluri potențial mai scăzute de testosteron și un risc crescut de disfuncție erectilă.
În ceea ce privește fertilitatea feminină, studiile raportează impactul negativ pe care stresul oxidativ îl are asupra calității ovocitelor și embrionilor.
Ce este proteina S (spike)
Proteina S (spike) de pe suprafața coronavirusului joacă un rol crucial în penetrarea celulelor gazdă și inițierea infecției, potrivit expertului ANSP. „Prin urmare, vaccinurile pe bază de ARNm (care utilizează o parte din codul genetic al coronavirusului) au funcția de a crea răspunsuri ale anticorpilor neutralizanți, cât și răspunsuri celulare față de antigenul S (spike) și formează protecție împotriva bolii COVID-19. ARNm-ul vaccinului poate pătrunde în celule și poate fi transformat în glicoproteine SARS-CoV-2 (proteine spike).
Proteinele cu vârf provoacă un răspuns imunitar prin activarea celulelor limfocitare T și B, stabilind în cele din urmă imunitatea împotriva SARS-CoV-2, dar aceste vaccinuri sunt neinfecțioase, nu conțin particule virale vii și sunt sintetizate prin transcripție în vitro în absența moleculelor microbiene, prin urmare, acestea nu pot produce daune sau cu atât mai mult modificări morfologice în nici un organ al corpului uman”, menționează N. Jelamschi.
Sperietoarea despre pericolul vaccinurilor anti-COVID pentru sistemul reproductiv nu este nouă
Anterior, portalul Stopfals.md a dezmințit falsuri despre influența negativă a vaccinurilor împotriva COVID-19 asupra sistemului reproductiv. Reporterii au demontat falsul că vaccinurile anti-COVID provoacă avorturi spontane. Totodată, a fost dezmințit falsul că vaccinul BioNTech/Pfizer provoacă infertilitatea.
Arne Burkhardt a fost un om de știință german care a promovat idei controversate despre impactul vaccinurilor împotriva COVID-19 asupra fertilității umane. Teoriile lui au fost dezmințite de autorități, oameni de știință și fact-checkeri din mai multe țări.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: La Chișinău sunt comercializați „biscuiți periculoși: lumea este otrăvită pe ascuns”
Pe Facebook sunt răspândite informații despre un sortiment de biscuiți comercializați în Chișinău și care ar conține o substanță periculoasă pentru sănătate. Unii utilizatori ai rețelelor sociale accentuează că biscuiții sunt produși în România și, în acest mod, „lumea este otrăvită pe ascuns” (în original: «народ травят по-тихому»). Am constatat însă că este vorba despre un lot de biscuiți retrași din comerț în Ucraina, iar întâmplarea nu are nicio legătură cu Republica Moldova. Videoul, devenit viral, a apărut încă anul trecut, dar a început să fie răspândit din nou.
Pe Facebook, filmulețul viral despre biscuiții care ar conține o substanță toxică şi care au fost retrași din comerț a apărut la 14 ianuarie 2024, fiind încărcat de pe TikTok. În video, pe imagini, apare următorul text: „Vrea cineva biscuiți?! De producție românească. Lumea este otrăvită pe ascuns” (în original: «Печенья кому?! Производитель Румыния. Травят народ по тихому»).

Filmulețul a fost distribuit pe Facebook de peste 400 de persoane și utilizatorii continuă să-l transmită mai departe. De asemenea, acesta a fost publicat aici, aici și aici. Am identificat un video cu un text similar și pe canalul de Telegram «Россия на игле», unde postarea a acumulat circa 11.000 de vizualizări și peste 150 de reacții.
Filmulețul a fost făcut la Chișinău, într-un magazin din rețeaua „Kaufland”. Bărbatul din video spune că, în Ucraina, din comerț a fost retras un lot de biscuiți din cauza că produsul conținea o substanță toxică, iar el a identificat aceeași marcă în magazinul din Chișinău.

Reprezentanții „Kaufland” au explicat de unde a apărut povestea cu biscuiții
Cristina Aramă, managera pentru relații publice a „Kaufland” în Republica Moldova, ne-a spus că un lot de biscuiți produși de compania în cauză a fost retras anul trecut de pe rafturile magazinelor din Ucraina, dar acesta nu are nicio legătură cu țara noastră.
„În filmulețul publicat la 14 ianuarie 2024, pe rețelele sociale, protagonistul se referă la o situație care s-a produs în Ucraina, în decembrie 2022, cu biscuiții „Petit Beurre”, produși în România de către compania „Ro Star”. Notificarea despre calitatea neconformă a lotului respectiv al produsului a fost înregistrată iniţial în Polonia, iar din acest motiv lotul a fost retras din magazine. Compania „RO Star” confirmă că aceste produse (retrase din comerţ în Ucraina) nu au vreo legătură cu loturile livrate în magazinele „Kaufland” din România şi Republica Moldova”, a comunicat Cristina Aramă pentru Stopfals.md.
În sursele oficiale, informațiile despre biscuiţii produşi în România, retraşi de pe rafturile magazinelor din Ucraina, au apărut în ianuarie 2023. Atunci s-a specificat că lotul a fost retras de pe rafturile magazinelor din Ucraina după ce s-a constatat că produsul are un conţinut sporit de acrilamidă (numită și amidă acrilică). Este vorba despre substanţă puternic neurotoxică. Aceasta se distinge printr-o solubilitate foarte mare în apă şi alcool.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Republica Moldova a interzis transferurile de bani din Rusia
La începutul lunii ianuarie, site-ul publicației „Комсомольская Правда в Молдове” a publicat o știre în care afirmă că transferurile de bani din Federația Rusă au scăzut cu 70% în ultimul semestru al anului 2023, adăugând că autoritățile aproape că au interzis, inițial, aceste transferuri, „iar acum se bucură că izvorul a secat”. Această afirmație este falsă. Transferurile bancare din Rusia nu au fost interzise niciodată, confirmă Banca Națională.
„Transferurile de bani din Rusia către Moldova au scăzut brusc: puterea mai întâi le-a interzis, iar acum se bucură că „izvorul a secat”. Conform ultimelor date publicate de Banca Națională a Moldovei, în cea mai mare parte scăderea se referă la banii veniți din Rusia – cu aproape 70%. Adică inițial au făcut totul ca transferurile din Rusia către Moldova (și invers) să fie oficial aproape că interzise, apoi au prezentat rezultatul deplorabil ca pe o veste minunată (în original: «Резко упали денежные переводы из России в Молдову: Власти сначала их запретили, а теперь радуются, что "ручеек иссяк". Согласно последним данным, опубликованным Национальным банком Молдовы (НБМ), в большей степени это касается денежных средств из России – снижение составило почти 70%.То есть, сначала сделали все, чтобы переводы из Россию в Молдову (и наоборот) были официально чуть ли не запрещены, а потом выдали плачевный итог как прекрасную новость», a scris „Комсомольская Правда”.
Știrea a fost plasată și pe agregatorul rusesc news.mail.ru, de unde a fost distribuită pe Facebook de utilizatori, dar și pe pagina de Facebook a publicației, de unde, la fel, a fost distribuită de alți utilizatori. Titlul a fost publicat și pe canalul de Telegram al KP.
Transferurile de bani din Rusia nu pot fi interzise, în condițiile actualei legislații
Solicitată să explice în ce condiții pot fi interzise transferurile bancare și dacă cele din Rusia au fost restricționate în ultimii ani, Banca Națională a Moldovei (BNM) a comunicat pentru StopFals.md: „Prestarea serviciilor de remitere de bani pe teritoriul Republicii Moldova este reglementată de către Regulamentul privind activitatea prestatorilor de servicii de plată în sistemele de remitere de bani, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 204 din 15.10.2010. Acest regulament nu conține prevederi referitoare la interzicerea/restricționarea transferurilor de bani din anumite regiuni sau țări. Totodată, astfel de restricții nu au fost introduse din punct de vedere legal și operațional nici prin alte dispoziții ale BNM”.
După începutul războiului din Ucraina, volumul transferurilor din Rusia a crescut semnificativ, apoi au scăzut din nou
Datele BNM, furnizate portalului Stopfals.md în mai 2023, arată că în ultimii 10 ani transferurile de bani din Rusia către persoane fizice au scăzut constant, ajungând de la 62% din totalul remitențelor în 2014 până la 10,9% în 2021. Totuși, în al doilea și al treilea semestre din anul 2022, adică după ce a început războiul din Ucraina, aceste transferuri au crescut brusc, ridicându-se la 21% din totalul remitențelor în anul 2022. Iată cum a explicat creșterea guvernatorul de la acel moment al Băncii Naționale Octavian Armașu, într-un interviu acordat în iunie 2023: „Această creștere a transferurilor persoanelor fizice din Federația Rusă în Republica Moldova o explicăm parțial prin faptul că mai mulți cetățeni moldoveni se aflau în Federația Rusă la momentul când s-a declanșat războiul și au fost impuse acele sancțiuni dure (internaționale n.r.).

Extras din Raportul BNM „Conturile internaționale ale Republicii Moldova”
Ei au acumulat economii și acum treptat le transferă acasă, în Republica Moldova. Probabil consideră Republica Moldova un loc mai sigur decât ceea ce este astăzi în Federația Rusă”.
Datele publicate de Banca Națională în decembrie 2023 arată într-adevăr o scădere esențială a transferurilor din Rusia și țările CSI în semestrul al treilea al anului trecut, însă scăderea nu a ajuns la zero niciodată, ceea ce s-ar fi întâmplat dacă transferurile ar fi fost, în vreun fel, interzise.
Falsul promovat în acest articol se încadrează în narațiunea de dezinformare potrivit căreia actuala guvernare a Republicii Moldova aplică diverse măsuri anti-rusești, în detrimentul propriilor cetățeni, dar conforme cu politica „rusofobă” a Occidentului. Portalul Stopfals.md a dezmințit mai multe falsuri legate de această narațiune (aici, aici, aici și aici).
„Комсомольская Правда в Молдове” este o publicație tipărită cu politică editorială pro-Kremlin, al cărui portal, KP.md, a fost blocat în octombrie 2023 prin ordinul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) la solicitarea Comisiei pentru Situații Excepționale, pe motiv că ar publica informații „în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale”, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Site-ul însă și-a schimbat adresa web și continuă să publice conținut pro-Kremlin și antieuropean, fiind inclus de portalul Stopfals.md în topul surselor care au promovat falsuri și manipulări în anul 2023.
Viorica Zaharia,
StopFals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Fals de la Dodon: R. Moldova a cumpărat dintr-un credit un radar second hand inutil
Fostul șef al statului, Igor Dodon, a declarat într-o intervenție live pe TikTok că R. Moldova a cumpărat dintr-un credit un sistem de supraveghere aeriană (radar) second hand și că aparatul, despre care spune că „nu se știe de unde” a fost achiziționat, este inutil pentru necesitățile țării. Declarația este falsă. Ministerul Apărării (MA) afirmă că radarul achiziționat este nou, de ultimă generație, și a fost procurat de la o companie franceză, din surse bugetare. Experții îl contrazic pe Dodon și spun că radarul este vital pentru apărarea națională.
„Fiecare acord de credit trebuie examinat detaliat, de văzut cine l-a semnat, în ce condiții a fost semnat, care a fost necesitatea pentru Republica Moldova și, cel mai important, unde au fost utilizați acești bani. Pentru că atunci când se ia credit și se cumpără radar și… Glumeau mulți pe rețele în aceste zile că, decât să cumpere acest radar pe care au dat milioane, mai bine luau vreo 20 de Kamaz-uri și aceste 20 de Kamaz-uri acum, când erau drumurile înzăpezite, cred că ajutau mai mult Republicii Moldova decât un radar cumpărat бэушный (trad. - la mână a doua), nu știu de unde”, a declarat Dodon, pe 10 ianuarie, într-o emisiune în direct pe canalul de TikTok calinlive.
Fragmentul în care se conține această declarație a fost publicat pe contului politicianului de pe mai multe rețele de socializare, cum ar fi Facebook (pagina personală și pagina de persoană publică), Telegram, Ok.ru și VKontakte. Secvența video a fost publicată și pe mai multe canale de Telegram, inclusiv cel al deputatului socialist Bogdan Țîrdea, canalul publicației „Аргументы и факты в Молдове”, canalul Кэлин, și canalul Index - Află Primul!. Astfel, numărul persoanelor care au văzut secvența video se ridică la câteva zeci de mii.
Primul radar care va apăra cerul Republicii Moldova este nou, vine din Franța și a fost achiziționat din bugetul național de apărare
Pe 25 septembrie 2023, în timpul unei conferințe de presă a ministrului Apărării al R. Moldova, Anatolie Nosatîi, și a omologului său francez, Sébastien Lecornu, aflat în vizită la Chișinău, oficialul moldovean a anunțat că R. Moldova a achiziționat din Franța un sistem de supraveghere aeriană de rază medie. Nosatîi a punctat atunci că este vorba de sistemul Ground Master 200, produs de firma franceză „THALES”. Armata „nu se înarmează, ci se modernizează”, a precizat ministrul: „Este un pas important în eforturile noastre de asigurare a securității spațiului aerian, dar și în contextul evoluției parteneriatului moldo-francez”.
„Achiziția acestui radar este importantă pentru că este vorba despre un radar pe care-l folosim chiar și noi. Este un radar pe care-l putem găsi în multe țări europene și NATO”, a afirmat ministrul Forțelor Armate ale Franței, Sébastien Lecornu.
Pe 20 decembrie 2023, MA a anunțat că Armata Națională a recepționat sistemul de supraveghere aeriană, precizând că a fost achiziționat din sursele bugetului național de apărare, prin intermediul companiei franceze „THALES”, care a asigurat sprijinul informațional și logistic. Așadar, afirmația lui Igor Dodon că „nu se știe de unde” a fost cumpărat radarul este falsă.
Portalul Stopfals.md a solicitat Ministerului Apărării informații suplimentare despre costul radarului și sursa exactă a banilor din care a fost cumpărat. „Radarul a fost procurat din bugetul apărării naționale. Informația ce ține de costul radarului cade sub incidența Legii 245 cu privire la secretul de stat. În procesul de selectare, au fost analizate ofertele mai multor companii producătoare. În rezultatul analizei ofertelor recepționate, a fost selectată compania cu cea mai bună opțiune reieșind din caracteristicile tehnice, preț și timp de livrare. Astfel, radarul a fost achiziționat prin intermediul companiei franceze „THALES”. Achiziționarea sistemului de supraveghere aeriană vine în contextul obiectivului de consolidare a capacităților de apărare ale țării noastre și modernizare a Armatei Naționale. Radarul este de ultimă generație și asigură o vizibilitate sporită a situației în spațiul aerian al Republicii Moldova”, se arată în răspunsul Serviciului de presă al instituției.
Radarul este vital pentru consolidarea capacităților apărării antiaeriene
După recepționarea radarului, ministrul Nosatîi declara că sistemul respectiv este vital pentru consolidarea capacităților din domeniul apărării antiaeriene ale R. Moldova: „Ultimele incidente de încălcare a spațiului aerian al țării noastre au readus în vizorul autorităților necesitatea stringentă de consolidare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Acest sistem, care va asigura monitorizarea întregului spațiu aerian al țării, va completa seria de măsuri întreprinse în scopul dotării, la standarde internaționale, a Armatei Naționale”.
Expertul în politici de securitate, Andrei Curăraru, spune că radarul achiziționat de autoritățile de la Chișinău este o necesitate vitală pentru apărarea națională, iar procurarea lui reprezintă un prim pas pentru securizarea spațiului nostru aerian. „Capacitățile acestui radar sunt legate de depistarea țintelor aeriene cum ar fi elicoptere, avioane, drone, rachete de croazieră. Ground Master 200 poate depista și ținte de suprafață. Deci, el stabilește potențialele ținte care vin spre R. Moldova. Scopul radarului este unul defensiv și nu poate să fie utilizat ofensiv”, a declarat Curăraru pentru Stopfals.md. „Atacul nemotivat al Federației Ruse asupra Ucrainei ne crează necesități mult mai mari decât deszăpezirea la care făcea aluzie domnul Dodon”, completează expertul.
Analistul politic și directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO), Ion Tăbârță, afirmă că acțiunile autorităților, menite să întărească capacitățile de apărare aeriană, deranjează Moscova, astfel că Igor Dodon lansează informații false despre procesul de modernizare al armatei. „R. Moldova are nevoie de un astfel de radar. Este un radar de monitorizare și în mod evident orice stat trebuie să aibă un astfel de radar pentru a ști ce se întâmplă în spațiul lui aerian. În condițiile unui război în statul vecin ar fi nevoie și de un radar antirachetă, dar înțelegem că acest radar ar fi mult mai costisitor. R. Moldova trebuie să își modernizeze și să își întărească capacitățile de apărare și evident că acest lucru deranjează. Faptul că Igor Dodon minte este clar. Nu o face pentru prima dată și în mod evident aceste campanii de descurajare, prin dezinformări despre modernizarea armatei naționale și a întăririi capacității ei de apărare, este dirijată de Moscova”, a declarat Tăbârță pentru Stopfals.md.
Ce reprezintă radarul Ground Master 200
Ground Master 200 (GM200), achiziționat de autoritățile moldovene, este un radar mobil care detectează amenințările din aer. Radarul reprezintă un container cu echipamente, montat pe un camion militar. Compania „THALES” a publicat pe site-ul său mai multe informații tehnice și descriptive ale radarului.
Spațiul aerian al R. Moldova, survolat de rachete rusești
La 10 octombrie 2022, trei rachete ruseşti au survolat teritoriul R. Moldova în timpul unui atac asupra Ucrainei, iar la sfârșitul aceleiași luni, resturi dintr-o rachetă rusească, doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, au căzut pe teritoriul satului Naslavcea, raionul Ocnița.
Apoi, la 10 februarie 2023, spațiul aerian al R. Moldova a fost survolat, din nou, de o rachetă rusească. Conform datelor oferite de MA, racheta a zburat deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosăuți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina.
Igor Dodon, „campion” al falsurilor în 2023
Igor Dodon a fost inclus de portalul Stopfals.md în topul celor mai „prolifici” distribuitori de falsuri în R. Moldova în 2023. Acesta este autorul informațiilor false că Republica Moldova și-a crescut de patru ori bugetul destinat apărării. Stopfals.md a demonstrat că Igor Dodon a răspândit și falsul potrivit căruia președinta Maia Sandu a anulat acordurile prin care bisericile au fost transmise Mitropoliei Moldovei și intenționează să le transmită „românilor”.
Vom preciza că la sfârșitul anului 2022, politicianul afirmase că SUA a ordonat actualei conduceri a Republicii Moldova să mărească bugetul pentru apărare și să procure mai mult armament. Stopfals.md a demontat acest fals. Potrivit datelor oficiale, în ultimii zece ani, bugetul pentru apărăre a fost în creștere, chiar și atunci când Guvernul și Ministerul Apărării erau conduse de persoane promovate de socialști, iar Igor Dodon a fost președinte. Este adevărat că pentru 2023 a fost aprobat un buget pentru apărare cu mult mai mare în comparație cu alți ani, dar majorarea nu a fost impusă de SUA și nu este vorba de procurarea armamentului de război.
Falsurile despre securitate și apărare, printre favoritele propagandei ruse
Informațiile speculative și falsurile din domeniul securității și apărării au apărut tot mai frecvent în spațiul public din R. Moldova odată cu invazia militară a Rusiei în Ucraina. Stopfals.md a realizat un video cu top 5 falsuri din domeniu, promovate în anul 2023 în Republica Moldova.
Victoria Borodin,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Ministerul Educației aruncă în stradă copiii orfani, prin închiderea unor școli-internat
La 22 ianuarie 2024, portalul ziarului „Молдавские Ведомости” a publicat un articol cu titlul „Bugetul pentru educație se majorează cu un miliard, dar copiii orfani sunt aruncați în stradă” (în original: Бюджет образования увеличен на миллиард, а сирот выбрасывают на улицу). În material se spune că în 2024 în R. Moldova se vor închide șase școli-internat, sugerându-se că elevii vor fi dați afară. Această afirmație este falsă. Cele șase școli nu mai au elevi din anii 2019-2021, urmare a scăderii treptate a numărului de copii, cauzată de reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului. Guvernul a decis, în decembrie 2023, dizolvarea acestor instituții publice și transmiterea clădirilor către alte structuri de stat.
În articolul din „Молдавские Ведомости” se spune că „Ministerul Educației și Cercetării, ca întotdeauna, s-a concentrat destul de sofisticat pe problemele copilului: în Moldova în anul 2024 vor fi închise brusc câteva școli-internat. (...) Este vorba despre școlile-internat pentru copiii rămași fără ocrotire părintească din Cărpineni, Strășeni și Congaz, școala-internat specială pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăț (raionul Călărași), precum și pentru copii orbi și slab văzători din Bălți” (în original: «как всегда, весьма изощренно сосредоточился на ребенке: в Молдове в 2024 году закроют сразу несколько школ-интернатов. (...) Речь идет о школах-интернатах для детей, оставшихся без попечения родителей в Карпиненах, Страшенах и Конгазе, спецшколе-интернате для детей с нарушениями слуха в селе Гырбовец (Каларашский район), а также для детей с нарушениями зрения в Бельцах»).
Se afirmă, de asemenea, că cei din minister consideră că statul nu ar trebui să cheltuiască bani pentru întreținerea copiilor în instituțiile de învățământ și că pentru ei e mai bine să trăiască „în familii” (în original: «В министерстве считают, что государству не следует тратить деньги на содержание детей в учебных заведениях, им лучше жить «в семьях»).

Un articol similar a fost publicat anterior pe site-ul publicației „Комсомольская Правда в Молдове”, cu titlul: „În Moldova se închid școlile-internat și apare o singură întrebare: oare în conducerea țării nu e nici o persoană care să iubească copiii?” (în original: «В Молдове закрывают школы-интернаты и всего один вопрос возникает: "Неужели во власти нет ни одного человека, любящего детей?"». Sursa și-a bazat articolul pe opinia unei persoane - despre care afirmă că este un locuitor al Chișinăului implicat în activități de caritate în orfelinate - fără a încerca să explice motivele închiderii instituțiilor. Articolul a fost distribuit și pe canalul de Telegram al publicației, unde postarea a acumulat circa 6.000 de afișări, sute de reacții și zeci de comentarii, unele dintre care conțin elemente de discriminare și discurs de ură.

Reacții de acest fel au apărut și la distribuirea articolului pe pagina de Facebook „Комсомольская Правда в Молдове”, postare care a strâns zeci de comentarii și distribuiri.

Același articol a fost preluat și de site-ul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, fiind distribuit și pe Facebook, unde a adunat cel puțin 17 distribuiri.
S-au închis școli care nu mai activează de 3-4 ani
Începând cu anul 2007, în Republica Moldova s-a desfășurat reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, prin implementarea câtorva strategii naționale în domeniu, ultima fiind cea pentru anii 2011-2020. Acest document, dar și altele conexe, cum ar fi Strategia pentru protecția copilului pentru anii 2014-2020, presupuneau un set de activități care au condus la reducerea continuă a numărului de copii aflați în îngrijire rezidențială, adică în instituții, și integrarea lor în familii și în învățământul general, care devine astfel mai incluziv și asigură condiții mai bune de dezvoltare pentru copii. Un raport de evaluare a reformei pentru anii 2011-2020, realizat de un grup de experți la solicitarea UNICEF, arată că reforma și-a atins obiectivele, iar numărul de copii aflați în instituții rezidențiale în diferite raioane scăzuse semnificativ.
Astfel, în cele șase școli-internat menționate în articolul din „Молдавские Ведомости” învățau, până în 2021, câte 15-30 de copii. În nota informativă care însoțește Hotărârea Guvernului nr. 1054 din 21 decembrie 2023, sunt explicate motivele dizolvării școlilor:
- Școala de tip internat pentru copiii rămași fără ocrotire părintească din Cărpineni, Hâncești, și-a sistat activitatea în anul 2021. Ultimii 10 copii au fost repartizați în trei familii de asistență parentală profesionistă;
- La școala de tip internat pentru copiii rămași fără ocrotire părintească din Strășeni, ultimul an de studii în care a avut elevi a fost 2018-2019. Atunci în școală învățau 33 de elevi din 540 de locuri disponibile. 9 elevi au absolvit, iar restul au fost reîncadrați în familiile biologice și în diferite forme de asistență. În prezent, în școală activează doar directorul și contabilul;
- Școala-internat specială pentru copii hipoacuzici din Hîrbovăț, Călărași, nu mai activează din anul 2020. În anul de învățământ 2019-2020 instituția avea 19 elevi. Dintre ei, patru elevi au absolvit clasa a noua, iar „alți 15 au fost încadrați în familia biologică, unde și-au continuat studiile fiind înscriși în clasa următoare, în baza confirmărilor oferite de gimnaziile din localitățile de baștină ale fiecăruia”, se spune în nota informativă;
- Școala internat specială pentru copiii surzi și hipoacuzici din Cahul și-a sistat activitatea în anul 2020. Atunci în instituție studiau 14 elevi, la o capacitate de 150 de locuri. Cinci elevi au absolvit în anul 2020, iar restul au fost reintegrați în familii și în gimnaziile din localitățile de baștină. Ministerul Educației și Cercetării anunță că toți cei 9 elevi au absolvit deja instituții de învățământ general;
- Școala internat specială pentru copii slab văzători din Bălți și-a încheiat activitatea în anul 2021. Dintre cei 15 copii care studiau la acel moment, 14 au absolvit școala în 2021, iar unul a fost transferat la Gimnaziul nr. 7 din Bălți.
- Școala internat auxiliară din Congaz, autonomia găgăuză, și-a sistat activitatea în 2020. Aici erau încadrați atunci 20 de elevi, dintre care 12 au absolvit-o, iar restul au fost încadrați în familiile biologice și și-au continuat studiile în gimnaziile din localitățile de baștină.
Astfel, închiderea a șase instituții de învățământ în anul 2024 nu înseamnă, așa cum susține „Молдавские Ведомости”, „aruncarea în stradă a copiilor orfani”, ci doar lichidarea formală a instituțiilor care nu mai activează și transmiterea gestionării clădirilor către alte entități.
Narațiunea că actuala guvernare a închis școlile din țară în detrimentul intereselor copiilor este des folosită pentru a discredita reformele și proiectele de dezvoltare implementate în comun cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Portalul Stopfals.md a dezmințit în repetate rânduri falsuri la acest subiect.
«Молдавские Ведомости» este o publicație tipărită fondată în 1995, al cărui portal, Vedomosti.md, a fost blocat în Republica Moldova de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) la solicitarea Comisiei pentru Situații Excepționale, pe motiv că ar publica informații „în stare să genereze tensiuni ori conflicte sociale”. După blocarea site-ului publicației, la 30 octombrie 2023, acesta și-a schimbat denumirea în Evedomosti.md și continuă să publice conținut pro-Kremlin și antieuropean. Site-ul «Молдавские Ведомости» se numără în topul surselor online care au promovat falsuri și manipulări în 2023. În același top se află și site-ul Kp.md al publicației de limbă rusă „Комсомольская Правда в Молдове”. Și acest portal a fost blocat prin același ordin al SIS, continuându-și activitatea pe o nouă adresă web: Md.kp.media.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Pe întreprinzătorii moldoveni îi așteaptă falimentul pe piața UE
Nina Dimoglo, activistă a fostului partid „Șor”, formațiune declarată neconstituțională în Republica Moldova, susține că pe oamenii de afaceri din Republica Moldova îi așteaptă falimentul pe piețele statelor europene și că aceștia s-ar simți mai confortabil pe piața din Federația Rusă. Afirmația este falsă. Datele oficiale pentru ultimii ani arată că exporturile moldovenești merg preponderent în țările UE, în timp ce volumul exporturilor în Rusia este în scădere.
Pe 12 ianuarie 2023, site-ul Pravda.md a publicat o știre în care sunt citate declarațiile activistei fostului partid „Șor”, Nina Dimoglo, conform cărora oamenii de afaceri din Republica Moldova riscă falimentul pe piețele europene. În articol, Nina Dimoglo a fost prezentată ca „jurnalistă”.
«Чаще всего предприимчивых молдаван ждет там крах из-за непонимания особенностей местных рынков, неконкурентоспособности их товаров или услуг, неприятия «чужаков» местным обществом. Даже если брать в расчет бизнес среду, то на российском рынке молдавским бизнесменам работать более комфортно, чем на Западе» (în traducere: „De cele mai multe ori, pe întreprinzătorii moldoveni îi așteaptă falimentul acolo din cauza neînțelegerii particularităților piețelor locale, a lipsei capacității de concurență a produselor și serviciilor lor și din cauza neacceptării „străinilor” de către societatea locală. Chiar referindu-ne la mediul de afaceri, businessmenilor moldoveni le este mai confortabil să lucreze pe piața rusă decât în Occident”), a spus Dimoglo.
«Однако, у бизнеса в Молдове сейчас немного перспектив, а предпринимателям выгоднее перенести производство в Россию. Ввиду понимания потребительских предпочтений покупателей и потребителей, отсутствию языкового барьера, возможностям «социальных лифтов» гражданам Молдовы гораздо легче на востоке» (în traducere: „Cu toate acestea, afacerile în Moldova au acum puține perspective, iar antreprenorilor le este mai profitabil să își mute producerea în Rusia. Datorită înțelegerii preferințelor cumpărătorilor și consumatorilor, absenței barierei lingvistice, posibilităților pe care le oferă ascensiunea socială, cetățenilor moldoveni le este mult mai ușor le Est”), a mai afirmat ea.

Aceeași știre a fost publicată pe site-ul Sputniknews.ru, iar un text cu conținut aproape similar, care promovează narațiunea despre incapacitatea moldovenilor de a se adapta mentalității occidentale, a apărut pe site-ul Bloknot-moldova.ru. Aceleași informații au apărut pe pagina de Facebook „EuroTV Chisinau” și au fost răspândite pe mai multe grupuri de pe Facebook (aici și aici).
Fructele moldovenești: interzise în Rusia, însă tot mai dorite în UE
Drept argument al afirmațiilor sale, Nina Dimoglo a prezentat cazul unui businessman din R. Moldova, Iurie Nicov, proprietarul unei fabrici de procesare a fructelor, fără a oferi detalii despre afacerile acestuia. Dimoglo a spus doar că Nicov ar fi reușit să încheie cinci contracte cu parteneri din Rusia pentru construcția a cinci fabrici de procesare a fructelor și legumelor în mai multe raioane ale R. Moldova. Deși prin acest exemplu autoarea încearcă să-și justifice propria afirmație despre „beneficiile” pieței rusești, cifrele arată cu totul altă realitate.
De fapt, fructele și legumele din R. Moldova sunt din ce în ce mai solicitate pe piața UE. Acest lucru este reflectat în cifrele cu privire la exporturile în primele zece luni ale anului 2023. „Dacă în 2021 au fost exportate circa 75 tone de cireșe, în 2023 cifra a ajuns la 2.600 de tone. Referitor la mere, în 2021 au fost livrate în UE în jur de 1.000 de tone, pe când în 2023 producătorii au exportat circa 11.000 de tone. Totodată, a crescut exportul de prune, de circa două ori pe piața UE – de la 27.000 de tone în 2021 s-a ajuns la 55.000 de tone în 2023. O creștere semnificativă s-a înregistrat și la exportul de struguri, viticultorii reușind să exporte circa 25.000 de tone în comparație cu 17.000 tone în 2021”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Totodată, Delegația Uniunii Europene la Chișinău a anunțat, în decembrie 2023, o creștere exponențială a exporturilor de fructe din R. Moldova către piața UE, prezentând-o ca „o dovadă a calității excepționale și a gustului deosebit al acestora”. „În primele zece luni ale anului 2023, cifrele de export ilustrează un progres remarcabil comparativ cu 2021. Această creștere a fost posibilă datorită deciziei UE de a suspenda taxele și cotele de import pentru produsele moldovenești”, se menționează în comunicatul Delegației. La momentul actual, 7 categorii de produse moldovenești, incluzând roșiile, usturoiul, strugurii de masă, merele, cireșele, prunele și sucul de struguri,pot fi exportate fără restricții pe piața europeană.
Este important de precizat că exemplul lui Iurie Nicov, prezentat de Nina Dimoglo ca model de succes al antreprenorilor moldoveni pe piața rusească, nu este reprezentativ inclusiv prin prisma faptului că Federația Rusă a interzis din nou, în decembrie 2023, exportul de fructe și legume din Republica Moldova.
Volumul exporturilor moldovenești pe piața UE, mult mai mare decât în Rusia
Datele recente ale Biroului Național de Statistică (BNS) la fel arată o realitate diferită față de afirmațiile activistei fostului partid „Șor”. Astfel, exporturile Republicii Moldova în UE au alcătuit 65,2% din totalul vânzărilor agenților economici în țările străine pentru perioada ianuarie-decembrie 2023. În același timp, ponderea Rusiei în volumul total al exporturilor moldovenești a scăzut de la 4,77% la 3,57% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022.
Afirmațiile potrivit cărora R. Moldova depinde de exporturile pe piața Federației Ruse reprezintă o narațiune falsă (vezi aici și aici) la care recurg sursele cu politică editorială pro-Kremlin și cele afiliate formațiunilor pro-ruse din Republica Moldova.
Totodată, afirmația Ninei Dimoglo despre „absența barierei lingvistice” pentru moldoveni în Rusia este una speculativă. În perioada ianuarie-septembrie 2023, România, statul în care limba oficială este româna, la fel ca în R. Moldova, a reprezentat prima destinație de export pentru produsele moldovenești. România a fost și este principalul partener comercial al Republicii Moldova, după cum arată un raport al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, publicat în decembrie 2023.
Cine sunt Nina Dimoglo și site-urile care i-au tirajat afirmațiile
Nina Dimoglo se prezintă drept „jurnalistă” și „juristă”. În ultimii ani, ea a fost angajată a mai multor instituții media, inclusiv a unor canale cu politică editorială pro-Kremlin și asociate oligarhului fugar Ilan Șor. În perioada 2015-2023, a fost succesiv prezentatoare la „Sputnik Moldova”, „Moldovenii.md”, GRT ș. a.
Conform unui raport al Consiliului Audiovizualului, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale din noiembrie 2023, Nina Dimoglo, în calitatea sa de prezentatoare GRT, a făcut publicitate electorală ascunsă în favoarea Partidului Renaștere, formațiune politică pro-rusă. În 2019, Dimoglo a candidat la alegerile parlamentare pe listele fostului partid „Șor”, anterior fiind delegată ca reprezentantă a formațiunii în Comrat.
Site-urile care au publicat și diseminat știri în baza declarațiilor analizate mai sus – Pravda.md, Sputniknews.ru și Bloknot-moldova.ru – au o politică editorială care se aliniază narațiunilor propagandistice pro-Kremlin. Sputniknews a fost blocat în R. Moldova la ordinul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru promovarea de informații false ce afectează securitatea națională. Bloknot-moldova, Sputniknews și variațiile acestora se numără printre cele mai prolifice surse online în materie de falsuri și au apărut de mai multe ori în articolele publicate de portalul Stopfals.md (aici, aici și aici).
Afirmațiile Ninei Dimoglo se aliniază discursului politic al lui Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul fraudei bancare. Oligarhul fugar pledează pentru apropierea politică a Chișinăului de Moscova și critică sistematic Occidentul, promovând în declarațiile sale mai multe falsuri (exemple aici și aici).
Ilie Gulca,
Stopfals.md
A contribuit: Mihai Avasiloaie
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: La piețele din Găgăuzia au loc controale la indicația Maiei Sandu, iar sute de persoane au ieșit la un miting anti-PAS
Pe canalul de TikTok politicamoldoveneasca23 au fost publicate două filmulețe cu afirmația că „Maia Sandu a trasat sarcina” (în original: «Майя Санду дала задание») să fie amendate persoanele care vând la piață și că sute de manifestanți au ieșit pe 26 ianuarie la un miting „anti-PAS” (în original: «против ПАС»). Acest lucru nu corespunde realității. De fapt, antreprenorii au ieșit la protest pentru a cere autorităților din Găgăuzia să prelungească termenul de acțiune al patentelor care nu mai sunt valabile și să-i scutească de necesitatea de a achita contribuții de asigurări sociale. De altfel, controalele la piețe nu sunt efectuate la indicația Maiei Sandu.
Canalul de TikTok: „Sute de persoane au ieșit în Găgăuzia la un miting anti-PAS”
La 26 ianuarie, canalul de TikTok politicamoldoveneasca23 a publicat un video realizat în faţa edificiului Comitetului Executiv al Găgăuziei. În filmuleţ apare o persoană cu un megafon, care se întreabă: „De ce Maia Sandu a trasat sarcina să vină şi să ne amendeze oamenii?” (în original: «Почему Майя Санду дала задание и пришли штрафовали наших людей?»). Persoana din video se referea la raziile Serviciului Fiscal organizate la pieţele din Găgăuzia. Autorul a postat şi următoarea inscripţie la filmuleţ: „Lumea spune că Sandu a dat indicaţii să fie amendaţi oamenii. E de groază” (în original: «Люди говорят, что Санду дала указание штрафовать людей. Это жесть»).

Pe acelaşi canal a fost publicat un alt video însoţit de inscripţia „Sute de persoane au ieşit în Găgăuzia la miting. La Comrat, lumea se adună la un miting anti-PAS” (în original: «Сотни людей на митинг вышли в Гагаузии. В Комрате люди собираются на митинг против ПАС»).

Timp de 10 ore, acest video a fost distribuit de 135 de utilizatori.
Oamenii au ieşit la miting cu solicitări pentru autorităţile din Găgăuzia
În realitate, în filmuleţul publicat manifestanții nu protestau față de autoritățile centrale. La 26 ianuarie 2024, la mitingul organizat în faţa sediului Comitetului Executiv al Găgăuziei s-au adunat persoanele care vând la pieţele din Găgăuzia, desfăşurându-şi activitatea în baza patentei de întreprinzător al cărei termen de valabilitate a expirat la 1 ianuarie 2024. Participanţii au organizat protestul după ce reprezentanţii Serviciului Fiscal au descins la pieţe pentru controale ca să verifice dacă persoanele în cauză au perfectat înregistrarea pentru un alt tip de activitate care ar înlocui patenta. Titularii de patente au cerut ca în faţa lor să iasă başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul. Acest lucru este probat de secvenţele din discursuri filmate de portalul regional Nokta.md (aici şi aici).
În unul dintre filmuleţele publicate pe canal se aude cum lumea scandează „Jos fondul social!” (în original: «Убрать соцфонд!»). Bărbatul cu megafon, care a declarat că Maia Sandu a trasat sarcina să fie amendaţi oamenii, este Alexandr Panov, şeful celulei Partidului „Şansă” din raionul Comrat, o persoană din anturajul başcanei Evghenia Guţul.

Alexandr Panov nu reprezintă participanţii la miting, iar poziţia lui nu reflectă opinia titularilor de patente. Din contra, manifestanții cereau ca acesta să nu distragă atenţia de la subiect, amintindu-i că au venit să solicite autorităţilor din Găgăuzia extinderea acţiunii patentei şi permisiunea de a activa fără a achita contribuţii de asigurare socială.
De ce a fost sistată acţiunea patentei în Găgăuzia?
De la 1 iulie 2023, activitatea de comerț nu mai este admisă în baza patentei de întreprinzător, urmare a modificărilor efectuate în Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător. După aprobarea acestor modificări, pentru continuitatea desfășurării activității comerciale, contribuabilii beneficiază de oportunitatea de a trece la un regim fiscal simplificat – activitatea independentă (activitate desfășurată de către o persoană fizică rezidentă fără a constitui o formă organizatorico-juridică) sau să se înregistreze într-o altă formă organizatorico-juridică.
Totuşi, pe teritoriul autonomiei găgăuze a continuat să funcţioneze Legea UTA Găgăuzia nr. 02 din 09.03.2022 „Cu privire la patenta de întreprinzător”, care reglementează desfășurarea unor tipuri de activitate antreprenorială pe teritoriul autonomiei în conformitate cu un sistem simplificat de înregistrare, impozitare şi raportare în baza utilizării patentei de întreprinzător. Potrivit art. 18 din legea locală, contribuţiile de asigurări sociale de stat în anii 2022-2023 au fost achitate de titularii de patente voluntar, iar din 1 ianuarie 2024 contribițiile respective urmează a fi achitate obligatoriu.

La 18 ianuarie, bașcana Evghenia Guțul a declarat pe pagina sa de Facebook că Comitetul Executiv a aprobat un proiect de lege cu privire la scutirea titularilor de patentă de achitarea contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale pentru un an, până la 1 ianuarie 2025, și l-a expediat Adunării Populare pentru examinare. La rândul său, Adunarea Populară intenționează să examineze proiectul în ședința din 30 ianuarie.
Controalele la piețe nu se desfășoară la indicația Maiei Sandu
Declarațiile potrivit cărora controalele la piețele din Găgăuzia s-ar desfășură „la indicația” (în original: «по указанию») Maiei Sandu sunt un fals. Astfel, încă în iunie 2023, Serviciul Fiscal de Stat a avertizat despre verificările care urmau a fi desfășurate în anul 2024 publicând planul controalelor.
În comunicatul de presă este specificat că pe parcursul anului 2024 vor fi desfășurate controale fiscale cu scopul de a reduce astfel de încălcări, precum munca „la negru”/utilizarea muncii ne(sub)declarate.
Vicepreședintele Adunării Populare din Găgăuzia, Alexandr Tarnavschi, a declarat într-o intervenție la postul regional de televiziune GRT (11:10-13:13) că Serviciul Fiscal a acționat conform legii, iar Comitetul Executiv din Găgăuzia nu a întreprins niciun fel de acțiuni pentru a evita situația creată. Tarnavschi a amintit că în 2023 a propus un proiect de lege care prevedea, începând cu 1 ianuarie 2024, compensații (de la 50% la 25% în descreștere pe parcursul a trei ani) din bugetul Găgăuziei pentru titularii de patente care achită contribuții de asigurare sociale.
„Spre regret, Comitetul Executiv n-a reacționat în niciun fel la această inițiativă și nu a propus o altă opțiune. Deci am avut la dispoziție întreg anul 2023 când puteau fi făcute propuneri, când puteau fi ajutați titularii de patente (....) Din 1 ianuarie, în conformitate cu legea noastră din Găgăuzia, ei (titularii de patente) deja urmează să achite obligatoriu contribuțiile de asigurări sociale. Serviciul Fiscal desfăşoară raziile pentru a asigura executarea legii. Adică, din punct de vedere legal, Serviciul Fiscal acţionează conform legii. De ce Comitetul Executiv n-a convocat aceste persoane, nu le-a informat şi nu le-a sugerat ce opţiuni sunt posibile pentru a remedia problema? Comitetul Executiv s-a disociat de aceşti antreprenori, iar în consecinţă ne-am pomenit cu acest eveniment” (în original: «К сожалению, Исполнительный комитет никак не отреагировал на эту инициативу и не предложил никакого другого варианта. Получилось, что у нас был весь 2023 год, когда можно было вносить предложения, когда можно было помочь патентообладателям (....) С 1 января по нашему гагаузскому закону они (патентообладатели) уже должны взносы социального страхования платить в обязательном порядке. Налоговая служба во исполнение закона осуществляет эти рейды. То есть, с точки зрения права, Налоговая служба действует в соответствие с законом. Почему этих людей Исполком не собрал, не проинформировал и не посоветовал, какие возможны варианты, чтобы решить эту проблему? Исполнительный комитет абстрагировался от этих предпринимателей, что и привело к тому событию»), a menţionat Tarnavshi.

Elena Celak,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Autoritățile moldovenești au introdus restricții vamale „în mod perfid, fără avertisment” și au instituit blocada economică a regiunii transnistrene
Așa-zisele autorități de la Tiraspol, unii politicieni moldoveni și surse online afirmă că introducând modificări în Codul vamal al Republicii Moldova, Chișinăul a instituit „blocada economică a regiunii”. Șeful administrației nerecunoscute din regiunea transnistreană, Vadim Krasnoselski, a declarat că autoritățile moldovene „au introdus restricțiile acționând în mod perfid, fără avertisment, lovind toată populația din Transnistria” (în original: «вероломно, без предупреждения ввели ограничения, нанеся удар по всему населению Приднестровья»). În realitate, Codul vamal a fost adoptat și publicat încă în anul 2021, doar că a intrat în vigoare abia în 2024.
„Blocadă economică pentru regiunea transnistreană”
În cadrul emisiunii «Между тем» de la postul de televiziune «Звезда» din Rusia, Bogdan Țîrdea, deputat în Parlamentul R. Moldova din partea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, s-a referit (17:00-17:20) la „blocada economică” a regiunii transnistrene. „Blocada economică din Transnistria se va amplifica, se vor intensifica, la fel, și provocările la adresa Transnistriei, tentativele de a limita deplasările liderilor acestei regiuni se vor activiza și ele, sunt posibile și anumite diversiuni (în original: «Экономическая блокада будет нарастать в Приднестровье, провокации в адрес Приднестровья будут тоже усиливаться, попытки ограничить передвижения лидеров этого региона тоже будут усиливаться, может быть будут и какие-то диверсии»), a spus Țîrdea.
Ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a îndemnat autoritățile „să pună capăt blocadei nerecunoscutei rmn”. „Condamn categoric blocada economică a Transnistriei din partea autorităților din Moldova. Sper că aceasta nu face parte dintr-un plan de destabilizare a situației în regiune”, a declarat Dodon pe canalul său de Telegram și într-o postare pe Facebook în care şi-a distribuit intervenția la același subiect făcută pe canalul de TikTok calinlive.

Declarațiile lui Igor Dodon au fost citate de site-ul Point.md într-un articol distribuit pe Facebook. La fel, Dodon a fost citat şi de site-ul «Евраzия эксперт» cunoscut pentru agenda sa pro-Kremlin.
S-au referit la „blocadă” şi resursele pro-Kremlin «Независимая газета» și Газета.ru.
Și câteva canale de Telegram au calificat acţiunile Chişinăului drept „blocadă economică”, distribuind imagini de la un miting desfăşurat în regiunea transnistreană la 24 ianuarie («Приднестровец» şi Gagauznews — Новости Гагаузии).


Într-un interviu oferit agenţiei de ştiri RIA Novosti, Vadim Krasnoselski a declarat că autoritățile de la Chișinău „au introdus restricțiile acționând în mod perfid, fără avertisment, lovind toată populația din Transnistria” (în original: «вероломно, без предупреждения ввели ограничения, нанеся удар по всему населению Приднестровья»).
Iar agenţia informațională TASS, care promovează o politică editorială pro-Kremlin, a publicat o ştire prin care informa că în regiunea transnistreană se desfăşoară un miting împotriva „presiunii economice din partea Moldovei” (în original: «экономического давления Молдавии»).

Cine se află în spatele acţiunilor de protest din Transnistria?
După intrarea în vigoare a modificărilor la Codul vamal al R. Moldova, în regiunea transnistreană au avut loc două mitinguri: la 11 ianuarie (acţiunea s-a desfăşurat la punctul de control Chişinău-Tighina) și la 24 ianuarie (pe străzile din Tiraspol).
În timpul ambelor mitinguri, în primele rânduri ale demonstranţilor se aflau reprezentanţii autorităţilor din regiune ori persoane din anturajul acestora. Astfel, la mitingul din 11 ianuarie l-am identificat pe Seghei Şerstiuk, şeful Comitetului Executiv al organizaţiei „Forul Popular al întregii Transnistrii”. El a anunţat că scopul evenimentului este să arate „presiunile economice” din partea R. Moldova în raport cu întreprinderile din stânga Nistrului. Lider al „Forului Popular al întregii Transnistrii” este aşa-numitul preşedinte al nerecunoscutei rmn, Vadim Krasnoselski.

În declaraţia de program a „Forul Popular al întregii Transnistrii” este indicat că membrii acestuia intenţionează „să realizeze misiunea istorică a Transnistriei în calitate de cap de pod a Lumii Ruse aflat la hotarul intereselor Marii Rusii” (în original: «реализовать историческую миссию Приднестровья как форпоста Русского мира, стоящего на рубеже интересов Великой России»).
La mitingul din 24 ianuarie au participat şi reprezentanţii unor instituţii neconstituţionale din regiunea transnistreană. În comunicatul de presă despre totalurile mitingului, decizia Chişinăului, la fel, a fost califcată drept „acţiuni de blocare” (în original: «блокадными действиями»).
Ce presupun amendamentele la Codul vamal?
La 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al R. Moldova, care a înlocuit fostul Cod, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.
În noul Cod vamal lipsește prevederea precedentă cu privire la „operațiunile de import-export efectuate de agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar”.
Acum, companiile din regiunea transnistreană urmează să achite aceleași taxe vamale ca și companiile de pe malul drept al Nistrului. Totodată, la importul mărfurilor în regiunea transnistreană vor fi luate în calcul preferințele oferite în conformitate cu tratatele și acordurile internaționale la care este parte R. Moldova.
Adoptarea modificărilor la Codul vamal n-a fost o surpriză
Proiectul Codului vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, a fost adoptat de către Parlamentul R. Moldova în lectura a treia încă la 24 august 2021, fiind publicat în „Monitorul Oficial” la 17 septembrie 2021.
Surse din cadrul Serviciului Vamal au comunicat că majoritatea agenților economici din regiunea transnistreană sunt informaţi despre noile reglementări ce țin de aplicarea prevederilor noului Cod vamal. „Din prima zi lucrătoare a anului curent (2 ianuarie 2024), mai mulți agenți economici din regiunea transnistreană au depus declarații vamale conform noilor cerințe legale, la importul mărfurilor, inclusiv prezentând certificate de origine preferențiale, ceea ce denotă cu certitudine despre faptul că au fost în cunoștință de cauză despre aplicabilitatea prevederilor noului Cod vamal”, se spune în comunicatul de presă al instituției.
Mai mult, într-un comunicat de presă publicat la 29 ianuarie, Serviciul Vamal a anunțat că „de la începutul anului, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor noului Cod vamal, de către agenții economici care nu au relații fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova (din regiunea transnistreană) au fost achitate taxe vamale în sumă de 8,4 milioane lei”.
Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a confirmat, în cadrul emisiunii «Новая неделя» de la TV8, că cei din regiunea transnistreană erau la curent cu modificările. „Acesta (Codul) urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023, adică acum un an. Din varii motive a fost luată decizia de a mai oferi un an, astfel, acesta a intrat în vigoare, cu mici amendamente făcute la sfârşitul anului trecut, din 1 ianuarie 2024. Deci, Tiraspolul nu ascunde că ei ştiau despre aceasta, or ei spun că au discutat şi anterior subiectul cu Chişinăul” (în original: «Он (кодекс) должен был вступить в силу 1 января 2023 года, то есть год тому назад. По разным причинам, решили дать еще год и, таким образом, он вступил в силу с маленькими поправками, сделанными в конце прошлого года, с 1 января 2024 года. То есть, Тирасполь не скрывает, что они знали об этом, потому что говорят, что обсуждали с Кишиневом эту тему и раньше»), a notat Oleg Serebrian (4:47-5:30). El a mai spus că acest Cod prevede obligaţii egale pentru toţi agenţii economici moldoveni, autorităţile tratând regiunea tranistreană ca pe o parte indispensabilă a Republicii Moldova (5:45-6:36). Potrivit vicepremierului, conform estimărilor, suma taxei vamale care va fi colectată de la companiile de pe malul stâng al Nistrului va constitui cca 5-6 mil. de euro anual. Totodată, volumul operaţiunilor comerciale ale regiunii transnistrene, a precizat Serebrian, este de cca 850 mil. de dolari. (11:00-11:21)
De menţionat că noul Cod vamal a fost dezvoltat pe parcursul a trei ani, în baza unei intense cooperări dintre Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal cu Banca Mondială, Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), misiunea experților TAIEX împreună cu Înaltul Consilier UE în domeniul vamal și fiscal, Rosario de Blasio, și Comisia Europeană.
Elena Celak,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Un oficial găgăuz a spus câteva falsuri și manipulări în primul video publicat pe noua sa pagină de Facebook
Ilia Uzun, vicepreşedintele Comitetului Executiv din Găgăuzia, şi-a creat o pagină de Facebook. Chiar în primul video, publicat la 17 ianuarie, acesta a lansat critici vehemente la adresa preşedintei Maia Sandu şi a partidului de guvernare PAS. În intervenţia sa, Uzun a venit cu falsuri şi manipulări. Potrivit acestuia, Maia Sandu şi PAS „au lăsat Găgăuzia fără 130 mil de lei” (în original: «лишили Гагаузию 130 миллионов леев»), bani pe care i-au cheltuit pentru înarmare, „închid posturile TV şi elimină partidele de opoziţie din cursa electorală” (în original: «закрывают телеканалы и снимают с выборов оппозиционные партии»), iar „Guvernul nu are bani pentru a construi grupuri sanitare încălzite în şcoli” (în original: «чтобы построить теплые санузлы в школах у правительства нет денег»), în schimb „are bani pentru a achiziţiona un radar de apărare aeriană absolut inutil” (în original: «есть деньги на закупку абсолютно бесполезного радара ПВО»). În cele ce urmează, vom explica unde şi cum Ilia Uzun dezinformează opinia publică.
Ce a spus Ilia Uzun
Ilia Uzun a declarat că autorităţile din R. Moldova au lăsat locuitorii din Găgăuzia fără 130 de mil. de lei, direcţionând aceşti bani pentru înarmare. „Maia Sandu şi partidul PAS au lăsat bugetul autonomiei găgăuze fără venituri în valoare de 130 de mil. de lei. Acești oameni buni, dar buni între ghilimele, au băgat mâna în buzunarul fiecărei familii, ei ne-au furat banii din care sunt realizate programe sociale importante: alimentație gratuită în grădinițe și școli, alocații pentru perioada sezonului de încălzire oferite pensionarilor, burse regionale şi multe altele. Înţelegem de ce Sandu are nevoie de aceşti bani. Armata noastră este înarmată intens, iar societăţii îi este inoculată naraţiunea despre un război inevitabil” (în original: «Майя Санду и партия PAS лишили бюджета Гагаузской автономии доходов на 130 млн леев. Эти в кавычках хорошие люди залезли в карман каждой семье, они украли наши деньги, на которые реализуются важные социальные программы: бесплатное питание в детских садах и школах, выплаты пенсионерам в отопительный период, региональные стипендии и многое другое. Мы понимаем, зачем Санду нужны эти деньги. Нашу армию активно вооружают, а обществу навязывают нарратив о неизбежности войны»), a spus acesta.
La fel, potrivit spuselor lui Uzun, Guvernul moldovean a achiziţionat „un radar de apărare aeriană absolut inutil” (în original: «абсолютно бесполезный радар ПВО»), în loc să asigure instituţiile de învăţământ cu grupuri sanitare.
Totodată el mai afirmă că în perioada actualei guvernări proeuropene „din cursa electorală sunt eliminate partidele şi candidaţii de opoziţie” (în original: «снимаются с выборов оппозиционные партии и кандидаты»).
Vom explica. în cele ce urmează. cum stau lucrurile în realitate.
Amendamentele la Codul Fiscal nu înseamnă furt din buget
Autorităţile moldoveneşti nu au lăsat bugetul autonomiei fără cele 130 de mil. de lei, așa cum declară Ilia Uzun. Este vorba, de fapt, de nişte modificări fiscale care se referă la UTA Găgăuzia.
La 5 octombrie 2023, Parlamentul R. Moldova a aprobat nişte amendamente la Codul Fiscal prin care restituirea impozitelor și taxelor agenților economici din unitatea autonomă se va realiza de la bugetul unității teritoriale, în limita veniturilor disponibile. Anterior, restituirea impozitului era efectuată din bugetul de stat.
Conform Notei informative la proiectul de lege, o analiză a situației a constatat că sumele TVA restituite din bugetul de stat sunt în continuă creștere și, doar în ultimii 5 ani, bugetul de stat a rambursat peste 640 milioane de lei în calitate de sumă TVA către UTAG.
Respectiv, inițiativa legislativă înaintată va asigura respectarea principiului echității fiscale între localitățile R. Moldova. Este important de menționat că, în conformitate cu amendamentele, sumele neacoperite pentru restituire vor fi compensate de la bugetul de stat în anul bugetar următor dacă suma ce urmează a fi restituită este mai mare decât suma încasărilor la buget.
De altfel, în bugetul Găgăuziei pentru anul 2024 au fost menținute toate programele enumerate de Ilia Uzun, iar amendamentele la Codul Fiscal nu au fost luate în calcul la calcularea încasărilor din TVA la bugetul autonomiei.
În acest fel, afirmațiile lui Ilia Uzun despre „furtul” din bugetul autonomiei sunt nefondate.
Vom aminti că speculațiile despre tăierea bugetului autonomei au fost lansate de echipa oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani privațiune de libertate pentru implicarea în „furtul miliardului”. Prima despre „reducerea bugetului autonomiei găgăuze cu jumătate de miliard de lei” (în original: «сокращении бюджета автономии Гагаузии на полмиллиарда леев») a declarat bașcana Găgăuziei, Evghenia Guţul. Ulterior, Șor a vorbit despre „jecmăneala banditească” (în original: «бандитском грабеже») a locuitorilor Găgăuziei. Totodată, site-ul Gagauznews.com a publicat un articol în care scria că Parlamentul R. Moldova „a tăiat în jumătate bugetul Găgăuziei” (în original: «вдвое урезал бюджет Гагаузии»). Falsurile în cauză au fost dezminţite de Stopfals.md.
Gagauznews.com este clona site-ului Gagauznews.md, blocat la 26 februarie 2022 de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pentru că promova informații ce incită la ură și război.
Proiectul de construcție/reabilitare a blocurilor sanitare, lansat în 2023
Spusele lui Uzun, precum că autoritățile „nu găsesc bani pentru grupuri sanitare în şcoli” (în original: «не находят денег на санузлы в школах») sunt și ele nefondate. Astfel, în toamna lui 2023 Ministerul Educației și Cercetării a lansat, în comun cu UNICEF, un proiect în valoare de 85 mil. de lei care prevede construcția grupurilor sanitare într-un număr total de 100 de școli, gimnazii și licee din republică. Managerii liceelor, gimnaziilor și școlilor primare pot depune o solicitare despre reabilitarea ori construcția grupurilor sanitare, sistemelor de canalizare și a celor de aprovizionare cu apă.
În ianuarie 2023, Amnesty International Moldova a menţionat, cu referire la răspunsul oferit de Ministerul Educaţiei, că la sfârșitul anului 2022 fiecare a șaptea școală din Republica Moldova încă are toaleta în curte. Potrivit datelor instituției, în 175 din cele 1208 școli și licee din R. Moldova, elevii merg încă la toaletele din curte, iar în 24 școli nu există nici apă potabilă.
UNICEF (Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite) este o instituție internațională care își desfășoară activitatea sub egida Organizației Națiunilor Unite.
Bugetul Găgăuziei nu are nicio legătură cu consolidarea capacității de apărare a R. Moldova
În decembrie 2033, Armata Naţională a R. Moldova a achiziţionat un sistem de supraveghere aeriană: un radar în valoare de 14 mil. de euro. Radarul a fost achiziționat din bugetul național de apărare, prin intermediul companiei franceze „THALES”, care a asigurat sprijinul informațional și logistic. Din bugetul autonomiei pentru armament nu a fost alocat niciun leu, respectiv, declarațiile lui Ilia Uzun potrivit cărora banii „furați de la Găgăuzia” (în original: «украденные у Гагаузии») au fost cheltuiți pentru înarmare sunt un fals.
Vom aminti că cea mai mare parte a tehnicii pentru apărare Republica Moldova o achiziţionează nu din mijloacele proprii, echipamentele fiindu-i oferite de către partenerii europeni. Din anul 2021, R. Moldova a beneficiat de asistenţă oferită de UE prin intermediul Facilității Europene pentru Pace (EPF) în valoare totală de 87 mil. de lei cu titlu de sprijin pentru Forțele Armate, destinat în special unităților medicale, de inginerie, logistice, de comunicații tactice, de supraveghere aeriană fără pilot, de supraveghere aeriană, de comandă și control, de mobilitate și de apărare cibernetică.
Partidul „Şansa”, eliminat din cursa electorală după avertizarea serviciilor speciale
Afirmațiile lui Ilia Uzun despre faptul că guvernarea elimină partidele şi candidaţii de opoziţie din cursa electorală este o manipulare. Un partid de opoziţie, într-adevăr, a fost eliminat din cursă înaintea alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, dar nu din motive politice, ci din cauza riscului de destabilizare a situaţiei din R. Moldova.
Vom aminti că la 3 noiembrie, Alexandru Musteaţă, directorul SIS, a declarat că Federaţia Rusă ar fi alocat peste 1 mlrd. de lei pentru destabilizarea Republicii Moldova. La fel, acesta a mai comunicat că banii vor fi folosiţi, inclusiv de fostul deputat, fugarul Ilan Şor, pentru finanţarea Partidului „Şansa” după ce Partidul „Şor” a fost declarat neconstituţional. În acest sens, Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a decis anularea înregistrării tuturor candidaţilor Partidului „Şansa” pentru alegerile locale generale.
De ce Moldova are nevoie de sisteme de apărare aeriană
Ilia Uzun s-a mai referit şi la „un radar de apărare aeriană care este absolut inutil” (în original «абсолютно бесполезном радаре ПВО») achiziţionat de autorităţi. Şi această afirmaţie este o tentativă de a manipula opinia publică. Necesitatea de a achiziționa sisteme de apărare aeriană a apărut după ce rachetele rusești au survolat de câteva ori spațiul aerian al R. Moldova. Astfel, la 10 octombrie 2022, structurile specializate ale Ministerului Apărării au identificat trei ținte aeriene care au survolat spațiul aerian moldovenesc. Totodată, țintele au fost observate de sistemele de monitorizare ale Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spațiului Aerian și Deservirea Traficului Aerian „MOLDATSA”.
În dimineața zilei de 10 februarie 2023, în timpul unui nou atac masiv cu rachete întreprins de trupele rusești asupra Ucrainei, o rachetă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Potrivit Ministerului Apărării a R. Moldova, această rachetă a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova deasupra localității Mocra din regiunea transnistreană și, ulterior, deasupra localității Cosăuți din raionul Soroca, cu direcția spre Ucraina.
Ministerul Apărării Naționale din România a confirmat că o țintă aeriană lansată din Marea Neagră de pe o navă a Federației Ruse, din apropierea Peninsulei Crimeea, a evoluat în spațiul aerian al Ucrainei.
Declarația lui Ilia Uzun precum că autorităţile ar inocula societăţii „naraţiunea despre un război inevitabil” (în original: «нарратив о неизбежности войны») nu este probată în niciun fel. Din contra, această narațiune este inoculată nu de autorităţile moldoveneşti, ci de propaganda pro-Kremlin (aici şi aici).
De curând, mai multe canale de Telegram care distribuie cu regularitate teze ale propagandei proruse, la fel, au comunicat că Guvernul și Maia Sandu taie bani de la educație pentru a-i redirecționa către înarmare. Acest fals a fost demontat de Stopfals.md.
Despre alte falsuri la subiecte militare dezminţite de Stopfals.md citiţi aici, aici şi aici.
Elena Celak,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Topul site-urilor care au promovat falsuri și manipulări în 2023
În 2023, Stopfals.md a continuat să monitorizeze spațiul mediatic, reușind să demaște falsuri și manipulări, dar și sursele care propagă acest tip de conținut. Într-un top al surselor media din R. Moldova care, pe parcursul anului trecut, au promovat cele mai multe falsuri și manipulări, figurează în special site-urile cu politică editorială pro-Kremlin. Printre acestea și site-uri blocate la cererea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pe motiv că pot genera „tensiuni ori conflicte sociale”.
Kp.md - sperietoarea LGBT, tabere de migranți și distrugerea grădinițelor
Pe parcursul anului 2023, site-ul Kp.md, pagina web a ziarului de limbă rusă „Комсомольская правда в Молдове”, a publicat cele mai mai multe manipulări și informații false. În octombrie 2023, site-ul Kp.md a fost blocat la cererea SIS, însă și-a continuat activitatea portalulului pe o nouă adresă web: md.kp.media.
În ianuarie 2023, Kp.md a titrat că în R. Moldova va urma recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, această „obligativitate” venind din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Stopfals.md a demonstrat că în articol a fost distorsionată hotărârea CtEDO care a condamnat Rusia pentru refuzul de a înregistra căsătoriile a trei cupluri de persoane de același sex. Aceeași informație falsă a fost diseminată și de site-ul Vedomosti.md.
În alt articol al Kp.md se afirma că în şcolile din R. Moldova sunt scoase din uz noţiunile de „mamă” şi „tată”, acestea fiind înlocuite cu „părinte 1, părinte 2”, lucru care ar avea legătură cu promovarea LGBT. Stopfals.md a demontat acest fals. La fel, portalul nostru a dezmințit și informația speculativă lansată de Kp.md, potrivit căreia în R. Moldova banii în numerar vor fi retrași din circulație.
O altă „știre” falsă a fost că pensionarii ucraineni veniți în Moldova beneficiază de pensii de la buget, în detrimentul pensionarilor moldoveni. În 2023, Stopfals.md a demonstrat și faptul că site-ul Kp.md a mințit despre „distrugerea grădiniţelor de copii”, într-un articol intitulat „Am trăit prea bine înainte de PAS: Moldova s-a apucat de grădinițe urmând modelul de distrugere a școlilor”.
În multe din articolele publicate de acest site sunt distorsionate sau inventate declarații ale unor oficiali, cu scop de manipulare a opiniei publice. Astfel, o declarație a președintei Maia Sandu a fost trunchiată până la afirmația falsă că „cei care nu vor vota cu PAS nu vor primi bani europeni”. Ulterior, Kp.md a scris că și președintele Parlamentului, Igor Grosu, ar fi declarat că primăriile care nu împărtășesc ideologia partidului aflat la guvernare trebuie să rămână fără bani. Acest fals a fost publicat nu doar de Kp.md, dar și de site-uri ca Actualitati.md și Рcrm.md. Redacția Stopfals.md a demonstrat că este vorba de o versiune incompletă și trunchiată a celor spuse de Igor Grosu în cadrul unei emisiuni televizate.
Într-un alt caz, portalul nostru a arătat că site-ul Kp.md și fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, au distribuit simultan falsuri electorale asemănătoare, referitoare la salariile medicilor și profesorilor, majorate înaintea alegerilor locale. Spre sfârșitul anului 2023, același site a scris că Germania propune deschiderea taberelor de migranți în Republica Moldova, citând un politician german de opoziție. Stopfals.md a arătat că, în realitate, o asemenea decizie oficială a Guvernului Germaniei nu există, iar declarația politicianului german a fost calificată de ministra de Externe a Germaniei, Annalena Baerbock, ca „o idee de-a dreptul copilărească”.
Kp.md, care la finele anului 2023 și-a schimbat adresa web în md.kp.media, este pagina web a publicației „Комсомольская правда в Молдове”, cunoscută ca instituție media pro-Kremlin. Politica editorială a site-ului urmărește răspândirea narațiunilor false ale propagandei ruse, inclusiv prezentarea Uniunii Europene, NATO și SUA de o manieră negativă. Potrivit unei investigații a portalului Newsmaker.md, în 2023 „Комсомольская правда в Молдове” și pagina web a acesteia au ajuns sub controlul oligarhului fugar Ilan Șor, fostul președinte al Partidului Șor, declarat neconstituțional. Oficial, publicația aparține agenției de publicitate „Media Contact”, deținută de compania din Rusia „Медиа Инвест Сервис”. Anterior, publicația aparținea companiei „Komsomolskaya Pravda - Basarabia” care, la rândul său, aparținea companiei „Exclusiv Media” SRL, deținută de soția deputatului socialist Corneliu Furculița, Ludmila Furculița.
Noi.md - Soros și pământurile, criza globală de alimente și refugiații veniți la Chișinău
Și publicația web Noi.md a răspândit anul trecut informații false și manipulatorii.
În februarie 2023, portalul a publicat un articol în care scria că Thailanda se pregătește să anuleze contractele de livrare a vaccinurilor Pfizer după ce Prințesa Thailandei, Bajrakitiyabha Narendira Debyavati, ar fi intrat în comă la circa trei săptămâni de la administrarea celei de-a treia doze de vaccin. Stopfals.md a demonstrat că afirmația este falsă și a fost promovată de un medic conspiraționist. O altă informație falsă răspândită de Noi.md este că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina s-ar face responsabilă de criza globală de alimente.
Într-un alt caz, Noi.md a dezinformat că peste 300 de refugiați de război din Tel Aviv au ajuns la Chișinău. Stopfals.md a constatat că informația este falsă și că acest număr este cel al moldovenilor care au cerut ajutor pentru a reveni acasă din Israel și nicidecum numărul refugiaților. Acest portal a scris și că premierul Dorin Recean a cerut anularea alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. Stopfals.md a demonstrat că Recean nu a declarat că scrutinul ar trebui invalidat, ci a spus că trebuie mai întâi să aşteptăm decizia Curţii de Apel Comrat la acest subiect. Falsul a servit temei și pentru o știre publicată de portalul Gagauzinfo.md. Portalul Noi.md a scris și că fiul lui George Soros va primi de la Ucraina 400 km pătrați de teren pentru îngroparea deșeurilor periculoase. Și de această dată, Stopfals.md a demonstrat că această informație este falsă.
Pe site-ul Noi.md nu sunt publicate date despre proprietari sau beneficiari. Portalul aparține oficial companiei „MLD Media” SRL, condusă de un oarecare Constantin Burghiu. Firma are șase fondatori, dintre care cinci sunt companii controlate de omul de afaceri Vasili Chirtoca, fost consilier municipal din partea PSRM. În total, cele cinci companii dețin aproape 98% de acțiuni.
Vedomosti.md - LGBT și sperietoarea NATO
Clasamentul surselor media care au răspândit falsuri în anul 2023 este completat de portalul Vedomosti.md, pagină web a ziarului „Молдавские Ведомости”, blocată de autoritățile moldovenești în preajma alegerilor locale generale din toamna anului 2023 pe motiv că pot genera „tensiuni ori conflicte sociale”. Ulterior, portalul și-a schimbat denumirea în evedomosti.md.
Stopfals.md a demonstrat că Vedomosti.md și Kp.md au tirajat falsul că în Republica Moldova va urma recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, această „obligativitate” venind din partea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). De fapt, în articol a fost distorsionată hotărârea CtEDO care a condamnat Rusia pentru refuzul de a înregistra căsătoriile a trei cupluri homosexuale. Faptul că România a recunoscut căsătoriile între persoanele de același sex a fost o altă informație falsă publicată de Vedomosti.md și demontată de Stopfals.md.
Într-un alt articol publicat pe Vedomosti.md se afirma că prin modernizarea tronsoanelor feroviare, R. Moldova „deschide calea pentru eșaloanele militare către Ucraina”, speculându-se că țara noastră este atrasă de NATO în război. Portalul Stopfals.md a dezmințit acest fals, informând că modernizarea căilor feroviare a fost planificată încă înainte de începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Vedomosti.md este versiunea online a publicației tipărite „Молдавские Ведомости”, fondată în 1995, care publică periodic articole care conțin falsuri și dezinformări specifice narațiunilor propagandistice ale Federației Ruse.
Gagauzinfo.md - amendamente anti-Găgăuzia și invalidarea mandatului de bașcan
În clasamentul surselor care au răspândit informații false și manipulatorii se află și portalul Gagauzinfo.md, o publicație regională care acoperă, preponderent, evenimentele din UTA Găgăuzia.
Site-ul a scris că prim-ministrul Dorin Recean a cerut anularea alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. Portalul nostru a demonstrat că informația este falsă. Ea a fost răspândită și de portalurile Point.md și Omg.md.
În decembrie 2023, Gagauzinfo.md a scris că autorităţile centrale au aprobat amendamente care lezează drepturile găgăuzilor şi ale vorbitorilor de rusă prin faptul că în R. Moldova legile nu vor mai fi publicate în limba rusă. Redacția Stopfals.md a aratăt că, în realitate, amendamentele prevedeau că legile vor fi publicate în Monitorul Oficial doar în limba română, or platforma în cauză este una juridică, iar, odată traduse, legile nu au valoare juridică. Totuşi, versiunea rusă a legilor şi actelor va fi publicată în continuare pe site-ul Legis.md.
Site-ul Gagauzinfo.md a fost fondat în 2008 și aparține companiei „Iusivmedia” SRL, fondată și administrată de Iulia Spatarenco. Reporterii TV8 au demonstrat într-o investigație că în campania electorală din 2019, Spatarenco a fost trezoriera Irinei Vlah, fost bașcană a Găgăuziei. Publicația prezintă în mod regulat Rusia în lumină pozitivă, iar Uniunea Europeană și România sunt prezentate negativ.
Enews.md - sperietoarea NATO și criza globală de alimente
Și portalul Enews.md a ajuns în atenția Stopfals.md, după ce în 2023 a publicat mai multe informații false și manipulatorii. În octombrie 2023, site-ul a fost blocat la cererea SIS.
Într-un caz, Stopfals.md a demonstrat că acest portal se face responsabil de publicarea falsului precum că NATO construiește o bază militară în Moldova, iar amiralul Robert Bauer a venit să inspecteze construcția.
Redacția Stopfals.md a identificat pe portalul Enews.md și un material la baza căruia a stat informația falsă că anume comunitatea internațională care sprijină Ucraina este responsabilă de criza globală de alimente. Aceeași informație falsă a fost tirajată și de Noi.md.
Enews.md, care și-a schimbat denumirea web în Enewsmd.online, o are în calitate de fondatoare pe Iulia Semionova, președinta Asociației Jurnaliștilor vorbitori de limbă rusă din R. Moldova. În mandatul de șef de stat al lui Igor Dodon, Iulia Semionova a fost membră a Comisiei pentru mass-media și comunicare în Consiliul Societății Civile pe lângă Președintele R. Moldova, creat de același Igor Dodon.
Victoria Borodin,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Republica Moldova a permis staționarea avioanelor de luptă F-16 la Mărculeşti
Pe internet a fost distribuită informația că Republica Moldova ar fi decis să permită staționarea la Mărculeşti a avioanelor de luptă F-16, destinate Ucrainei. Acest lucru ar fi fost anunțat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Atât instituția, cât și ministrul Nosatîi au calificat informațiile în cauză drept false.
Falsul a apărut în diverse surse
Informațiile despre avioanele de luptă au apărut pe Facebook, precum și pe canalele de Telegram, pe TikTok și pe unele site-uri. Bunăoară, pe site-ul portalului Gagauznews.com, o clonă a site-ului Gagauznews.md, blocat anterior pentru promovarea unor informații ce incită la ură și război, a fost publicat un material intitulat „Moldova amenințată de atacuri cu rachete? Ministerul Apărării va accepta staționarea avioanelor F-16 destinate Ucrainei” (în original: «Молдове грозят ракетные удары? Минобороны разместит американские F-16 для Украины»). În acest material nu se specifică sursa informației. La fel, lipsesc linkurile sau alte probe.

De asemenea, un utilizator TikTok a înregistrat un videoclip în care spunea: „Astăzi ministrul Apărării al Moldovei a făcut o declarație. Când am auzit, nu am crezut. Dar acesta este un fapt, băieți. Anatolie Nosatîi a declarat că Ucraina a primit permisiunea de a folosi teritoriul aeroportului Mărculești pentru staționarea avioanelor de vânătoare F-16”. Bărbatul, bazându-se pe informații false, susține că „rușii nu vor ierta asta”. De asemenea, acesta nu indică de unde a luat informația sau unde a citit-o.
Nu am identificat nicăieri o astfel de declarație despre avioane a ministrului Apărării.
Ministerul Apărării: Acest fals induce panică în societate
Pentru a verifica informațiile despre avioanele de luptă F-16, am apelat la serviciul de presă al Ministerului Apărării. Reprezentanții instituției ne-au comunicat că informația este falsă și au îndemnat cetățenii să verifice informațiile doar în sursele oficiale. „În ultimele zile, în spațiul online, mai ales pe canalele de Telegram, au apărut mai multe dezinformări provocatoare, care țintesc instituția de apărare. Potrivit unor date, Ministerul Apărării ar fi permis staționarea avioanelor F-16 aparținând Ucrainei pe aerodromul de la Mărculești, iar Republica Moldova ar instrui militari ucraineni care ar avea misiunea să atace regiunea transnistreană. Infirmăm categoric aceste informații false care au rolul de a induce frica în societate. Încurajăm cetățenii să fie vigilenți și să se informeze doar din surse oficiale”, ne-au comunicat reprezentanţii Ministerului Apărării.
Pe 24 ianuarie, și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a confirmat aceleași informații în cadrul unei discuții cu jurnaliștii.
Falsul despre avioanele „de luptă” nu este o premieră
Subiectul despre tehnica aeriana de luptă care ar fi transportată în R. Moldova a fost dezbătut intens odată cu declanșarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei. Inițial erau distribuite falsuri cu afirmația că Ucraina ar fi achiziționat de la R. Moldova 6 avioane de vânătoare MiG-29, amplasate pe teritoriul aeroportului de la Mărculești. Atunci, deputatul ucrainean Oleksiy Goncearenko a scris pe pagina sa de Facebook că informația este un fals.
Ulterior, deputații din Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Bogdan Țîrdea și Alexandr Nesterovschi, care actualmente este membru al Partidului „Renaștere-Возрождение”, au distribuit un fals cu afirmaţia că la aeroportul de la Mărculești ar fi fost aduse elicoptere de luptă din Ucraina. În realitate, elicopterele, care într-adevăr au fost transportate în Moldova, erau destinate misiunilor de stingere a incendiilor.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Guvernul a oprit finanțarea grupelor cu program prelungit din Chișinău
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, afirmă că este forțat să renunțe la finanțarea grupelor cu program prelungit din cadrul instituțiilor de învățământ din capitală deoarece Guvernul „a tăiat bugetul pentru domeniul educațional”. Afirmația este falsă. În realitate, Guvernul n-a redus bugetul Educației, iar Primăria Chișinăului a oprit finanțarea grupelor cu program prelungit din alte motive.
Informația despre suspendarea finanțării grupelor cu program prelungit a apărut inițial pe grupurile de socializare pentru părinți. Administrațiile instituțiilor de învățământ au informat părinții că „bugetul de stat la nivel de țară, pe domeniul educației, a fost micșorat cu 350 de milioane de lei. Prin urmare, grupele cu program prelungit nu mai sunt finanțate din bugetul primăriei”.

La câteva zile după lansarea acestui mesaj, Primăria Municipiului Chișinău a publicat un comunicat pe pagina sa de Facebook, în care și-a exprimat regretul că Guvernul „a tăiat bugetul pentru domeniul educațional”, insistând deopotrivă pe narațiunile false despre concedierea cadrelor didactice, închiderea școlilor și universităților.
„Ne pare rău că Guvernul a tăiat bugetul pentru domeniul educațional cu peste 350 de milioane de lei, mai multe cadre din sistem sunt concediate, iar mai multe școli și universități sunt închise”, se menționează în comunicatul Primăriei.
Grupele cu program prelungit oferă posibilitate elevilor din clasele I-IV să rămână în școală după orele de clasă și să își facă temele sub supravegherea unui învățător. Copiii sunt înscriși prin ordinul directorului instituției de învățământ în baza cererilor depuse de părinți. Conform Buletinului Informativ al Primăriei în domeniul educației, autoritățile locale din Chișinău au început să aloce bani pentru grupele cu program prelungit începând cu 2021. Astfel, în 2022, au fost alocate în acest scop peste 35 de milioane de lei, iar în 2023 - 60 de milioane de lei.
Până în 2021, cheltuielile pentru grupele cu program prelungit erau achitate fie de părinți, fie de administrațiile liceelor.
Directoarea Asociației „Părinți Solidari”, Ala Revenco, inițiatoare a unei petiții pentru reluarea finanțării grupelor cu program prelungit de către Primăria Chișinău, afirmă că, potrivit cadrului legal, Guvernul nu este obligat să aloce surse suplimentare pentru grupele cu program prelungit. „Prerogativa pentru organizarea acestor grupe a fost delegată autorităților publice locale, dacă acestea dispun de capacitate financiară”, a subliniat ea pentru Stopfals.md.
Primăria a decis să suspende finanțarea grupelor extrașcolare până la discutarea bugetului pentru anul 2024. „Ei au făcut-o fără consultări publice, fără intenția de a găsi fonduri. Ei au încălcat toate normele bunei guvernări”, a precizat directoarea Asociației „Părinți Solidari”.
Pavaloi: „Primăria se confruntă cu un deficit bugetar”
Șeful Direcției Educație, Tineret și Sport a Consiliului Municipal Chișinău, Andrei Pavaloi, a declarat pentru Stopfals.md că administrația municipală a fost forțată să renunțe la finanțarea grupelor cu pricina din cauza poverii obligațiilor financiare impuse de către Executiv: „Guvernul a obligat Primăria municipiului Chișinău să acopere cheltuieli în valoare de 1,3 miliarde de lei, comparativ cu 600 de milioane în 2023. În consecință, Primăria se confruntă cu un deficit bugetar”, a spus el. „În condițiile în care nu sunt sursele financiare necesare, Primăria renunță la finanțarea grupelor cu program prelungit”, a adăugat responsabilul.
Andrei Pavaloi a explicat că o presiune financiară deosebită pentru Primăria Chișinău ar fi sporul lunar în valoare de 1.300 de lei, pe care autoritățile publice locale trebuie să-l achite tuturor angajaților din sectorul bugetar. Problema sporului pentru bugetari este invocată în mai multe demersuri ale autorităților locale.
De menționat că prevederea despre sporurile salariale a intrat în vigoare după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2023. Cu toate acestea, anul trecut, Primăria Chișinău a alocat și peste 60 de milioane de lei pentru grupele cu program prelungit în instituțiile de învățământ. Întrebat de ce primăria a putut finanța în 2023 grupele cu program prelungit, în condițiile în care a achitat și sporul lunar pentru bugetari, iar în 2024 nu mai face acest lucru, Andrei Pavaloi a răspuns că problema celor 1300 de lei a fost „doar un exemplu”.
Bugetul Ministerului Educației a fost majorat cu 86 de milioane
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins informația lansată pe grupurile de părinți că bugetul pentru domeniul educațional a fost redus în 2024. El a subliniat că, dimpotrivă, bugetul planificat pentru școli și grădinițe pe anul 2024 a fost majorat cu 86 de milioane față de 2023, de la 13.007 miliarde la 13.093 miliarde.
Dan Perciun a spus că îi este dificil să comenteze acuzațiile șefului Direcției Educație, Andrei Pavaloi, din cauză că Primăria Capitalei nu a publicat niciun document în care să indice clar originea deficitului bugetar. „Din informația apărută în spațiul public se vede limpede că un articol de cheltuieli s-a majorat semnificativ, și anume acoperirea dobânzilor la creditele contractate”, a spus ministrul pentru Stopfals.md. „Doar pentru acoperirea acestor cheltuieli adiționale este nevoie de aproape 300 de milioane de lei, bani care ar fi fost mai mult decât suficienți pentru acoperirea grupelor cu program prelungit”, a adăugat oficialul.
Ce arată documentele publicate de Primăria Chișinău?
Dispoziția din 29 decembrie 2023 „cu privire la aplicarea bugetului provizoriu pe anul 2024”, este indicată suma de 298 milioane de lei la categoria „rambursarea împrumuturile interne”. Pentru comparație, în dispoziția cu privire la aplicarea bugetului municipal pentru anul 2023, la aceeași categorie, era indicată o sumă mult mai mică – 129 de milioane de lei.
Andrei Pavaloi a declarat că datoriile față de băncile comerciale nu constituie principala cauză a deficitului bugetar municipal din 2024 și că acestea ar reprezenta niște „credite istorice”.
Direcția Educație le-a propus directorilor de școli fie să presteze serviciile de program prelungit contra cost, fie să organizeze activități extrașcolare finanțate din bugetul instituțiilor de învățământ. „Conform mecanismului descris în decizia Consiliului municipal, toate sursele financiare, dacă se merge pe varianta contra cost, trebuie trecute prin contabilitate. Și unii sunt nemulțumiți de această situație”, a afirmat Pavaloi.
La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, spune că metodologia de stabilire a taxelor trebuie aprobată de Consiliul Municipal Chișinău, însă acesta nu poate fi convocat „din motive politice”: „Acum dl Pavaloi le-a spus directorilor de școli să-și asume ei singuri această obligație. În condițiile în care CMC nu are o decizie aprobată, el nu vrea să-și asume aprobarea unei metodologii prin ordinul direcției. Astfel, vrea să pună responsabilitatea de stabilire a taxei pe directori, iar ei nu vor acest lucru”.
Pe 22 ianuarie, Primăria Chișinău a anunțat că a elaborat un regulament privind funcționarea grupelor cu program prelungit, care stabilește că părinții vor achita o taxă de 360 de lei pentru trei ore și de 690 de lei – pentru șase ore. În aceeași zi, președinta fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa, a declarat că aceste taxe sunt ilegale și ar trebui aprobate de consilieri.
Ilie Gulca,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: NATO adună tehnică militară la granița cu R. Moldova
Canalul de telegram al liderului Partidului Regiunilor din R. Moldova, Alexandr Kalinin, a publicat un video în care o coloană de tancuri mărșăluiește pe o stradă. Kalinin susține că imaginile au fost filmate la București, pe 12 ianuarie curent, și reprezintă tancuri NATO care s-ar îndrepta spre granița cu R. Moldova. Informațiile sunt false. Imaginile respective au fost filmate la 1 decembrie 2023, cu prilejul Zilei Naționale a României, când a avut loc, la București, Parada Națională, susține Ministerul Apărării Naționale din România.
„НАТО стягивает военную технику к границе Молдова. У кого остались вопросы?” (în traducere: „NATO adună tehnica militară la granița cu R. Moldova. Cine mai are întrebări?”), a scris Kalinin la descrierea videoului care a adunat peste 100 de reacții, peste 160 de comentarii și peste 2.500 de afișări. Același video cu același mesaj a fost publicat pe Facebook de către utilizatorul Олег Олег.
Tancurile participau la parada organizată de Ziua Națională a României
De fapt, imaginile au fost filmate la București pe data de 1 decembrie 2023, cu prilejul Zilei Naționale a României. Cu acest prilej, în capitala României a avut loc Parada Națională, se arată într-un răspuns pentru Stopfals.md, oferit de Biroul de presă al Ministerului român al Apărării Naționale. „Elementele de tehnică se deplasau spre unitățile militare de care aparțineau, după încheierea activității care a avut loc în Piața Arcul de Triumf”, notează instituția.
Tancurile NATO care se apropie de granița cu R. Moldova – o sperietoare mai veche a propagandei ruse
Narațiunea pro-Kremlin, precum că forțele NATO sau tehnica militară NATO din România se deplasează spre Republica Moldova, nu este nouă. Portalul Stopfals.md a dezmințit mai multe falsuri la acest subiect, inclusiv cu caracter românofob.
În februarie 2023, Ministerul Apărării Naționale a României a reacționat la o știre despre o așa-zisă „relocare” a unor sisteme de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova. „Materialul video folosit în postările pe acest subiect realizate pe diferite platforme on-line, în care apar, printre altele, sisteme Himars și Gepard din dotarea unor unități militare românești, a fost realizat la sfârșitul lunii noiembrie 2022, în centrul orașului Alba Iulia, cu prilejul antrenamentelor pentru ceremonia militară organizate pentru sărbătorirea Zilei Naționale a României”, a notat instituția. Stopfals.md a reflectat atunci acest subiect.
Sperietoarea cu tancurile NATO a fost folosită încă înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Jurnaliștii portalului Stopfals.md au scris în mai 2016 că „mai multe mass-media din Federaţia Rusă, dar şi unele de la Chişinău, au publicat informaţia potrivit căreia pe data de 8 mai, în centrul capitalei, a fost aduse „tancuri americane” sau „tancuri NATO”, contrar opiniei majorităţii cetăţenilor care nu ar agrea o colaborare cu NATO”. Stopfals.md a relatat că la expoziţia din Piaţa Marii Adunări Naţionale de fapt nu au fost tancuri, ci au fost expuse 5 unităţi de tehnică de geniu din dotarea Armatei SUA şi 12 unităţi din dotarea Armatei Republicii Moldova.
Cine este Alexandr Kalinin
Alexandr Kalinin este președintele Partidului Regiunilor, fondat în 2011 de fostul bașcan al Găgăuziei, Mihail Formuzal. Sub conducerea lui Kalinin, Partidul Regiunilor a militat pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică, anularea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, oferirea statutului de a doua limbă de stat limbii ruse, federalizarea R. Moldova și interzicerea mișcărilor unioniste.
În campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipe din 2021, politicianul s-a făcut remarcat în timpul dezbaterilor electorale de la Pro TV Chișinău. Nemulțumit de faptul că moderatoarea emisiunii nu i-a adresat întrebările în limba rusă, Kalinin a ridicat vocea la cei prezenți și a aruncat o sticlă cu apă în panoul postului de televiziune.
Alexandr Kalinin sprijină deschis invazia Rusiei în Ucraina și luptă în țara vecină de partea forțelor ruse. De la începutul războiului, el a publicat zeci de video-uri de pe front, afirmând că organizează campanii de sprijin pentru militarii ruși și grupările pro-ruse de pe teritoriile Ucrainei aflate sub ocupația Rusiei. Totodată, acesta se prezintă drept fondator al „Diviziei internaționale „Nistru”, denumită după Dimitrie Cantemir (original: Интернациональное подразделение «Днестр» имени Дмитрия Кантемира).
Kalinin s-a ales și cu un dosar penal pentru incitare la ură națională, susținere și propagare e războiului. Acesta i-a amenințat pe procurorii moldoveni că va veni la audieri la Chișinău „cu tancul” din Donbas. Kalinin a fost inclus și în lista de sancțiuni europene și canadiene pentru acțiuni contra Ucrainei. În noiembrie 2023, președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: NATO va deschide un laborator biochimic în baza militară de la Băcioi
Într-un video devenit viral pe TikTok se afirmă că NATO ar urma să instaleze un laborator biochimic în perimetrul bazei militare de la Băcioi, pe care o construiește în prezent Ministerul Apărării. Această informație este falsă. Portalul Stopfals.md a aflat că „laboratorul NATO” la care se face referire este, de fapt, un laborator mobil de analize din gestiunea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și este folosit exclusiv în scopuri civile. Zvonurile privind „laboratoarele biochimice NATO” revin periodic, fiind parte a narațiunilor propagandei pro-Kremlin.
„După începerea războiului din Ucraina, astfel de biolaboratoare au fost aduse din Ucraina în Republica Moldova. (...) Conform legislației SUA, americanii nu au dreptul de a deschide aceste laboratoare pe teritoriul SUA. Astfel, acestea sunt deschise în țările noastre: Moldova, Ucraina, Georgia, Kazahstan, peste tot în jurul Rusiei” (în original: «После начала войны в Украине, такие биоматериалы были привезены с Украины в Молдову. (...) Американцы, в соответствие с американским законодательством, не имеют право, на территории США, открывать подобного рода лаборатории. Вот они их и открывают по нашим странам: на Украине, в Молдове, Грузии, Казахстане, и всё вокруг России»), spune bărbatul care apare în videoul publicat pe 5 decembrie 2023 de utilizatorul „aurel.670” și care a acumulat, timp de o lună, peste 90.000 de afișări pe TikTok. „Uitați-vă sub ce pretext binevoitor a fost deschis (n. r. - laboratorul): ca să distrugă pesticidele. (...) Și nu mă va mira dacă pe teritoriul bazei care se construiește lângă Băcioi va fi încă un laborator subteran, despre care nimeni nu va cunoaște” (original: «Смотрите под каким благовидным предлогом она была открыта: чтобы нужно было уничтожить пестициды. (...) И я не удивлюсь, что на территории базы которая строится возле Бэчоя будет ещё одна лаборатория под землёй, про которую никто знать не будет»), mai afirmă bărbatul.
Distorsionare cu scop de dezinformare
În videoul publicat pe TikTok, bărbatul a distorsionat afirmațiile din anul 2019 ale colonelului Mariana Grama, fosta șefă a Direcției Cooperare Internațională din Ministerul Apărării, care a vorbit atunci despre proiectele gestionate de Ministerul Apărării în colaborare cu NATO. În video, oficiala de la Apărare spunea că ar urma să fie creat un laborator în cadrul unui „proiect pentru atenuarea riscurilor biologice”. Acest laborator nu a mai fost însă deschis în cadrul Ministerului Apărării, ci în cadrul unei agenții de sănătate publică. „Un astfel de laborator în cadrul Armatei Naționale nu există”, a declarat pentru Stopfals.md purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Ala Diaconu. Ea a mai precizat că „pe teritoriul unității militare de la Băcioi nu se construiește niciun laborator biochimic. Informația este un fals”.
Laborator medical pentru depistarea maladiilor transmisibile
Stopfals.md a aflat că, în realitate, laboratorul mobil la care s-a referit Mariana Grama în 2019 (afirmație pe care a speculat-o autorului videoului) a fost transmis în decembrie 2019 Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), o instituție cu profil civil, subordonată Guvernului. Laboratorul nu are nicio legătură cu cele afirmate în videoul cu pricina.
Dotat conform standardelor internaționale, laboratorul este destinat consolidării capacităților în domeniul diagnosticului de laborator și răspunsului rapid la urgențe de sănătate publică pentru detectarea sporilor de antrax în sol potențial contaminat, a precizat ANSP într-un răspuns oficial pentru Stopfals.md.


„Cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), laboratorul mobil a fost operaționalizat și poate fi dislocat, la necesitate, în orice regiune a țării, în caz de epidemii sau alte situații de urgență. De asemenea, în cadrul proiectului, specialiștii din cadrul laboratorului microbiologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au beneficiat de instruire pentru operarea echipamentului analitic, instalat în acest laborator mobil”, se precizează în răspuns.
Laboratorul mobil se află în gestionarea laboratorului microbiologic de referința ANSP, fiind utilizat actualmente în diagnosticul de rutină al maladiilor transmisibile, inclusiv identificarea microorganismelor rezistențe la preparate antimicrobiene prin metoda RT-PCR.
ANSP a precizat pentru Stopfals.md că utilizează capacitățile laboratoarelor microbiologice, inclusiv a laboratorului mobil, exclusiv în scopuri de prevenire bolilor și ca răspuns în caz de urgențe de sănătate publică și „nu participă în niciun proiect de caracter militar cu NATO și nu efectuează experimente biologice în Republica Moldova”.
Bază militară de antrenament și studii la Băcioi
Ministerul Apărării a publicat în noiembrie 2023 o serie de fotografii de pe șantierul viitoarei unități militare din Băcioi, acolo unde vor fi oferite condiții moderne de cazare și activitate, studii și antrenamente pentru militari. Viitoarea construcție se întinde pe 26 de hectare, decizia fiind aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la sfârșitul lunii iulie 2023.
„Proiectul de construcție nu este bază militară NATO. Noua tabără militară este un proiect național, finanțat din bugetul de stat; tabăra este construită în conformitate cu standardele internaționale. Proiectul include: cazărmi, săli de instruire, clădiri administrative, bloc alimentar, remize pentru stocarea tehnicii militare, depozite, săli de sport, precum și o zonă rezidențială pentru efectiv”, a afirmat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
De altfel, acest proiect își propune scoaterea unităților militare din centrul Chișinăului, așa cum au fost ele proiectate pe vremea Uniunii Sovietice, și mutarea lor la periferie pentru o mai bună logistică și amplasare strategică la intrarea în oraș.
În noiembrie 2023, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a dezmințit narațiunea falsă a propagandei de la Kremlin, potrivit căreia cooperarea Republicii Moldova cu NATO îi amenință securitatea. „Cine amenință securitatea cui? NATO lansează dezinformare și atacuri cibernetice sau plătește politicieni și creează instabilitate, sau Federația Rusă? Iarăși „hoțul strigă: hoții!”, a declarat Mircea Geoană. „Nu avem alt interes decât de a ajuta Republica Moldova să devină o țară independentă, suverană, care să poată să aibă capacități, neutră fiind, să-și apere propriile interese. Colaborăm într-adevăr cu Republica Moldova pe tot ce înseamnă subiecte de reziliență: la nivelul atacurilor cibernetic, energetice, sprijinul pentru eventuale calamități naturale. Nu avem alt interes decât de a avea o Republică Moldova robustă și capabilă să-și gestioneze inclusiv securitatea națională în condiții mai bune”, a mai adăugat Geoană.
Expert: Prin această narațiune falsă se încearcă menținerea unei imagini de organizație militară agresivă a NATO în R. Moldova
Directorul Centrului de Informare și Documentare al NATO, Ion Tăbârță, a declarat pentru Stopfals.md că narațiunea falsă despre laboratoarele secrete ale Occidentului, în care s-ar produce arme biologice, există de mai mulți ani. „Această narațiune a apărut cumva încă din perioada pandemică și acum doar evoluează sub anumite forme. Este o narațiune care, cu acest iz de senzație, prinde la persoanele care sunt mai puțin instruite, fiind un fel de sperietoare contra NATO”, a spus Tăbârță.
Expertul a mai explicat că prin astfel de mesaje se încearcă menținerea unei imagini negative a NATO în Republica Moldova: „Toate aceste falsuri legate de baza de instruire de la Băcioi sunt de fapt legate de interesele Rusiei, care vrea să discrediteze ideea de creare a acestei baze. Federația Rusă nu-și dorește ca, din punct de vedere militar, noi să fim echipați, să avem o bază modernă de instruiri, exerciții etc.”.
„Aurel” răspândește narațiuni pro-Kremlin pe mai multe conturi de social media
Pe rețeaua de socializare TikTok, bărbatul care a distribuit falsul se prezintă ca „Aurel”, contul lui fiind urmărit de circa 6.000 de persoane. Totuși, unele videouri acumulează un volum semnificativ de afișări - peste 50.000, 80.000 sau chiar 100.000.

El și-a creat o serie de profiluri și pe Facebook, dintre care am depistat cel puțin patru: Aurel Petru Bucureanu, Аурел Букуряну, Букуряну Аурел și Aurel Bucureanu. Potrivit informațiilor de pe trei profiluri, bărbatul ar locui la Tiraspol. Pe unul dintre profiluri, însă, el a indicat că locuiește în Chișinău.

Bărbatul obișnuiește să exprime opinii legate de viața politică din Republica Moldova, inclusiv în format video. Profilul de Facebook Aurel Bucureanu este contul pe care bărbatul este cel mai activ. Acesta abundă de critici la adresa actualei guvernări din Republica Moldova, pe care o califică drept „mucegai galben” (trad. - жёлтая плесень). Unele dintre postări se înscriu în narațiunea propagandistică rusă anti-Soros (vedeți aici și aici).
Aurel Bucureanu, un nume „cu vechime” în spațiul public din R. Moldova
Numele lui Aurel Bucureanu a apărut de mai multe ori în spațiul public din Republica Moldova, bărbatul fiind cunoscut anterior pentru participarea sa la diverse manifestații publice, în special antiunioniste.
Pe 20 ianuarie 2016, Aurel Bucureanu a fost una dintre persoanele care se afla lângă liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care a fost agresat fizic în preajma Parlamentului. Bărbatul s-a aflat pe lista celor 13 persoane care figurau într-un dosar penal iniţiat pentru comportament agresiv. Aurel Bucureanu declara atunci că l-ar fi protejat pe Mihai Ghimpu de furia protestatarilor.
Potrivit Deschide.md, care citează surse proprii, la manifestația din 20 ianuarie 2016 au participat protestatari care au venit din regiunea transnistreană, „or conform politicilor regimului transnistrean, participarea acestora este posibilă doar cu acordul „kgb al rmn”, patronat și el de către serviciile speciale rusești”. „Unul dintre acești provocatori ar fi Aurel Bucureanu, bărbatul care demonstrativ ar fi lăsat impresia că-l scoate pe Mihai Ghimpu din mâinile agresorilor adunați miercuri la Parlament. El este locuitor al orașului Tiraspol, membru al grupului „Vreau să trăiesc în Moldova”. Organizația respectivă a făcut pe 1 decembrie 2015 un protest la ambasada României, împotriva propagandei unioniste. Același Bucureanu este observat și la intrarea Parlamentului, atunci când protestatarii agresivi forțau cordoanele de poliție pentru a pătrunde în sediu”.
Aurel Bucureanu a vrut să candideze la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în calitate de candidat independent pe circumscripția electorală nr. 23 din mun. Chișinău, însă nu a fost înregistrat. A vrut să candideze și la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, din partea Partidului Oamenilor Muncii, dar nu s-a regăsit în lista electorală finală a formațiunii.
Biolaboratoarele secrete - o narațiune mai veche a propagandei ruse
Noua bază militară de la Băcioi a fost subiectul multor speculații, ținta dezinformărilor prin asociere cu NATO și a altor teorii conspiraționiste.
Falsuri similare au fost promovate și în campania electorală pentru recentele alegeri locale generale. Candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Adrian Albu, a afirmat că una dintre prioritățile sale, în cazul în care va ajunge primar, va fi lupta „împotriva laboratoarelor secrete și a bazelor militare în apropierea Chișinăului”.
Odată cu răspândirea infecției COVID-19, sursele media pro-Kremlin au lansat în anul 2020 scenarii că americanii ar dezvolta și finanța laboratoare secrete de arme biologice în țări precum Georgia, Ucraina și Moldova. Acest subiect a fost analizat de Stopfals.md.
Încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022, Rusia a încercat să-și justifice agresiunea militară prin existența în Ucraina a unor astfel de laboratoare secrete cu arme chimice și biologice. Povestea falsă a biolaboratoarelor s-a răspândit rapid în lume, subiectul fiind prezent astăzi pe TikTok, o rețea de socializare chineză, care a devenit o importantă platformă a propagandei ruse.
„Kremlinul răspândește în mod intenționat minciuni clare că Statele Unite și Ucraina desfășoară activități de arme chimice și biologice”, declara, în martie 2022, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price. El și alți oficiali avertizau încă de atunci că Rusia lucrează pentru a crea pretexte pentru atacurile sale asupra unei națiuni suverane. „Există această narațiune care a fost promovată de Rusia cel puțin din 2011, despre laboratoarele finanțate de SUA, care de fapt fac cercetări asupra bolilor. Ele fac parte dintr-un program al Departamentului de Apărare pentru a sprijini cercetarea în domeniul sănătății publice în țările post-sovietice. Și Rusia întotdeauna a fost suspicioasă față de aceste laboratoare - publicând dezinformări, punând întrebări insinuante prin canale oficiale”, a spus Scott Radnitz, expert și profesor asociat la Universitatea Washington din Seattle, citat de NPR, postul public de radio din SUA.
Mădălin Necșuțu,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
FALS: Guvernul și Maia Sandu taie bani de la educație pentru a-i redirecționa către înarmare
Guvernul va tăia sume importante din bugetul destinat domeniului educației, bani care vor fi redirecționați spre sectorul apărării, afirmă deputatul Vasile Bolea într-un video publicat pe Facebook de Partidul „Renaștere”, apropiat oligarhului fugar Ilan Șor, dar și într-un video de tip deep fake ce circulă pe mai multe canale de Telegram ce vehiculează cu regularitate teze ale propagandei ruse. Informația este un falsă, arată cifrele oficiale verificate de Stopfals.md.
Vasile Bolea, unul dintre fruntașii Partidului „Renaștere”, precizează într-o postare sponsorizată pe Facebook, din 8 ianuarie, că guvernații ar fi redus bugetul educației în favoarea celui destinat apărării.

„Să începem de la bugetul pentru 2024. Vedem că în acest an, de la educația s-au luat, comparativ cu anul trecut peste 300 de milioane de lei. În jur de 300 de milioane de lei s-au dat pentru apărare”, precizează fostul socialist Vasile Bolea, într-un video [vezi 0:26 - 0:45] ce a atins deja peste 59.000 de vizualizări.
Informația este una falsă, deoarece Ministerul Educației și Cercetării (MEC) beneficiază în 2024 de un buget mărit cu circa 10%. Mai exact, MEC a avut la dispoziție suma de 3,075 de miliarde de lei în 2023, comparativ cu 3,446 miliarde de lei în 2024, potrivit unui document oficial (vezi pagina 5) al Guvernului Republicii Moldova, publicat pe site-ul oficial al instituției. Astfel, bugetul MEC a fost majorat cu circa 10% pentru anul în curs.

De altfel, premierul Dorin Recean a anunțat, după ședința de Guvern din 1 decembrie 2023, că Executivul va majora salariile profesorilor cu 15% și va suplimenta bugetul în acest sens cu un miliard de lei pentru circa 50.000 de profesori. „Dublăm bursele la studenții facultăților cu profil pedagogic, pentru a avea școli cu profesori care contribuie la un viitor mai bun pentru copiii noștri”, a mai spus Recean.
În ceea ce privește bugetul destinat apărării (vezi pagina 3), acesta se mărește de la 1,697 miliarde de lei în 2023 la 1,968 miliarde de lei, o mărire de aproximativ 270 de milioane de lei. Mărirea bugetului destinat apărării s-a făcut în contextul unei invazii militare ruse din țara vecină Ucraina, dar și a amenințărilor primite de Republica Moldova de la înalți oficiali ruși, printre care ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, purtătoarea de cuvânt a instituției, Maria Zaharova, sau generalul maior Rustam Minnekaev, comandantul adjunct al districtului militar central al Federației Ruse.

Anterior, în aprilie 2023, fostul președinte Igor Dodon declara și el într-un interviu pentru Sputnik că Republica Moldova și-a crescut de patru ori bugetul destinat apărării. Afirmația este falsă și a fost demontată de portalul Stopfals.md.
Mesajul fals, transmis subtil și într-un video deep fake satiric
O afirmație similară a fost promovată prin intermediul unui video deep fake satiric, creat cu ajutorul inteligenței artificiale și publicat pe 11 ianuarie pe canalul de Telegram „Sandu Official” (același care a publicat recent un alt deep fake, despre care a scris Stopfals.md). În acest video, pretinsa președintă Maia Sandu afirmă că pentru 2024 au fost luați bani din bugetul educației și redirecționați pentru înarmare. „Am redus costurile la educație, dar am majorat pe termen lung cheltuielile pentru armament cu până la 270 de milioane de lei. În loc de universități, copii noștri vor defila de pasul militar și vor învăța să sape tranșee. Deci, nu vă faceți griji pentru generația tânără”, se precizează fals în acest video.
Video-ul „deep fake” a fost preluat imediat de canalul de Telegram al deputatului socialist Bogdat Tîrdea, dar și alte canale ce promovează frecvent temele propagandei ruse.

Maia Sandu a devenit ținta frecventă a manipulărilor „deep fake”, generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Primul video de acest tip, cu folosirea imaginii Maiei Sandu, a apărut în ajunul alegerilor locale generale din R. Moldova, desfășurate la 5 noiembrie 2023. Stopfals.md a scris despre acest subiect.
Narațiunea falsă precum că Maia Sandu și Guvernul taie bani de la educație pentru a redirecționa aceste sume spre echipamente militare este parte a unei teme centrale a propagandei ruse în Republica Moldova, și anume că „Maia Sandu pregătește Republica Moldova de război la ordinele Occidentului”.
Stopfals.md a demontat constant acest tip de falsuri (detalii aici, aici și aici) care au crescut ca număr și intensitate după invazia militară rusă în Ucraina.
De altfel, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, avertiza pe 8 noiembrie 2023 despre pericolul falsurilor de tip deep fake. „Vreau să atrag atenția publicului să fie foarte atent la materialele video, dar și audio pe care le accesează pe surse care nu sunt credibile. În spațiul public, și colegii jurnaliști, dar și specialiștii în combaterea dezinformării au analizat un deepfake în care, de exemplu, șefa statului a transmis un mesaj care din start era fals”, spunea atunci Daniel Vodă despre deep fake-ul din ajunul alegerilor locale.
„Renașterea” falsurilor
Vasile Bolea a fost unul dintre cei mai vocali deputați ai fracțiunii Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM), dar a fost dat afară din partid în septembrie 2023, după ce s-a întâlnit în Israel, în mai 2023, cu oligarhul fugar Ilan Șor. Bolea a fost candidatul Partidului „Renaștere” pentru Primăria Chișinău la alegerile locale din 5 noiembrie 2023. În campania electorală, acesta a promis să ofere bătrânilor din oraș „pâine cu un leu”.
Liderii Partidului „Renaștere”, apropiat oligarhului Ilan Șor, au apărut de mai multe ori în articolele Stopfals.md. Recent, deputatul Alexandr Nesterovschi, unul dintre fruntașii „Renaștere”, a publicat un mesaj pe rețelele de socializare, în care a admis cel puțin trei falsuri despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Și președinta interimară a partidului, Natalia Parasca, a răspândit falsuri pe platformele de social media. Ea a declarat că integrarea europeană amenință valorile tradiționale din Republica Moldova și a invocat, în calitate de argument, că Biserica Catolică a permis binecuvântarea cuplurilor de același sex. Potrivit acesteia, decizia va fi implementată și în Republica Moldova. În realitate, Biroul Doctrinar al Vaticanului a permis binecuvântarea cuplurilor de același sex, nu și a căsătoriilor dintre persoanele de același sex. Permisiunea nu este una obligatorie și nu se referă la ortodoxie.
Mădălin Necșuțu,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
API și Stopfals.md lansează concursul „ȚINTEȘTE FALSUL!”
Ai depistat informații false sau tendențioase în mass-media și/sau pe rețelele sociale? Raportează-le pe https://semnale.stopfals.md/ro/semnale/new și participă la concursul „Țintește falsul!”, lansat de Asociația Presei Independente (API) și portalul Stopfals.md.
Expediază la https://semnale.stopfals.md/ro/semnale/new orice informație din mass-media (TV, radio, presa scrisă și online) și/sau de pe rețelele sociale care, în opinia ta, este falsă, parțial falsă ori distorsionată. După verificarea sesizărilor, colaboratorii noștri vor publica pe portalul www.stopfals.md articole de dezmințire a falsurilor.
Concursul se desfășoară în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2024, în cadrul Campaniei împotriva informației false și tendențioase STOP FALS. În urma competiției, vor fi selectați 10 câștigători din rândul celor mai activi participanți, care vor primi din partea API câte un set de cadouri promoționale care va consta din: un rucsac, un tricou, o cană, o agendă, două pixuri și două brățări cu imprimeurile campaniei. Adițional, primii trei dintre cei 10 câștigători vor primi și câte un hard disk extern și o baterie externă cu imprimeurile campaniei.
Câștigătorii vor fi anunțați până pe data de 26 februarie 2024, prin e-mail.
Fii de partea adevărului și câștigă premii!
Fals de la Şor: În R. Moldova preţurile la resursele energetice sunt mai mari decât în Europa
Fostul deputat Ilan Şor, anunţat în căutare în Republica Moldova în dosarul pentru „furtul miliardului”, a declarat că în R. Moldova preţurile la resursele energetice sunt mai mari decât în Europa. Șor a făcut afirmaţia într-o intervenţie live pe Facebook, unde a criticat ideea de aderare la Uniunea Europeană şi s-a pronunţat pentru apropierea de Est. Declaraţiile despre preţuri sunt false, acestea fiind dezminţite de statisticile oficiale.
Intervenţia live pe Facebook a lui Ilan Șor a fost făcută la 27 decembrie. Criticând Uniunea Europeană, inclusiv pentru faptul că „anume ea ar fi cauza majorităţii problemelor cu care se confruntă Moldova” (în original: «из-за него в Молдове большинство проблем»), politicianul fugar s-a referit și la preţurile pentru resursele energetice, afirmând că în R. Moldova acestea sunt mai mari decât în Europa. Totuși, acesta nu și-a probat spusele prin cifre. Şor a adăugat că unica soluţie este apropierea de Est, speculând că în Uniunea Europeană situaţia este una proastă.
Noţiunea de „resurse energetice” include sursele de energie primară folosite la generarea de energie pentru consumul industrial şi individual, adică gazele naturale, petrolul, cărbunele etc. Bunăoară, Centrala de la Cuciurgan, situată în regiunea transnistreană de unde R. Moldova achiziţionează energie electrică, funcţionează pe bază de gaze naturale. Anume aceste preţuri le-am consultat pentru a verifica declaraţiile făcute de Şor.
Potrivit datelor oficiale ale Eurostat (Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene), în primul semestru al anului 2023, prețul mediu pentru gaze în UE a fost de 0,1187 eurocenți pentru 1 Kwt/h (kilowatt-oră). În R. Moldova, în aceeaşi perioadă, preţul a fost de 0,1082 eurocenți pentru 1 Kwt/h. Statisticile se prezintă astfel:
În Uniunea Europeană, în calitate de unitate de măsură pentru gazele naturale este aplicat Kwt/h (kilowatt-oră), pe când în Republica Moldova - metrul cub (m³). Transformând metrii cubi în kilowatt-oră, vom constata că 1 metru cub de gaze este echivalentul a cca 10 Kwt/h. Astfel, potrivit datelor prezentate, cel mai mare preț pentru gazele naturale în primul semestrul al anului 2023 a fost înregistrat în Țările de Jos (0,2481 eurocenți), Suedia (0,2189 eurocenți) și Danemarca (0,1655 eurocenți), iar cel mai mic în Ungaria - 0,0337 eurocenți pentru 1 Kwt/h.
Expertul în energetică Sergiu Tofilat a confirmat că prețurile pentru resursele energetice în Republica Moldova sunt mai mici decât media pentru țările UE. „Benzina și motorina la noi sunt mai ieftine din contul accizelor mai mici, astfel că și costul total al combustibilului este semnificativ mai redus decât în țările Uniunii Europene. Cu referire la gazele naturale: vara trecută „Energocom” achiziționa gazele la un preț mediu de 420-440 dolari pentru 1000 de metri cubi. Prețurile la burse sunt afișate în euro pentru 1 MW. Avem nevoie să transformăm euro în megavați și să recalculăm în dolari pentru 1000 de metri cubi. Verificăm prețurile la bursa TTF (Title Transfer Facility), una din cele mai reprezentative în Țările de Jos, și mai adăugăm cel puțin 50 de dolari pentru transportare. Totuși, la bursă prețurile se modifică practic în fiecare zi, la fiecare oră, chiar la fiecare minut. Uneori prețul pentru gazele naturale într-adevăr poate fi mai mic decât cel la care achiziționa vara întreprinderea „Energocom”. Totuși, în general, prețurile la bursă sunt mai mari. Deci, dacă Șor spune, bunăoară, că astăzi prețul la bursă s-a redus, eu la fel de mult mi-aș dori ca Șor să revină cu o intervenție a doua zi spunând că astăzi prețul deja a crescut. La capitolul energie electrică lucrurile sunt absolut simple. 85% din volumul de energie electrică îl achiziționăm de la Centrala de la Cuciurgan la prețul de 66 dolari pentru 1 megavat. Astfel de prețuri la bursele europene și în țările cele mai apropiate de noi pur și simplu nu există. Să ne arate Șor vreo piață din proximitatea noastră unde cineva mai achită un astfel de preț”, a declarat Sergiu Tofilat pentru portalul Stopfals.md.
…și alte falsuri promovate de Șor
De menționat că Ilan Șor a fost inclus de portalul Stopfals.md în topul celor mai „prolifici” distribuitori de falsuri în Republica Moldova în 2023. Astfel, el este autorul falsului că Occidentul este de vină pentru „dezmățul” din Republica Moldova, organizat de președinta Maia Sandu. În realitate, Șor nu a făcut decât să repete vechea narațiune a Kremlinului că Statele Unite sau Uniunea Europeană s-ar implica în treburile interne ale țării noastre. De fapt, jurnaliștii au demonstrat că anume Ilan Șor este cel care organizează proteste plătite. În aceeași intervenție în care s-a referit la prețurile pentru resursele energetice, Șor a declarat că Uniunea Europeană a distrus locurile de muncă din Republica Moldova. Jurnaliştii portalului Stopfals.md au demonstrat că și această afirmație este una falsă.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!