Articole si Analize
O știre falsă despre dublarea cuantumului primei de asigurare medicale, distribuită în rețelele sociale de peste opt mii de ori
Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a distribuit un comunicat de presă, în care dezminte că s-ar fi majorat costul poliței de asigurare medicală. Reacția vine după ce în rețelele sociale a fost distribuită intens o știre falsă în care se anunța că de la 1 februarie 2020 costul poliței se dublează și va depăși opt mii de lei. Textul a fost publicat pe un site care se declară de pamflete, însă foarte mulți internauți au crezut în acest fals și l-au distribuit, exprimându-și indignarea.
Site-ul Moldova2.wordpress.com care se declară site de pamflete, a anunțat că „se dublează prețul pentru polița de asigurare! Chicu: Avem nevoie de mai mulți bani în buget”, inserând și o imagine cu cifra 8112 lei.
Dezinfomarea a avut un impact major în rețelele sociale, pretinsul pamflet acumulând mii de aprecieri și distribuiri. Mulți internauți nu s-au mai documentat din alte surse și au distribuit articolul în diferite grupuri, plasând și comentarii negative: „Nebuni, au să moară acasă oamenii ca muștele. De unde să ai atîția bani sa-ți cumperi poliță? Am impresia că parlamentarii noștri nu gândesc cu capul, dar cu fundul”. Unii au înțeles că e o glumă și chiar au atenționat în comentarii: „Scrie clar în articol (pamflet). Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare! Nu credeți toate tâmpeniile scrise pe Facebook, raportați fake news-ul”.
Potrivit unui program care contabilizează numărul de interacțiuni ale articolelor în rețelele de socializare, „pamfletul” a fost distribuit în Facebook de peste opt mii de ori, iar numărul este în creștere. Falsul a fost distribuit inclusiv de unele persoane publice.

CNAM a reacționat
Într-un comunicat de presă, publicat pe site-ul CNAM, cetățenii sunt îndemnați să se documenteze din surse sigure: „Compania Naţională de Asigurări în Medicină s-a autosesizat cu referire la unele informații false apărute în mediul online despre creșterea primei de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă și vine cu următoarele precizări. Valoarea primei de asigurare este aprobată anual prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, iar pentru anul curent aceasta a rămas neschimbată și constituie 4056 lei. Îndemnăm cetățenii să se informeze din surse sigure, să verifice mai multe surse de informare, pentru a nu fi induși în eroare și dezinformați de știri false”.
Solicitată de portalul Stopfals.md, șefa Serviciului de presă de la CNAM, Silvia Munteanu, a declarat că așa-zisul pamflet a avut un impact major, cetățenii apelând telefonic CNAM sau venind personal la oficiile teritoriale ale instituției, pentru a verifica informația. „Până în acest moment, la serviciul unic INFO CNAM au parvenit peste 20 de apeluri de la oameni, care au întrebat dacă este sau nu adevărată informația. Totodată, cetățenii s-au adresat și la reprezentații CNAM din raioane pentru a întreba dacă se scumpește sau nu prima de asigurare”, a precizat Silvia Munteanu.
Portalul Stopfals.md reamintește că pamfletul este o scriere în versuri sau în proză, cu caracter satiric, uneori într-un limbaj agresiv, în care sunt biciuite aspectele negative din viața societății, concepții retrograde, trăsături de caracter ale unei persoane publice etc. Chiar dacă se declară un site de pamflete, în realitate Moldova2.wordpress.com este un site de știri false, întrucât cele mai multe din dezinformările publicate aici nu au nimic în comun cu această specie literară.
Consultați Cronica site-urilor de știri false, editată periodic pe portalul Stopfals.md.
Mariana Jacot
Stopfals.md
API lansează „Abecedarul dezinformării pro-Kremlin”
La început de an, Asociația Presei Independente (API) lansează broșura „Abecedarul dezinformării pro-Kremlin” , în limbile română și rusă, adaptată după modelul unei publicații europene cu aceeași denumire. În Abecedar sunt descrise, de la A la Z, cel mai des întâlnite afirmații false și distorsionate ale propagandei pro-Kremlin, utilizate pentru a manipula opinia publică.
Alegeri, Brexit, Crimeea, Europa, Fascism, Genocid, Internet, Jurnalism, Migranți, NATO, România, Sancțiuni, Transnistria, Ucraina, Vestul sau Zombi – narațiuni false sau distorsionate la aceste și alte teme sunt diseminate cu regularitate de mașinăria propagandistică.
În anul 2019, proiectul EUvsDisinfo al Grupului East StratCom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă a publicat The Alphabet Book of pro-Kremlin Disinformation, în care sunt prezentate cel mai des întâlnite afirmații false și distorsionate ale propagandei pro-Kremlin. Alături de narativele false sunt descrise faptele reale sau metodele prin care instituțiile de presă afiliate politic încearcă să distorsioneze adevărul.
Cu permisiunea autorilor și cu suportul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate din Germania, API a tradus și a completat acest Abecedar cu exemple de dezinformări despre realitățile din Republica Moldova, transmise de instituții de presă și platforme de comunicare susținătoare ale politicii oficiale a Kremlinului. În mare parte, acestea vizează Acordul de Asociere RM-UE, comerțul extern, importurile, dubla cetățenie, migranții etc. Astfel, media pro-Kremlin speculează adesea cu dezinformări precum că Acordul de Asociere ar fi inutil pentru R.Moldova („Acordul a stricat relațiile Moldovei cu Rusia”, „Piața europeană nu are nevoie de produsele moldovenești”), sau că „Moldova poate fi invadată de migranți” etc.
Petru Macovei, directorul executiv API, spune că „Abecedarul dezinformării pro-Kremlin” îi va ajuta pe consumatorii de media să înțeleagă mai bine care sunt tehnicile de manipulare și dezinformare: „Chiar dacă ați trecut demult de vârsta copiilor de clasa întâi, când principalul manual pentru învățarea scrisului și cititului este Abecedarul, vă propunem să răsfoiți și să învățați dintr-un alt fel de Abecedar, cel al dezinformării. Este important să-l citiți, ca să nu deveniți victime ale propagandei”.
„Abecedarul dezinformării pro-Kremlin” este disponibil în versiune online (în limba română și în limba rusă ), iar în săptămânile următoare va apărea și în versiunea tipărită.
Broșura este editată în cadrul Campaniei împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de API în ultimii ani.
Pentru informații suplimentare:
tel.: (022) 210602 (persoană de contact – Rodica Malic, Coordonatoare comunicare).
Falsuri și manipulări dezmințite: retrospectiva anului 2019
În anul 2019, Stopfals.md a publicat peste 50 de materiale jurnalistice, dezmințind falsuri și manipulări difuzate de instituții de presă naționale și internaționale, dar și de politicieni. În plan intern, cele mai multe falsuri și manipulări s-au referit la cele două campanii electorale: parlamentară și locală, dar și la criza politică. În plan extern, ținta dezinformării, în special în presa de limbă rusă, au fost Uniunea Europenă (UE) și NATO. Totodată, în 2019, redacția Stopfals.md și partenerii săi au deconspirat identități false ale unor jurnaliști, conturi false pe rețele de socializare utilizate în scopuri politice ș.a. Prezentăm în continuare o sinteză a celor mai importante materiale din anul precedent.
În anul 2019, știrile false și manipulatorii pot fi divizate în două categorii distincte – cele de ordin politic intern și cele geopolitic. În primul caz, instituții de presă, de obicei afiliate partidelor politice, au încercat să-și denigreze oponenții politici. În al doilea caz, presa, în special cea de limbă rusă și afiliată unor instituții de presă din Rusia, s-au canalizat pe relațiile R. Moldova cu UE și NATO, încercând să sperie cetățenii cu tot felul de „pericole”, care “amenință” statalitatea și suveranitatea țării.
Maia Sandu - ținta știrilor false
Pentru că anul 2019 a început cu o campanie electorală, cea pentru alegerile parlamentare, falsurile politice au fost la ordinea zilei. Unul din cele mai cunoscute falsuri care a urmărit, probabil, același scop ca și minciuna cu „cei 30 000 de sirieni” din ajunul alegerilor prezidențiale din 2016, a fost că președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, ar fi lesbiană. Rețeaua de fact checking PRO FACT Moldova și portalul Stopfals.md au demonstrat că imaginile video prezentate ca „dovadă” nu au nimic în comun cu politiciana. Ulterior, s-a constatat că persoana care și-a atribuit numele „Oleg Grigorian” și care a publicat printre primii imaginile și „știrile” conform cărora Maia Sandu ar fi fost surprinsă sărutându-se cu o femeie, a utilizat, de fapt, un cont fals. În realitate, cel care a creat acest cont a luat imaginile de profil de la o persoană reală, originară din Federația Rusă. De altfel, Maia Sandu a fost principala țintă a știrilor false în anul 2019. Mai întâi, ea a fost acuzată că ar susține violența activistului Pavel Grigorciuc asupra lui Sergiu Sîrbu, că și-a cumpărat membrii de partid pe când era ministră a Educației, că a purtat de 9 mai așa-numita panglică a Sfântului Gheorghe, a cerut blocarea asistenței financiare pentru Moldova, ulterior, când deținea funcția de prim-ministră – că a ținut un discurs pe fundalul drapelului Federației Ruse la ceremonia de investire a bașcanului Irina Vlah, iar în final, deja după demiterea guvernului, că ar fi lăsat bugetarii fără salarii.
Și alți politicieni au fost ținta unor dezinformări, cu rea intenție sau în goană după „titluri tari”. Printre aceștia - deputații Dumitru Alaiba și Inga Grigoriu, reprezentanții Blocului “ACUM”, ex-președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc, și noul lider al PDM Pavel Filip.
Amenințări cu „război provocat de SUA”
Totuși, cele mai multe manipulări și dezinformări au vizat relațiile Republicii Moldova cu UE, SUA, NATO. Aceste „știri” sau comentarii au venit în special din presa rusă sau cea de limbă rusă din Republica Moldova. Stopfals.md a identificat și a dezmințit mai multe știri false și panicarde, în care s-a vorbit despre tot felul de „pericole” de război, infecții sau maladii. Printre acestea ar fi de menționat un material amplu publicat de portalul Bloknot-Moldova.md în care se „constatată” că în Republica Moldova și în Ucraina s-ar produce și s-ar face experimente cu arme biologice, cu scopul de a fi lansate împotriva Rusiei. Mai târziu, Vedomosti.md a scris că Statele Unite ale Americii (SUA) lucrează asupra unui plan care urmărește provocarea unei „lovituri” în regiunea transnistreană cu scopul de a afecta imaginea Federației Ruse. Ulterior, Sputnik.md a tirajat că SUA ar construi o bază militară în Republica Moldova, informație infirmată de Ministerul Apărării al R.Moldova, iar Vedomosti.md – că Centrul de instruire pentru geniști, inaugurat la 8 noiembrie în localitatea Negrești din raionul Strășeni, ar aparține Statelor Unite ale Americii.
“UE înseamnă sifilis și mâncare otrăvită”
Unele știri false și manipulatorii au urmărit să prezinte comunitatea europeană ca pe un spațiu plin de boli, molime și mâncare otrăvită. În luna martie, unele instituții media au relatat că “Europa este în alertă alimentară”, făcând referire la o informație difuzată de autoritățile franceze despre identificarea unui nivel crescut de morfină şi codeină în macul din produsele de panificație. Această informație nu corespunde adevărului, iar Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, dar și autoritățile de resort din România au infirmat „alerta alimentară”, la care se făcea referire în presă. În luna iulie, Kp.md a scris că în Europa a crescut considerabil numărul de îmbolnăviri de sifilis, boală care ar prezenta o năpastă pentru țările europene. Informația a fost prezentată tendențios, iar jurnaliștii au evitat să prezinte incidența acestei boli în Republica Moldova și Federația Rusă, unde numărul îmbolnăvirilor cu această boală venerică este de câteva ori mai mare ca în țările UE. Și relațiile comerciale ale R. Moldova au fost o sursă de știri false și manipulări. În luna mai, Kp.md scria că importurile Moldovei din UE scad, deși datele statistice arătau altceva. Două luni mai târziu, Ren.tv menționa că „80-90% din exporturile din Republica Moldova sunt îndreptate către Federația Rusă”, iar această informație era departe de adevăr. Ulterior, Sputnik.md a făcut alte speculații pe seama exporturilor moldovenești.
NATO – “sac de box” pentru dezinformare și manipulare
În plină campanie pentru alegerile parlamentare, reprezentantul socialiștilor, Bogdan Țîrdea, declara că „colaborarea țării noastre cu NATO pune bugetul pe brânci”, „toate statele NATO au acte teroriste” și că „70 la sută din cetățenii moldoveni sunt împotriva NATO”. Aceste informații nu corespund adevărului, iar datele oficiale arată că în ultimii ani, NATO a investit câteva milioane de lei în proiecte de dezvoltare din țara noastră. Dezinformări la adresa NATO și a colaborării cu Republica Moldova au continuat, presa speculând că NATO „intenționează să facă propagandă printre tinerii din Republica Moldova”.
...și jurnaliști fake
Pe parcursul anului precedent, Rețeaua de fact checking PRO FACT Moldova și portalul Stopfals.md au realizat și alte subiecte de dezmințire a falsurilor și dezinformărilor. Astfel, au fost identificați doi editorialiști „fake” de la Sputnik.md care și-au photoshopat fotografiile, utilizând pozele unor vedete. Ulterior, am demonstrat că salariile miniștrilor au crescut de câteva ori în ultimii ani, chiar dacă fostul ministru al Apărării Eugen Sturza nega acest fapt, iar vaccinul Gardasil nu provoacă reacții adverse, așa cum scria Noi.md, bazându-se pe afirmații ale unor site-uri dubioase cu caracter religios.
În anul 2020, Stopfals.md va continua să dezmintă falsurile și manipulările, oferindu-le cititorilor informații veridice și verificate.
Portalul Stopfals.md este o platformă online creată și gestionată de Asociația Presei Independente (API) în cadrul Campaniei împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!. Portalul Stopfals.md are scopul de a dezminți știrile false și manipulatorii, a oferi instruire și asistență privind verificarea faptelor și descoperirea tehnicilor de manipulare informațională.
Cornel Ciobanu,
Stopfals.md
Armenia: Autorul unei pagini fake de Facebook a fost arestat pentru publicarea informațiilor false în rețelele sociale
Serviciul Național de Securitate (SNS) al Armeniei l-a reținut pe autorul unui cont fals de Facebook, care pe 3 ianuarie a scris că premierul acestei țări, Nikol Pashinyan, l-ar fi felicitat pe președintele american Donald Trump pentru acțiunile împotriva „unui oficial iranian de rang înalt”, cu referire la uciderea generalului iranian Qasem Soleimani. Acțiunile internautului au fost calificate de autoritățile armene ca fiind „orientate spre incitarea ostilității naționale, rasiale și religioase”.
„Serviciul Național de Securitate anunță că în scopul asigurării securității informaționale a fost depistat utilizatorul contului fals de Facebook care a publicat și a difuzat informații care sunt calificate drept dăunătoare statului, societății și persoanei”, anunță Radio Azatutyun, care citează un comunicat al SNS al Armeniei.
Radio Azatutyun amintește că la 3 ianuarie curent, de pe contul de Facebook al unei persoane numite „Diana Harutyunyan” a fost publicată o informație precum că „prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan l-ar fi felicitat pe președintele SUA pentru acțiunile de succes împotriva unui militar iranian de rang înalt”. Serviciul Național de Securitate al Armeniei a publicat și imagini video de la reținerea unui bărbat care se presupune că este cel care a publicat informația falsă.
Sursa: SNS Armenia
Postarea falsă a fost preluată de presa azeră și iraniană
Miercuri, 8 ianuarie, bărbatul a fost arestat, anunță presa armeană, după ce fusese reținut pe 5 ianuarie. El este suspectat că ar fi comis acțiuni „orientate spre incitarea ostilității naționale, rasiale și religioase”. Potrivit postului Radio Europa Liberă, postarea falsă ar fi fost preluată și de mass-media din Azerbaidjan și Iran.
Premierul armean Nikol Pashinyan a postat la 4 ianuarie un scurt comentariu pe contul său de Facebook, în care menționează că este vorba de o știre falsă și regretă că libertatea de exprimare poate provoca amenințări la adresa securității naționale a țării sale.
Două arestări într-un an
Este al doilea caz în Armenia când o persoană este arestată pentru diseminarea știrilor false și a urii interetnice în rețelele sociale. Potrivit unui raport al organizației internaționale Freedom House, în aprilie 2019, SNS a reținut, apoi arestat autorul unei pagini de Facebook controversate, intitulată „High Spirit Armenia Open Society”, unde ar fi fost publicate informații false cu mesaje de „discriminare rasială, religioasă și de instigare a urii interetnice”, acțiuni contrare articolului 226 din Codul penal al Armeniei.
Artak Hambardzumyan, expert în domeniul media și comunicare din Armenia a declarat pentru portalul Stopfals.md că în această situație nu este necesară intervenția Serviciului Național de Securitate, dar trebuie operate modificări legislative: „Acest caz este al doilea când cineva este arestat de SNS pentru răspândirea unor știri false. În aprilie 2019, un utilizator al rețelelor socializare a moderat o pagină de Facebook extrem de critică față de Guvern, fiind acuzat de incitarea la „ura etnică, rasială sau religioasă”. Deși mulți experți locali au fost de acord că pagina răspândește dezinformare periculoasă, majoritatea au criticat rolul SNS în contracararea știrilor false. Sunt de acord că în ambele cazuri este vorba de dezinformare, ceea ce ar putea avea consecințe negative grave pentru public. De exemplu, în primul caz, utilizatorul a chemat oamenii să iasă pe străzi și să înjunghie membrii guvernului anterior. Cu toate acestea, cred că SNS nu este instituția care ar trebui să se ocupe de fake news și ar trebui modificată legislația pentru crearea unui organism independent care să se ocupe de această problemă”, conchide Artak Hambardzumyan.
Cornel Ciobanu, Lilia Zaharia
Stopfals.md
Un incident aviatic pe aeroportul ungar Debrecen, prezentat dezechilibrat de portaluri din R. Moldova
Mai multe instituții de presă din Republica Moldova au relatat, citând media din România, despre incidentul în care a fost implicată o aeronavă a companiei Wizz Air pe aeroportul din Debrecen (Ungaria). Unele portaluri au prezentat incidentul pe un ton panicard, ca pe un incendiu care ar fi cuprins avionul, fără a publica reacția companiei aviatice, care a negat faptul că a fost vorba de așa ceva. Chiar dacă au titrat că ”avionul cu pasageri la bord a luat foc”, portalurile nu au mai revenit la știre și nu au publicat precizările Wizz Air privind acest incident.
Titluri panicarde
«Самолет Wizzair загорелся на взлетной полосе» (în traducere: „Un avion Wizzair a luat foc pe pista de decolare”), titra duminică dimineața Point.md, citând o știre publicată în ajun de portalul de știri din România Baiamare24.ro. O știre practic identică, având aceeași sursă, a publicat câteva ore mai târziu și Kp.md, cu titlul «Самолет популярной у молдавских туристов авиакомпании Wizzair загорелся на взлетной полосе» (în traducere: „Un avion al companiei Wizzair, populară printre turiștii moldoveni, s-a aprins pe pista de decolare”). Știrea Kp.md, care accentuează că la bordul aeronavei erau și câteva zeci de cetățeni români, a fost preluată și de news.mail.ru. Noutățile sunt însoțite de imagini video, filmate de unul dintre martorii oculari, în care se vede cum sunt evacuați pasagerii, însă nu sunt semne că ar fi vorba de un incendiu.
Compania neagă
Atât portalul Baiamare24.ro, cât și alte instituții de presă din România care au relatat despre acest incident, au publicat ulterior o actualizare la știrea inițială, cu precizarea companiei Wizz Air, care afirmă că nu a fost vorba de un incendiu. “Wizz Air confirmă că zborul său W6 7867 de la Debrecen la Paris-Beauvais la 4 ianuarie a trebuit să fie anulat în timpul unei degivrări pe aeroportul Debrecen, după ce echipajul de la sol și pompierii aeroportului au raportat un posibil incendiu în spatele aeronavei. Personalul a evacuat pasagerii de la ușile din față glisante urmând protocolul obișnuit. Toți pasagerii au ieșit în siguranță de pe punte. Serviciul de pompieri de la aeroport și personalul de întreținere au inspectat minuțios avionul și au confirmat că nu a avut loc niciun incendiu, doar lichidul de degivrare înghețat pentru a da impresia de fum”, se spune în comunicatul companiei Wizz Air.
Imaginile video publicate de presa din România și preluate de unele portaluri din R. Moldova nu prezintă dovezi că ar fi existat vreun incendiu. O martoră oculară, citată de postul de televiziune Digi 24, spune că a auzit de la o pasageră că ar fi luat foc coada avionului, însă nu este citat nimeni care ar confirma că a văzut incendiul.
Reacția Aeroportului
Portalul Stopfals.md a solicitat un comentariu la această temă de la Aeroportului International Debrecen. Reprezentanta aeroportului, Krisztina Nagy, a făcut referire la un comunicat al instituției, care precizează că intervenția pompierilor și evacuarea pasagerilor au făcut parte dintr-un plan standard de acțiune în astfel de cazuri. Comunicatul pune accent pe intervenția rapidă a personalului Aeroportului. „În situația unui posibil incendiu, care în acest caz se credea a fi unitatea de alimentare auxiliară a aeronavei (aircraft auxiliary power unit (APU), acesta este capabil să se răspândească rapid pe întregul fuselaj, deci sarcina principală de a asigura pasagerii depinde de viteza intervenţiei. Pompierii aeroportului au ajuns la fața locului în mai puțin de două minute și au început să intervină”, potrivit comunicatului.
Au băgat cititorii în sperieți și... se fac că plouă?
Intenționat sau din neatenție, dar portalurile moldovenești Point.md și Kp.md nu au prezentat nici reacția companiei Wizz Air referitoare la incident, și nici cea a Aeroportului Internațional Debrecen, cu toate că la momentul publicării de către aceste portaluri a știrilor respective, reacțiile oficiale deja existau. Acest lucru este confirmat și de faptul că alte portaluri (Jurnal.md sau Timpul.md), care la fel au publicat știri despre incidentul de pe aeroportul Debrecen, chiar mai devreme decât Point.md și Kp.md, și tot cu referire la portalul românesc Baiamare24.ro, au transmis știrea integrală, inclusiv comunicatul Wizz Air care dezminte producerea unui incendiu. Astfel, atât Point.md, cât și Kp.md, au prezentat incidentul dezechilibrat, publicând informații neverificate care înspăimântă și induc panică, iar ulterior nu au mai revenit la subiect pentru a le relata cititorilor adevărul.
Cornel Ciobanu
Stopfals.md
FALS: Finlanda a introdus săptămâna de lucru de patru zile și șase ore pe zi
Știrile care au făcut înconjurul Europei despre săptămâna de lucru de 4 zile pe săptămână și 6 ore pe zi, introduse în Finlanda, reprezintă o exagerare a faptelor și o știre falsă, comentează presa finlandeză. De fapt, este vorba de o idee a actualei prim-ministre de la Helsinki, Sanna Marin, lansată încă în august anul trecut.
Presa prezintă o inițiativă neoficializată drept un fapt realizat
„Finlanda introduce săptămâna de lucru de PATRU ZILE și şase ore pe zi, în urma unei reforme sub tutela celui mai tânăr premier din lume, Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, potrivit presei internaţionale”, a scris Financialinteligence.ro.
„Veşti bune în UE! Se introduce săptămâna de lucru de 4 zile şi program de 6 ore pe zi”, a titrat și Capital.ro
„Finlanda reinventează cultura muncii: Cel mai tânăr premier din lume ar vrea program de lucru de patru zile pe săptămână, şase ore pe zi la nivel national”, a scris și Ziarul Financiar.
Fără a face trimitere la vreun document sau lege, unele portaluri prezintă informația ca pe un fapt împlinit. Este vorba de Puterea.ro, Observatorulbv.ro, Gândul.info, Daily Mail, Standard.co.uk și altele.
Mai multe portaluri din Republica Moldova la fel au scris că prim-ministra Finlandei, Sanna Marin, a solicitat introducerea unui program de lucru flexibil în țară, cu patru zile lucrătoare pe săptămână, în care angajații vor petrece șase ore la locul de munca, citând ca sursă Daily Mail. Portalurile Realitatea.md, Evzmd.md au făcut trimitere la o declarație a prim-ministrei finlandeze, fără să ofere un link la această declarație.
Inițiativă veche de câteva luni
În realitate, este vorba doar despre o inițiativă a actualului premier finlandez și care este destul de veche, lansată încă în august anul trecut.
Portalul specializat din România e-juridic.manager.ro notează că sursa informației despre programul de muncă redus în Finlanda a fost „publicația britanică de scandal DailyMail, renumită pentru informațiile distorsionate pe care le transmite publicului. Din păcate, nici România nu a scăpat de acest val de fake news. S-a răspândit imediat și a fost preluat în val de sute de siteuri de știri. Așadar, adevărul este încă o dată trunchiat și prezentat astfel încât cititorii și internauții să se simtă discriminați de propriile norme din țara lor. Este mai important ca niciodată să fim atenți la astfel de relatări din media”, notează e-juridic.manager.ro.
Sursa notează că există o idee în privința reducerii timpului de lucru în Finlanda, susținută însă doar la nivel politic de partidul actualului premier de la Helsinki. „Actualul guvern finlandez cu orientări de centru-stânga a propus o astfel de modificare și au primit sprijin doar de la cei din propria formațiune politică. În acest moment, nu există niciun consens cu privire la introducerea acestei modificări. În fapt, nu avem nici măcar o propunere legislativă în acest sens”.
Iar cunoscuta publicație britanică The Guardian scrie că o inițiativă similară testată la o companie din Japonia a condus la o reducere a productivității muncii cu 40%.
Surse guvernamentale: „Informația este falsă”
Portalul Stopfals.md a solicitat reacția Guvernului Finlandei referitor la această informație. Surse guvernamentale au declarat pentru Stopfals.md că nu există o inițiativă sau o propunere din partea guvernului de a introduce săptămâna de lucru de patru zile și că informația mediatizată este falsă.
UPDATE:
Päivi Anttikoski, șefa Direcției Comunicare din cadrul Guvenului Finlandei, a transmis urmatorul răspuns la întrebarea portalului Stopfals.md dacă această informație corespunde adevărului: „În programul Guvernului finlandez nu există nicio mențiune despre săptămâna de patru zile. Acest subiect nu se află pe agenda guvernului finlandez. Prim-ministra Sanna Marin a prezentat pe scurt ideea într-o discuție din luna august a anului trecut, pe când deținea funcția de ministră a Transporturilor și nu a mai existat o altă discuție la acest subiect”.
Presa finlandeză comentează știrile drept un „fake”
Presa finlandeză de asemenea a comentat informațiile despre reducerea timpului de lucru drept un „fake news”. „Înainte de a deveni prim-ministru, Marin a cochetat cu ideea unei zile lucrătoare de șase ore. Această idee veche de câteva luni, acum exagerată, se răspândește ca un foc sălbatic, cu titluri internaționale precum „Finlanda va introduce o săptămână de lucru de patru zile”, notează portalul finlandez Yfe.fi
Și Newsnowfinland.fi a scris „despre cum fake-ul despre săptămâna de lucru de patru zile a devenit fact în Europa”.
Cornel Ciobanu
Stopfals.md
La aceeași temă: Finland Dispels Media Myth PM Is Considering a 4-Day Work Week