Articole si Analize
FALS: Ministerul Apărării cheamă lumea să se înroleze în armată în bază de contract prin postere afișate pe stâlpi
Pe mai multe edificii și stâlpi din Republica Moldova au început să apară postere care îndeamnă la încadrarea în serviciul militar în Armata Naţională în bază de contract. Unele canale de Telegram scriu că, în acest mod, puterea „va târî Moldova în război” (în original: «затащит в Молдову войну»), iar „ura faţă de Rusia, pe care o simte românca „dirijată” Sandu, se va solda cu nimicirea ultimului cetăţean al Moldovei” (în original: «ненависть карманной румынки Санду к России закончится уничтожением последнего гражданина Молдовы»). Ministerul Apărării a dezmințit implicarea în această „acțiune”.
Canale de Telegram: armata moldovenească invită lumea la lucru
Canalul de Telegram gagauznews.md scrie că „armata moldovenească cheamă lumea să se angajeze în calitate de militari prin contract, ademenind oamenii cu promisiunea să-i facă eroi” (în original: «молдавская армия зазывает на работу контрактников, обещая сделать их них героев»), iar la Chișinău „stau agățate postere ale Legiunii Străine Franceze care propune persoanelor să i se alăture pentru a-și schimba viața” (în original: «висят листовки Французского иностранного легиона, который предлагает вступить в его ряды и изменить свою жизнь»).
„Autoritățile vândute vor târî Moldova în război, sau ura faţă de Rusia pe care o simte românca „dirijată” Sandu se va solda cu nimicirea ultimului cetăţean al Moldovei?” (în original: «Продажная власть затащит в Молдову войну, или ненависть карманной румынки Санду к России закончится с уничтожением последнего гражданина Молдовы?») se afirmă în postare.

Unul dintre liderii partidului „Congresul Civic”, Mihail Poleanschi, a scris despre postere, lăsând următorul comentariu: „Gurile rele spun că în școli se resimte insuficiență de profesori de vârsta respectivă, la spitale nu ajung infirmieri, iar serviciile de asistență socială nu au suficienți asistenți sociali. Evident, mă bucur că statul va avea suficienți bani pentru militarii încadrați prin contract, dar cum rămâne cu restul? Sau acest lucru nu mai contează?” (în original: «Злые языки поговаривают, что в школах не хватает учителей такого же возраста, в больницах — медбратьев, в собесах — соцработников. Я, конечно, очень рад, что у государства хватает денег на контрактников, но что делать со всем остальным? Или это не важно?»). Declarația lui Poleanschi a fost distribuită decanalele Смуглянка, Sputnik Молдова și «Первый в Молдове» Новости.
Am sunat de câteva ori la numărul afișat pe postere, dar nu ne-a răspuns nimeni – de fiecare dată se includea robotul.
Ministerul Apărării: O dezinformare ce vizează Armata Națională
Într-un comentariu oferit pentru Stopfals.md, Ministerul Apărării a dezminţit informaţiile despre o pretinsă încadrare în serviciul militar prin contract.
„Acțiunile de angajare pe contract în Armata Națională sunt promovate prin canale și surse oficiale ale Ministerului Apărării și ale Guvernului Republicii Moldova. Acestea se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare, prin intermediul Centrelor militar-teritoriale și Direcția personal și mobilizare a Marelui Stat Major al Armatei Naționale”, a specificat Ministerul Apărării.
Surse din cadrul Ministerului Apărării au mai comunicat că informarea cetățenilor cu privire la posturile vacante în instituția de apărare are loc prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Târgurile locurilor de muncă.
Poliția investighează cazul pentru a identifica și localiza persoanele implicate în această infracțiune.
Vom nota că acest fals este răspândit în contextul anunţului Ministerului Apărării privind încorporarea cetățenilor în serviciul militar în perioada aprilie-iulie 2024.
Mihail Poleanschi şi-a completat ulterior postarea cu informaţia oferită de Ministerul Apărării, iar canalul de Telegram Смуглянка a continuat manipularea opiniei publice, afirmând că „militarizarea se resimte în sânul societății moldovenești, deși autoritățile neagă acest lucru” (în original: «милитаризация чувствуется в молдавском обществе, хотя власти страны это отрицают»). „Cel mai probabil, apelurile de a se înrola în serviciu în cadrul armatei moldoveneşti ţintesc recrutarea în legiunea franceză” (în original: «Скорее всего призывы службы в молдавской армии направлены на вербовку для французского легиона»), anunţă noua postare, deşi ipoteza în cauză deja a fost dezminţită de Ministerul Apărării.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului: Falsul are un element comun cu fabrica de trolli a grupării Şor
De notat că falsul despre angajarea în serviciul militar prin contract în cadrul Armatei Naţionale a apărut concomitent cu falsul despre pretinsa recrutare a militarilor moldoveni de către Legiunea Franceză. Informaţia respectivă a fost dezminţită de Stopfals.md.
Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că răspândirea posterelor are un element comun cu fabrica de trolli a grupării Şor: „Este o altă minciună răspândită, care are un element comun cu fabrica de trolli a grupării criminale șor: Sunt scrise agramat. Oamenii legii deja investighează circumstanțele în care aceste afișe au fost răspândite în diverse locații și cum au fost lipite. Astăzi vreau doar să atenționez că ele sunt false”, a specificat Daniel Vodă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a chemat oamenii să fie mai vigilenți și mai atenți la sursele de informare pe care le consultă.
Totodată, Ministerul Apărării face apel la cetățenii care au observat astfel de postere distribuite și prin alte regiuni ale țării să semnaleze despre cazurile respective la numărul de telefon: 0 (22) 25 22 92, sau la adresa de email imma@army.md.
Elena Celak,
Stopfals.md
Acum suntem și pe Telegram!
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Trei falsuri într-o postare. Deputatul Bogdan Țîrdea (din nou) dezinformează la subiectul alegerilor
Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Bogdan Țîrdea a declarat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) le-a interzis cetățenilor moldoveni din Federația Rusă să voteze la alegerile prezidențiale din 2024. Parlamentarul a mai spus că autoritățile au schimbat Codul Electoral pentru a lăsa la latitudinea Comisiei Electorale Centrale (CEC) decizia de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană, iar dacă se va introduce votul prin corespondență, la scrutinul din toamnă vor vota cetățeni ai altor țări, care se vor da drept moldoveni. Niciuna dintre aceste afirmații nu corespunde însă realității.
Într-un live de pe 11 martie curent pe canalul său de Telegram, Țîrdea a declarat că autoritățile „pregătesc fraudarea alegerilor”: „PAS vorbește deschis despre interzicerea votării în Rusia. (…) Ei au schimbat Codul Electoral, ceea ce îi permite CEC-ului la dorință să deschidă sau să nu deschidă secții de votare în regiunea transnistreană. (…) Avem cam peste 150 de mii de voturi în America: SUA și Canada. (...) Și nu contează câți moldoveni sunt acolo, că nimeni nu duce contul. Acolo vor vota probabil și chinezi, și din Indonezia, India, Nicaragua, Namibia. Cei care pun like-uri la postările Maiei Sandu pe Facebook, ei vor vota în SUA. Toți ei vor fi luați drept moldoveni, fără îndoială” (în original: «ПАС говорит открыто о запрете голосования в России. (…) Они изменили Электоральный кодекс, позволив ЦИКу по желанию открывать избирательные участки в Приднестровье, а может и не открывать. (…) У нас где-то более 150 тысяч голосов в Америке, США и Канаде. (...) И не важно, сколько там молдаван, потому что никто учёт не ведет. Там будут голосовать, наверное, и китайцы, и из Индонезии, и из Индии, и из Никарагуа, и из Намибии. Те, которые лайкают посты Майи Санду в Фейсбуке, вот они и будут голосовать в Соединённых Штатах. Всех их будут принимать за молдаван, безусловно».).
Live-ul a fost publicat și pe contul și pagina de Facebook ale deputatului, unde a adunat sute de like-uri, zeci de distribuiri și de comentarii. Pe canalul de Telegram, acesta a fost vizionat de peste 8 mii de utilizatori.
Comisia Electorală Centrală respinge afirmațiile lui Țîrdea
Într-un răspuns pentru portalul Stopfals.md, Rodica Sîrbu, șefa Direcției comunicare, relații publice și mass-media a CEC, a precizat că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor Republicii Moldova din străinătate va avea loc în aceleași condiții prevăzute de Codul Electoral. „În context, respingem orice afirmație/comentariu expus în spațiul public legat de faptul că ar fi fost interzisă votarea pentru cetățenii moldoveni dintr-o anumită țară. O decizie în acest sens nu a fost luată”, a subliniat Sîrbu.
Este falsă și afirmația despre secțiile de votare din regiunea transnistreană, care chipurile vor fi deschise în stânga Nistrului la latitudinea CEC-ului. Conform alineatului 1 al articolului 40 din Codul Electoral, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, „Comisia Electorală Centrală, cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, poate organiza pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale”.
Rodica Sîrbu a precizat pentru Stopfals.md că, potrivit datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor (la situația din 1 martie 2024), 268.028 de persoane sunt cetățeni cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova. „La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, la urne au fost prezenți 28.792 de alegători. CEC a organizat 41 de secții de votare. Reieșind din faptul că o secție poate deservi până la 3.000 de alegători, potențialul acestora a fost de 123 de mii”, a subliniat reprezentanta CEC.
Trebuie precizat că din anul 1992 autoritățile constituționale nu pot deschide secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, întrucât nu o controlează.
Comisia Electorală Centrală a respins și afirmația că în cazul introducerii votului prin corespondență, la alegerile din toamnă vor putea vota cetățeni străini, care se vor da drept moldoveni. Potrivit Rodicăi Sîrbu, CEC dispune de instrumentele necesare pentru a confirma identitatea alegătorilor: „Votul prin corespondență este o modalitate suplimentară de exercitare a dreptului la vot. Statul este obligat să creeze condiții și să întreprindă măsuri pentru asigurarea securității procesului electoral. Sistemul respectiv va dispune de instrumente suplimentare de verificare a identității alegătorului: dacă persoana deține cetățenia Republicii Moldova, are vârsta de 18 ani, dacă are un act care îi confirmă identitatea. Acest proiect va facilita participarea la alegeri a cetățenilor moldoveni aflați în străinătate, va reduce timpul și distanța necesară votării și costurile suportate de alegător. Principala condiție de participare la alegerile organizate în Republica Moldova este să fii cetățean al Republicii Moldova, iar toate instrumentele de verificare descrise mai sus, precum și resursele informaționale deținute de CEC vor permite verificarea statutului/cetățeniei alegătorului”.
Și membrul CEC Pavel Postică exclude participarea la scrutinul din toamnă a cetățenilor străini. „Alegerile sunt organizate de către organele electorale în care sunt nominalizate persoane inclusiv de către fracțiunile politice din Parlament. Respectiv, buletinele de vot vor fi eliberate doar de către funcționarii electorali care sunt autorizați în acest sens. Ei eliberează buletine de vot exclusiv în baza actelor de identitate care confirmă cetățenia Republicii Moldova”, a spus Postică pentru Stopfals.md.
Expertă: „Nu există nicio inițiativă de limitare a dreptului la vot, iar informația contrară este falsă și nejustificată”
Și Polina Panainte, secretara Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte, combate dezinformarea lansată de Bogdan Țîrdea. „Cetățenii moldoveni care locuiesc în Rusia au avut întotdeauna și vor avea în continuare dreptul la vot, ca orice alt cetățean al R. Moldova aflat în afara țării. Nu există nicio inițiativă de limitare a acestui drept, iar informația contrară este falsă și nejustificată”, susține experta. Cu referire la deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană, ea a precizat că „CEC întotdeauna a fost instituția care a decis numărul și amplasarea secțiilor de votare, inclusiv în regiunea transnistreană. Nu este prevăzut în nicio lege un număr exact de secții care trebuie deschise. Numărul secțiilor este determinat în baza câtorva criterii obiective, de o manieră transparentă. Partidele politice au posibilitatea de a veni cu propuneri pentru modificarea Regulamentului, dacă vor considera că metodologia nu este corectă”.
Experta a explicat și despre oportunitatea lansării votului prin corespondență în SUA și Canada: „În aceste state există experiență și cultură a votului prin corespondență. Urmează să vedem regulamentul pentru testarea votului prin corespondență pentru a înțelege toate aspectele tehnice ale procesului înainte de a ne exprima cu privire la riscurile de fraudare a votului. Știm însă că CEC a analizat procedurile aferente implementării votului prin corespondență în România, Lituania, Polonia și Marea Britanie, și a preluat cele mai înalte standarde pentru a asigura că votul este exercitat liber și corect”.
Bogdan Țîrdea a mai dezinformat despre alegerile organizate peste hotare
Bogdan Țîrdea a lansat și anterior falsuri despre votul moldovenilor din diasporă. El a declarat anterior că moldovenii din diasporă, în special cei din Uniunea Europeană, sunt intimidați și șantajați de angajatorii lor să voteze pentru Maia Sandu și pentru partidele proeuropene din Moldova, fals demontat de jurnaliștii Stopfals.md.
Deputatul Bogdan Țîrdea este unul dintre cei mai activi promotori de falsuri printre aleșii poporului. De-a lungul timpului, el a dezinformat despre NATO, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, organizațiile neguvernamentale și agricultură – alegații dezmințite de jurnaliști. În schimb, în postările și intervențiile sale, Țîrdea are mereu tendința de a lăuda Rusia și politica Kremlinului.
Bogdan Țîrdea se numără printre „campionii” falsurilor răspândite în anul 2023, în versiunea Stopfals.md.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Acum suntem și pe Telegram!
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Alegerile locale din Republica Moldova: scrutin nou, falsuri vechi
În ambele tururi ale alegerilor locale generale, desfășurate în noiembrie 2023, instituțiile mass-media din Moldova cu politică editorială pro-Kremlin au folosit pe larg dezinformarea pentru a influența alegătorii. Același lucru l-au făcut și unii candidați la funcțiile de primari sau consilieri. Au fost repuse în circulație narațiuni propagandistice vechi, utilizate și în campaniile electorale precedente, combinate cu promisiuni irealizabile și denigrări cu instigare la ură.
Sperietoarea NATO
Pe tot parcursul perioadei electorale, au fost distribuite speculații referitoare la modernizarea, cu sprijinul Uniunii Europene, a infrastructurii feroviare între România, Republica Moldova și Ucraina. Într-un articol publicat pe site-ul Vedomosti.md se afirma că, prin modernizarea tronsoanelor feroviare, Moldova „deschide calea pentru eșaloanele militare către Ucraina”, speculându-se că țara noastră este atrasă de NATO în război. Portalul Stopfals.md a dezmințit acest fals, demonstrând că autoritățile române au planificat modernizarea căilor feroviare încă înainte de începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, prin Programul Transport 2021-2027. Site-ul Vedomosti.md a fost blocat de autoritățile moldovenești în preajma alegerilor locale generale.
Narațiunea falsă că R. Moldova facilitează trecerea echipamentului militar NATO din România către Ucraina este una veche, fiind difuzată deseori de surse pro-Kremlin și dezmințită în repetate rânduri.

Colaj: Stopfals.md
Reforma administrativ-teritorială – o fobie electorală
Subiectul reformei administrativ-teritoriale este o sperietoare mai veche, folosită de unele partide la toate alegerile din ultimele două decenii. Au speculat la această temă mai mulți candidați și instituții media controlate politic și în acest scrutin. De exemplu, candidata Partidului Comuniștilor (PCRM) la funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a declarat că autoritățile planifică să „lichideze” sate, comune și raioane. Reamintim că, în parlamentarele din 2021, portalurile cu politică editorială pro-PSRM la fel au publicat articole în care vorbeau despre „planul distructiv al partidelor de dreapta și al președintei Maia Sandu de a lichida două treimi din raioane și sate după alegeri”. În realitate, reforma administrativ-teritorială este o necesitate stringentă pentru Republica Moldova, pe care au recunoscut-o toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică. Portalul Stopfals.md a scris că o asemenea reformă a fost propusă și în anul 2020 de către ex-premierul Ion Chicu, promovat de PSRM.
Promisiuni populiste pentru manipularea alegătorilor
Candidații la alegerile locale generale au făcut multe promisiuni electorale neargumentate economic. În prag de iarnă, Ilan Șor, condamnat definitiv în R. Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare și care se ascunde de justiția moldovenească în Israel, dar și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, au anunțat că ar fi încheiat un contract cu o companie din Turcia privind livrarea către consumatorii din regiune a gazelor naturale la un tarif de 10 lei pentru un metru cub. Potrivit ministrului Energiei al R. Moldova, Victor Parlicov, contractul cu privire la achiziția gazului la preț de 10 lei, publicat de guvernatoarea Găgăuziei, este un fals și nu poate fi executat. Experții în energie la fel au declarat că aceste promisiuni nu sunt argumentate economic, au un caracter populist și urmăresc manipularea alegătorilor.
Lilia Zaharia
Pe Facebook a apărut un video fals cu un pretins discurs al președintei Maia Sandu
Cu o zi înaintea alegerilor locale, desfășurate în Moldova la 5 noiembrie, pe Facebook a apărut un video fals, în care președinta Maia Sandu s-ar referi la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”. Acest video este un deepfake (în traducere – fals profund), la fel şi vocea. Filmuleţul a reuşit să acumuleze peste 400 de mii de vizualizări pentru că promovarea sa a fost plătită.
De ce filmuleţul este un fals?
Acest video cu un pretins discurs al Maiei Sandu a fost publicat de pe contul „Moldova Prietenoasă”, creat în mai 2023. Filmulețul a fost promovat cu ajutorul publicităţii pe Facebook, iar acest lucru explică de ce a avut o audienţă atât de mare.


La începutul video-ului, o prezentatoare de la postul public de televiziune Moldova 1 le propune telespectatorilor să urmărească mesajul preşedintei țării. Ulterior, pe ecran apar imagini false, în care pretinsa Maia Sandu ar spune că este îmbrăcată în negru din motiv că în Moldova „este înmormântată democraţia”. Mai apoi, ea menţionează că în ultima perioadă au crescut tarifele pentru toate serviciile şi adaugă că îşi recunoaşte responsabilitatea pentru tot ce s-a întâmplat. La finalul filmuleţului, persoana din imagini cheamă electoratul să voteze pentru Vasile Bolea, care a fost candidatul Partidului „Renaştere” pentru funcția de primar de Chișinău. Practic tot filmuleţul are ca fundal sonor cântecul „Șansa ta”. Reamintim că partidul denumit „Șansă”, un satelit al partidului „Şor” recunoscut neconstituţional, a apărut cu puţin timp înainte de alegeri, iar la 3 noiembrie a fost retras din cursa electorală pentru că a beneficiat de finanţare ilegală prin intermediul oligarhului fugar Ilan Şor.
Faţa şi vocea protagonistei acestui filmuleţ seamănă cu faţa și vocea Preşedintei Moldovei, totuşi, dacă ne uităm mai atent, remarcăm o lipsă de sincronizare a buzelor persoanei din imagine cu cuvintele articulate. Acest lucru este foarte evident. De obicei, astfel de filmuleţe sunt produse în felul următor:
- Este ales cineva cu o constituţie asemănătoare persoanei care va fi copiată, în acest caz vorbim despre Maia Sandu;
- Este înregistrat un video cu discursul persoanei selectate;
- Video cu persoana respectivă este editat cu ajutorul unor instrumente de creare a deepfake-ului, faţa protagonistului real fiind înclocuită cu faţa persoanei publice;
- Cu ajutorul unui soft special, este editată și vocea, pentru a fi asemănătoare celei a viitoarei victime a deepfake-ului.
În fond, instrumentele respective seamănă cu aplicaţiile gratuite din telefon care propun utilizatorilor să includă camera, să o îndrepte spre faţa lor, iar apoi aceasta va fi înlocuită cu imaginea unui pisoi, de exemplu, sau a unei persoane publice. În cazul deepfake-ului, mecanismul este similar.
Cum identificăm un deepfake?
Crearea unui deepfake devine mai accesibilă şi mai realistă cu fiecare zi. În acest mod a fost creat un video fals în care apare cunoscutul actor american Morgan Freeman.

Totuşi, pentru a realiza un deepfake, este nevoie de abilităţi, timp şi, uneori, de un calculator performant. Deseori, astfel de video-uri sunt făcute fără prea multă acuratețe și precizie. Respectiv, dacă ne uităm mai atent, vom remarca o lipsă de sincronizare dintre cuvintele articulate şi mişcarea buzelor, vom observa că un ochi se închide, iar celălalt nu, iar mişcările sprâncenelor şi pomeţilor sunt nenaturale. Aceste detalii sugerează clar că este un video dubios. Dacă ne referim la voce, situaţia este mai complicată. Graţie reţelelor neuronice, vocea poate fi trucată atât de bine, încât practic nu poate fi deosebită de cea reală. În acest caz, în ajutor ne vine regula generală despre sursa informaţiei.
Dacă aţi observat un video dubios, verificaţi cine şi unde l-a postat. De obicei, astfel de filmuleţe sunt distribuite de pe conturi create ad-hoc, unde lipsesc pozele utilizatorului în cauză, precum şi alte informaţii de contact. Ulterior, utilizatorii care au crezut că filmuleţul respectiv este veridic, încep să-l posteze pe paginile lor şi să-l distribuie. La fel, trebuie să verificăm informaţia consumată. Mesajele unor oficiali, inclusiv cele ale şefilor de stat, întotdeauna pot fi găsite şi verificate pe paginile oficiale ale Preşedinţiei, Guvernului, altor autorităţi. Dacă declaraţia a făcut făcută în mass-media, atunci vom verifica instituţia de presă pentru care a fost făcută acea declarație.
Constantin Hairetdinov,
Stopfals.md
FALS: PAS pregătește lichidarea satelor, comunelor, orașelor și raioanelor
Candidata Partidului Comuniștilor (PCRM) pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a publicat pe Facebook un video, în care a declarat că autoritățile planifică să implementeze o reformă administrativă care presupune „lichidarea” satelor, comunelor, orașelor și raioanelor și comasarea mai multor sate în unul singur, unde va exista doar o primărie, un punct medical și o școală. Aceste afirmații sunt false. Potrivit Guvernului, Strategia de reformă a administrației publice are alte scopuri decât lichidarea localităților și nu se referă la școli, puncte medicale sau alte obiecte sociale. Principalul atu al acestei reforme este sporirea eficienţei economice în procesul de prestare a serviciilor publice.
La 18 octombrie curent, candidata PCRM pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Diana Caraman, a publicat în rețeaua Facebook un video în care, între altele, răspunde la o întrebare care se referă la reforma administrativ-teritorială: „«Желтые» готовят административно-территориальную реформу. Для чего? Как вы к этому относитесь?” (în traducere: „«Galbenii» pregătesc reforma administrativ-teritorială. Pentru ce? Ce atitudine aveți față de asta?”). Candidata PCRM la șefia Capitalei a răspuns: „Представители власти не скрывают что в дальнейшем они будут проводить административную реформу, а это значит ликвидировать села, коммуны, города и районы” (în traducere: „Reprezentanții puterii nu ascund că vor implementa în continuare reforma administrativă, iar asta înseamnă lichidarea satelor, comunelor, orașelor și raioanelor”).
Afirmația a fost repetată și în cadrul unei emisiuni la TVC21, publicată pe pagina de Facebook a postului TV. „По их плану, должны остаться девять районов, а это значит создание из 15-20 сел одного, с одной примэрией, с одной школой, с одним медицинским пунктом, с такой инфраструктурой” (în traducere: „Planul lor este să facă nouă raioane, iar asta înseamnă că 15-20 de sate vor fi comasate în unul, cu o singură primărie, o singură școală, un singur punct medical, cu această infrastructură”), a spus Caraman.
Guvernul: „Nu este adevărat că vor fi lichidate mai multe sate și comune”
Guvernul susține însă că Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 (SRAP), aprobată la 15 martie, la care face referire Diana Caraman, nu prevede lichidarea localităților. Într-un răspuns remis portalului Stopfals.md, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că documentul, consultat public inclusiv cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și la mai multe sesiuni de consultări organizate în toată țara, stabilește, între altele, creșterea capacității instituționale a administrației publice locale (APL) prin implementarea cadrului legal existent, precum și a unui proces de consolidare teritorială voluntară. Astfel, fragmentarea excesivă de astăzi va fi în mare măsură eliminată, iar autoritățile publice vor fi capabile să furnizeze servicii de calitate, accesibile și adecvate cerințelor cetățenilor.
Este falsă și afirmația că după comasarea localităților va exista o singură școală, un singur punct medical și o singură primărie. „Strategia nu se referă la școli, puncte medicale sau alte obiecte sociale, care în continuare sunt modernizate în localitățile din toată țara prin programul guvernamental „Satul european” și „Satul european expres” în baza unor programe cu finanțare de stat”, se mai arată în răspunsul semnat de Daniel Vodă.
Care este scopul reformei și cât va costa
Guvernul consideră necesară reforma administrativ-teritorială, din mai multe motive: „APL-urile au capacitate instituțională limitată pentru furnizarea serviciilor publice locale, determinată inclusiv de tendințele demografice negative în mediul rural, fragmentarea teritorială excesivă, lipsa bazei de generare a veniturilor etc. APL au capacitate fiscală insuficientă și predictibilitate scăzută a politicilor fiscale la nivel central și local. Are loc alocarea neclară a responsabilităților între niveluri ale administrației publice locale (unele alocări financiare arbitrare ale APL II către APL I)”, se mai arată în răspunsul Guvernului.
Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea Programului constituie circa 1,3 miliarde de lei, care vor fi acoperite din contul mijloacelor alocate în bugetul de stat pentru autorităţile vizate, dar şi din asistenta partenerilor de dezvoltare.
Reformele administrativ-teritoriale precedente
De-a lungul anilor, au fost făcute mai multe reforme administrativ-teritoriale. Una dintre ele a fost pusă în aplicare între anii 1998 și 2003, când Republica Moldova a fost împărțită în nouă județe, un municipiu și două unități teritoriale. În 2003, când la putere era PCRM, a intrat în vigoare o nouă Lege privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și s-a revenit la raioane.
O nouă Strategie privind reforma adminstrației publice pentru anii 2016-2020 a fost propusă în timpul guvernului condus de Pavel Filip. Experții economici și cei în domeniul administrației publice locale propuneau ca mai multe localități să aibă un centru administrativ comun.
Potrivit unui studiu al Centrului Analitic „Expert Grup”, scopul principal al acestor fuzionări ar consta în „sporirea eficienţei economice în procesul de prestare a serviciilor publice. În acelaşi timp, în mai multe ţări au fost majorate și dimensiunile unităţilor administrative de nivel superior (regiuni), pentru a obţine economii de scară mai mari şi a le face mai competitive la nivel naţional şi internaţional”.
Narațiunea despre lichidarea satelor, folosită drept sperietoare electorală
Nu este prima oară când narațiunea despre „lichidarea satelor” este folosită în campaniile electorale drept sperietoare. Înaintea alegerilor parlamentare din 2021, portalurile cu politică editorială pro-PSRM au publicat articole în care au afirmat că „planul distructiv al partidelor de dreapta și al președintelui actual Maia Sandu este de a lichida două treimi din raioane și sate după alegeri”, făcând referire la una din propunerile de reformă administrativ-teritorială. Portalul Stopfals.md a scris că, în realitate, acea reforma a fost propusă în 2020 de ex-premierul Ion Chicu, promovat de PSRM.
Narațiunea respectivă a fost folosită și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2020. Atunci, portalul Stopfals.md a dezmințit mai multe afirmații false lansate de Igor Dodon, inclusiv că „Maia Sandu a lichidat școlile, spitalele, primăriile și a eliminat limba rusă din școli”.
Mariana Colun,
Stopfals.md
FALS: 40% dintre chișinăuieni vorbesc preponderent în limba rusă
Candidata Partidului Comuniștilor pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a declarat la dezbaterile electorale de la posturile publice „Moldova 1” și „Radio Moldova” (în timpul cărora a fost somată să vorbească în limba română, cerință prevăzută în Regulamentul Companiei publice „Teleradio-Moldova” de desfășurare a dezbaterilor electorale) că 40% dintre chișinăuieni vorbesc în limba rusă. Această afirmație este un fals. Potrivit datelor oficiale, doar 25% dintre locuitorii Chișinăului vorbesc, de obicei, în limba rusă.
La 29 octombrie 2023, Diana Caraman a participat la o dezbatere electorală la postul public de radio „Radio Moldova”, care este difuzată și în format video la postul public de televiziune „Moldova 1”. Candidatei PCRM i-a fost închis microfonul după ce ea nu s-a conformat cerințelor Regulamentului Companiei „Teleradio-Moldova”, potrivit căruia dezbaterile electorale organizate de radiodifuzorul public au loc în limba română. În replică, Caraman a declarat că „în Chișinău noi avem 40% de persoane care vorbesc în limba rusă și ei trebuie să cunoască (argumentele candidaților în cadrul dezbaterilor, n.r.), pentru că ei tot plătesc impozite”. Ea a acuzat „Teleradio-Moldova” că a discriminat-o pe criterii lingvistice.
O secvență din această dezbatere a fost publicată pe pagina de Facebook a portalului Omniapres.md, unde a adunat aproximativ 80 de mii de vizualizări, peste 3 mii de reacții și în jur de 2,5 mii de comentarii. Majoritatea comentariilor sunt critice la adresa Dianei Caraman, dar sunt și critici la adresa postului public de radio.
Doar unul din patru chișinăuieni vorbește, de obicei, în limba rusă
Datele oficiale o contrazic pe candidata comunistă Diana Caraman. Astfel, potrivit Recensământului populației și al locuințelor din 2014 (ultimele date disponibile la subiectul respectiv), din cei puțin peste 450 de mii de locuitori ai municipiul Chișinău care au declarat limba pe care o vorbesc de obicei, doar 25,6% au spus că vorbesc preponderent în rusă. Pentru comparație: 43,8% din locuitorii municipiului Chișinău au declarat că, de obicei, vorbesc în română, iar 29,5% - în moldovenească.

Sursa: BNS
Și mai puțini locuitori ai municipiului Chișinău au spus că limba lor maternă este rusa - 20,8%. Pe de altă parte, doar 9,3% din populația municipiului Chișinău se identificau în 2014 ca etnici ruși.
Pretinsa rusofobie, o narațiune a Kremlinului
Narațiunea că în statele postsovietice care tind să se integreze în Uniunea Europeană ar exista rusofobie, etnicii ruși fiind discriminați, este promovată des de Kremlin și mass-media prorusă, care manipulează cu diferite incidente, „servindu-le” drept manifestări de rusofobie. Portalul Stopfals.md a relatat anterior despre mai multe cazuri când pagini web din Republica Moldova prezentau în mod fals diverse fapte drept acte de discriminare a populației vorbitoare de limba rusă. Anterior, și socialistul Igor Dodon invoca narațiunea respectivă, acuzând-o pe Maia Sandu că a eliminat limba rusă din programa școlară. Precizăm că limba rusă nu a fost eliminată din curriculumul școlar, ci a fost schimbată din disciplină obligatorie în una opțională, odată cu adoptarea, în 2014, a noului Cod al Educației.
Mariana Colun,
Stopfals.md
Vasile Bolea „prorocește” denunțarea unui număr mai mare de acorduri cu CSI decât are R. Moldova încheiate
Candidatul partidului „Renaștere” pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, Vasile Bolea, a declarat că autoritățile intenționează să denunțe până la sfârșitul anului aproape 300 de acorduri în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Această afirmație este parțial falsă și speculativă. În realitate, țara noastră a încheiat 282 de acorduri și tratate în cadrul CSI, însă nu toate vor fi denunțate. Guvernul a început procesul de evaluare a eficienței și oportunității acestor acorduri, care va dura câteva luni.
Într-un interviu pentru agenția Sputnik Moldova (filială a agenției de stat rusești Sputnik), Vasile Bolea, candidat la funcția de primar general al Chișinăului din partea partidului „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor, condamnat la 15 ani de pușcărie, susține că autoritățile ar intenționa să denunțe în scurt timp „aproape 300” de acorduri încheiate în cadrul CSI. „Говорят о том что до конца года чуть ли не 300 соглашений хотят расторгнуть в рамках СНГ. Это делают либо полные идиоты, либо самоубийцы. Имея вот такого рода преференции, надо быть идиотом чтобы не воспользоваться вот этими преференциями”, a spus Bolea (în traducere: „Se spune că autoritățile ar intenționa să denunțe aproape 300 de acorduri în cadrul CSI până la sfârșitul anului. Asta o pot face doar idioții sau sinucigașii. Având asemenea privilegii, trebuie să fii idiot să nu le utilizezi”). Anumite părți din acest interviu Bolea le-a plasat pe contul său de Facebook, menționând deja cifra exactă: „Se spune că până la sfârșitul anului vor rezilia 300 de acorduri cu CSI”.
Afirmațiile lui Vasile Bolea nu corespund adevărului și au un caracter speculativ. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat pentru portalul Stopfals.md că, la începutul anului curent, Republica Moldova avea semnate în cadrul CSI 282 de documente cu statut de tratat internațional. Până la momentul actual, țara noastră a finalizat procedurile legale necesare de denunțare în cazul a 29 dintre ele. La începutul anului 2023, autoritățile au demarat un proces de evaluare a tratatelor încheiate în cadrul CSI și examinează fiecare acord în parte, apreciind oportunitatea păstrării calității de membru a Moldovei. Cu referință la afirmațiile lui Bolea, purtătorul de cuvânt al Guvernului spune că „acestea sunt eronate prin definiție. Fiecare acord se examinează în parte și un număr exact în acest moment nu este cunoscut, deoarece procesul de examinare a oportunității/inoportunității nu a fost finalizat, fiind unul complex și precaut. La momentul actual, am identificat un număr de peste 100 de tratate încheiate în cadrul CSI care nu produc valoare adăugată pentru cetățenii noștri. În prezent, au fost inițiate procedurile legale pentru denunțarea a 70 dintre aceste tratate. Numărul acordurilor care ar urma să fie denunțate în viitorul apropiat (două - trei luni) nu poate fi stabilit, dat fiind că acest proces se realizează de către fiecare instituție publică în coordonare cu alte instituții vizate, acesta fiind un proces complex”.
Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a anunțat la 22 februarie, la Jurnal TV, că în urma unei analize pe care au făcut-o instituțiile statului, autoritățile vor demara procedura de denunțare a mai multor acorduri în cadrul CSI, „care nu sunt relevante, nu funcționează sau sunt în defavoarea R. Moldova”.
Moldova plătește cotizații de milioane de lei, dar relațiile economice sunt în scădere
Pentru anul 2023, Republica Moldova urma să achite aproape 9 milioane de lei în calitate de cotizații pentru calitatea de membră în organizațiile CSI, dintre care 5,8 milioane pentru Adunarea Interparlamentară a CSI, convenție pe care Parlamentul a denunțat-o în iulie 2023.
Precizăm că rolul CSI în comerțul extern al Republicii Moldova a scăzut semnificativ de-a lungul anilor. Potrivit Biroului Național de Statistică, dacă până la sfârșitul anilor 90 ai secolului trecut, ponderea CSI reprezenta până la 70% din piața de desfacere a mărfurilor moldovenești, de-a lungul anilor aceasta a scăzut până la mai puțin de 15% în 2022. În anul 2022, exporturile spre piața CSI au crescut din nou, dar evoluția se explică prin reexporturile spre Ucraina, provocate de invazia rusă, și care nu aduc plusvaloare economiei moldovenești.

Bolea și promovarea narațiunilor pro-Kremlin
Vasile Bolea este deputat neafiliat în Parlamentul Republicii Moldova. Anterior, a făcut parte din Partidul Socialiștilor și a fost președinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. În luna mai 2023, după ce a fost în Israel să discute cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de pușcărie, Bolea a fost exclus din PSRM și s-a alăturat partidului „Renaștere”, ajuns în vizorul procurorilor pentru presupusa finanțare ilegală din partea „grupului criminal organizat Șor”.
Este cunoscut pentru retorica sa pro-Kremlin și antieuropeană. La mijlocul lunii aprilie 2022, Bolea a fost ales vicepreședinte al Comitetului permanent pe probleme juridice al Adunării Interparlamentare a CSI. În luna iulie a aceluiași an, în timpul unui discurs la Congresul de fondare al mișcării socio-politice „Gagauz Halk Birlii/Uniunea Populară din Găgăuzia”, Bolea a afirmat că Moldova și moldovenii au nevoie de CSI. „De îndată ce vom părăsi CSI, va apărea un regim de vize cu Rusia și alte țări, iar acordul de liber schimb va dispărea”, a notat atunci Bolea. La fel, Bolea nu vede Rusia ca stat agresor în războiul din Ucraina.
Sputnik, agenție de propagandă
Agenția Sputnik este o structură de propagandă a Kremlinului care publică frecvent dezinformări și speculații îndreptate, pe de o parte, spre distorsionarea sau exagerarea realităților din Uniunea Europeană, SUA sau România, discreditarea NATO și a Occidentului în general, iar pe de altă parte, spre promovarea imaginii Rusiei și a lui Vladimir Putin. Studiile internaționale prezintă agenția ca una dintre cele mai influente instituții propagandistice pro-Kremlin, iar pe portalul european Euvsdisinfo.eu sunt analizate și dezmințite zeci de articole ale filialelor Sputnik din mai multe țări.
În februarie 2022, site-ul Sputnik.md a fost blocat de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, pentru distribuirea informațiilor ce incită la ură și război, în condițiile stării de urgență. De atunci, tot conținutul produs de Sputnik este publicat pe pagina sa de Facebook. În septembrie 2023, directorul Sputnik Moldova, Vitali Denisov, a fost expulzat din țara noastră pe motiv că „a pus în pericol securitatea informațională”. Investigațiile jurnalistice au demonstrat că Denisov este colonel al Serviciului de spionaj al Rusiei (GRU).
Mariana Colun,
Stopfals.md
Candidați „independenți”, dar partinici. Cum sunt manipulați alegătorii din Comrat
Serghei Anastasov şi Serghei Chiulaflî, înregistrați în calitate de candidați independenți la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Comrat, în realitate, se bucură de susținerea unor formațiuni politice. Reprezentanții partidelor îi însoțesc la întâlnirile cu alegătorii și fac agitație electorală în favoarea lor.
Serghei Anastasov, candidat „independent”, susținut de PDCM

La 9 octombrie, Serghei Anastasov a anunțat pe pagina sa de Facebook despre decizia de a participa la alegerile pentru funcția de primar de Comrat în calitate de candidat independent. În lista candidaților înregistrați, făcută publică de CEC a Republicii Moldova, Anastasov este trecut în calitate de candidat independent.
Totuși, doi candidați pentru funcția de consilier în Consiliul Municipal Comrat din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) au distribuit o postare despre o întâlnire cu alegătorii, la care este prezent și Serghei Anastasov. „Astăzi, echipa PDCM a avut o întâlnire cu locuitorii din sectorul Geofizicii și de pe străzile Budionnîi, Vinzavodskaia și Hristo Botev. În discuție au fost puse problemele stringente, a fost făcut și un schimb de viziuni despre soluționarea lor. Suntem gata să acționăm și am elaborat un plan în care am indicat cum putem face ca orașul nostru să devină mai bun”, a scris candidatul pentru funcția de consilier în Consiliul Municipal Comrat din partea PDCM Vadim Anastasov. Postarea sa a apărut și pe pagina lui Vitali Vlah, alt candidat pentru funcția de consilier din partea PDCM, care a fost șeful Direcției Relații Externe a Găgăuziei în perioada mandatului de bașcan al Irinei Vlah.

O informație despre întâlnirea în cauză și fotografii cu Serghei Anastasov pot fi găsite și pe pagina oficială a acestui partid. În una dintre pozele care însoțesc postarea, Serghei Anastasov apare alături de Vitali Vlah. Într-o altă imagine de la aceeași întâlnire pot fi observați Vadim Anastasov și Olga Șvorneva, actuala consilieră în cadrul Consiliului Municipal Comrat, care, la fel, candidează din partea PDCM. La aceeași întâlnire a fost prezentă și exponenta Partidului Comuniștilor Anna Bratunova, care actualmente este consilieră în cadrul Consiliului Municipal Comrat. Din poze putem observa că oamenii prezenți la întâlnirea respectivă țin în mâini programul electoral al PDCM.




Intenția lui Vitali Vlah, Vadim Anastasov și a Olgăi Șvorneva de a se lansa în alegeri împreună cu PDCM a devenit cunoscută când liderul formațiunii respective, Ion Chicu, a distribuit pe pagina sa fotografii de la întâlnirea din Comrat, în care apar și persoanele menționate.

Pe pagina de Instagram a lui Serghei Anastasov, am găsit un video în care Vitali Vlah face agitație electorală în favoarea acestuia. Anastasov și locuitorii din Comrat prezenți la întâlnire țin în mâini programul PDCM, iar la sfârșitul filmulețului apare imaginea unui banner care-l prezintă pe Serghei Anastasov drept candidat independent.
Serghei Anastasov este actualul edil de Comrat, el fiind deja la al doilea mandat. În anul 2015, a candidat din partea „Partidului Nostru”, bucurându-se de susținerea personală a lui Renato Usatîi, iar în 2019, candidatura sa a fost propusă de Partidul Socialiștilor.
Serghei Chiulaflî, candidat „independent” din partea Partidului „Șansa”
Serghei Chiulaflî, la fel, candidează ca „independent” pentru funcția de primar al municipiului Comrat. Totuși, la 16 octombrie, Alexandr Panov, șeful biroului Partidului „Şansa” din Comrat, a anunțat că formațiunea în cauză și-a înaintat candidatul pentru funcția de primar, acesta fiind Serghei Chiulaflî.


Acest lucru a fost anunțat la câteva zile după refuzul cu care Panov însuși s-a ciocnit când a încercat să se înregistreze în calitate de candidat pentru funcția de primar din partea aceluiași partid.

Pe pagina sa de Facebook, Serghei Chiulaflî mai anunță că este susținut la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Comrat de Partidul „Șansa”, fiind trecut în buletinul electoral cu numărul 3.
Totuși, în lista oficială a candidaților, Serghei Chiulaflî este inclus cu numărul 3 în calitate de candidat independent.

La dezbaterile din 25 octombrie de la postul de televiziune ITV Moldova a fost invitat Serghei Chiulaflî, totuși, în locul lui, s-a prezentat Iuri Kuznețov, exponentul partidului menționat mai sus, tot el consilier al bașcanului Evghenia Guțul și consultant juridic al fostei fracțiuni parlamentare a Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. Acest lucru probează o dată în plus că Serghei Chiulaflî se bucură de susținerea adepților oligarhului fugar Ilan Șor, pe numele căruia a fost pronunțată o sentință de condamnare la 15 ani de închisoare.
Serghei Chiulaflî este vicepreședintele Consiliului Municipal Comrat. În perioada campaniei electorale pentru alegerile la funcția de bașcan al Găgăuziei, a făcut parte din echipa Evgheniei Guțul și a însoțit-o la întâlnirile cu alegătorii.
De asemenea, el a pretins la funcția de prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv al Găgăuziei, fiind inclus în una dintre listele prezentate de Evghenia Guțul, însă ulterior a fost înlocuit cu altă persoană.
Ce spun candidații Anastasov și Chiulaflî
Portalul Stopfals.md le-a solicitat ambilor candidați „independenți” să comenteze situația. Serghei Anastasov a declarat că este susținut nu doar de partidul lui Ion Chicu, dar și de alte formațiuni politice.
— V-ați înregistrat în calitate de candidat independent, însă la întâlnirile electorale veniți însoțit de reprezentanții PDCM, care fac agitație în favoarea dvs. în cadrul campaniei pentru alegerile locale. Ați putea oferi mai multe detalii în acest sens?
— La întâlniri sunt cu toate partidele: comuniști, PLDM etc., cu cei care îmi susțin candidatura pentru funcția de primar.
— Există un anumit partid care vă sprijină cel mai mult? De ce ați decis să acceptați susținerea partidelor?
— Ei nu au primari în liste, așa că au decis să mă susțină pe mine în calitate de candidat independent. Primul care a aprobat declarația a fost Partidul Comuniștilor. După care a urmat PLDM, iar mai apoi au fost partidul lui Chicu și socialiștii.
Ulterior, i-am solicitat un comentariu lui Serghei Chiulaflî. El a venit cu un răspuns succint.
— V-ați înregistrat în calitate de candidat independent, însă Partidul „Șansa” a declarat că v-a înaintat drept candidat din partea formațiunii. Dvs. ați confirmat acest lucru. Vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii la acest capitol. Așadar, sunteți un candidat independent ori unul propus de un partid?
— Sunt candidat independent susținut de Partidul „Șansa”.
Totodată, l-am întrebat pe Serghei Chiulaflî de ce a decis să beneficieze de sprijinul Partidului „Șansa” și dacă a discutat chestiunea ce tine de colaborarea cu formațiunea în cauză dacă va fi ales în funcția de primar, dar el a ignorat întrebările respective.
În total, la Comrat, în cursa electorală pentru funcția de primar s-au înscris opt candidați. În listele oficiale, ei vor fi trecuți după cum urmează:
- Nicolai Dudoglo — candidat independent;
- Serghei Anastasov — candidat independent;
- Serghei Chiulaflî — candidat independent;
- Ivan Dimitroglo — Partidul Socialiștilor;
- Valeri Cîssa — Partidul „Renaștere”;
- Vasili Novac — candidat independent;
- Maria Plucci — candidat independent;
- Vladimir Iachimov — candidat independent.
Primul tur al alegerilor locale se va desfășura la 5 noiembrie 2023.
Elena Celak,
Stopfals.md
Într-o vorbă, într-un gând: Kp.md și fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah distribuie falsuri electorale asemănătoare
Portalul Kp.md (pagina web a ziarului de limbă rusă „Комсомольская правда в Молдове”) a publicat un articol în care se spune că autoritățile au majorat salariile medicilor și profesorilor înaintea alegerilor locale pentru ca ei să voteze în favoarea reprezentanților Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS), „uitând” însă de pensionari, pe voturile cărora nu mizează. Același lucru l-a spus și ex-bașcana Găgăuziei Irina Vlah. Declarațiile respective nu corespund realității.
Kp.md și Irina Vlah: „Majorarea salariilor, o pomană înaintea alegerilor”
În articolul „Pensionarii moldoveni au fost eliminați nu doar din categoria cetățenilor „necesari”, dar și din electorat: Autoritățile nu mizează pe voturile lor și nu au de gând să îndeplinească promisiunile preelectorale anterioare” (în original: «Пенсионеров в Молдове выкинули не только из категории “нужных” граждан, но и из электората: На их голоса власть не рассчитывает, и выполнять ранние предвыборные обещания не собирается»), publicat pe Kp.md la 29 septembrie, se afirmă că „în cadrul scrutinelor prezidențiale și parlamentare anterioare, în lista de promisiuni făcute de PAS și de lidera acestuia Maia Sandu, pensionarii erau în top-5…” (în original: «На прошлых президентских и парламентских выборах в списке обещаний от партии ПАС и ее лидера Майи Санду пенсионеры шли в первой пятерке обещаний...»), dar aceste promisiuni așa și nu au fost îndeplinite, iar în cadrul actualului scrutin „Președinta și partidul său au eliminat deja pensionarii din «programul de promisiuni»” (în original: «Президент и ее партия даже уже вычеркнули пенсионеров из “программы обещаний”»).
În articol sunt enumerate categoriile pentru care autoritățile au hotărât să majoreze salariile și cele care ar fi fost date uitării. „Cu titlu de pomană, urmează a fi majorată retribuția medicilor și personalului medical cu 15%, iar cea a angajaților din teatre - cu 25%, va fi achitată o indemnizație unică pentru profesori (5000 de lei) și personalul auxiliar din instituțiile de învățământ (3000 de lei), valoarea indemnizației unice pentru polițiști, salvatori, grăniceri și carabinieri va constitui 5000 de lei. Asta în condițiile când inflația depășește 30 la sută. E un fel de plată pentru voturile în favoarea PAS în cadrul alegerilor. De medici nici nu și-au amintit, probabil, pur și simplu vor aduna conducătorii instituțiilor medicale și îi vor amenința cu represiuni dacă nu vor vota pentru PAS. Așa cum s-a întâmplat deja cu primarii care, evident, vor desfășura o muncă de convingere printre locuitorii din sate: vă dăm lemne – nu vă dăm lemne, vă dăm pământ – vă luăm pământul etc. În Moldova, poporul dintotdeauna s-a temut de autorități și a încercat să se conformeze cumva. Ce să mai zici de amenințările din gura unui președinte de țară: dacă nu votați „cum trebuie”, nu vedeți bani”) (în original: «В качестве подачек планируется поднять зарплаты докторам и медперсоналу на 15%, а работникам театра — на 25%, выплатить единовременное пособие учителям (5000 леев) и непедагогическому персоналу (3000 леев), полицейские, спасатели, пограничники и карабинеры получат единовременную выплату в 5000 леев. Это притом, что инфляция больше 30 процентов. Своеобразная оплата голоса за ПАС на выборах. Врачей даже не вспомнили, наверное, просто соберут руководителей медучреждений и пригрозят репрессиями, если не будут голосовать за ПАС. Как это уже было с примарами - те, конечно, проведут внушение среди жителей сел - дрова дать-не дать, землю отобрать-дать и т.п. В Молдове народ всегда боялся власти и пытался приспособиться. А тут угрозы из уст президента: не проголосуете “правильно” - не получите деньги»).

Și ex-başcana Găgăuziei Irina Vlah s-a pronunțat în privința majorărilor salariale planificate. Potrivit ei, guvernarea actuală și-a amintit de cetățeni cu scopul de a-și asigura alegători loiali în cadrul scrutinului local care urmează. „Guvernarea PAS, care a coborât brusc în clasamente și a rămas fără jumătate din electorat, și-a amintit de medici și profesori abia cu o lună înaintea alegerilor din 5 noiembrie. Nu-mi amintesc o fățărnicie mai mare din partea guvernării. Chipurile, spuneți bogdaproste și votați pe cine trebuie” (în original: «Резко упавшее в рейтингах, потерявшее половину своего электората правительство PAS вспомнило о врачах и учителях всего за месяц до выборов 5 ноября. Большего лицемерия со стороны власти я даже не припомню. Говорят, дескать, скажите спасибо и голосуйте, за кого нужно»), a spus Irina Vlah. Un video cu această declarație este postat pe pagina de Facebook a Irinei Vlah, fiind distribuit de peste 130 de utilizatori, precum şi pe Instagram.
Kp.md: „Nimic pentru pensionari”
În articolul publicat de Kp.md se mai spune că, pentru pensionari, autoritățile nu au prevăzut nici un fel de plăți suplimentare. „Iar pentru pensionari NIMIC. Indexarea derizorie din acest an constituie jumătate din valoarea inflației. Pentru anul viitor este prevăzută o indexare a pensiilor cu 3.5 la sută. Așadar, pe voturile pensionarilor ei nici nu mizează. Iată de ce nici nu le promit vreun beneficiu și o viață decentă.” (în original: «А пенсионерам - НИЧЕГО. Мизерная индексация в этом году - в половину от инфляции. А на будущий год - 3.5 процента индексации пенсий. То есть, на голоса пенсионеров даже не рассчитывают. Поэтому - никаких для них благ и достойной жизни».)
Acest articol a fost postat și pe Facebook.
Cuantumul pensiei este majorat deja trei ani la rând
Afirmațiile despre faptul că pensiile nu sunt majorate nu sunt adevărate. Astfel, în anul 2021, pensia minimă a fost majorată de la 1188 de lei până la 2000 de lei, adică cu peste 800 de lei. În cazul pensionarilor cu un stagiu complet de cotizare, pensiile au fost majorate de la 1633 de lei până la 2000 de lei, iar în cazul celor cu stagiu de cotizare incomplet - de la 1163 de lei la 1562 de lei. Totodată, a fost majorată pensia minimă de dizabilitate, precum și pensia și indemnizația de dizabilitate.
La 1 aprilie 2022, pensiile au fost indexate cu 13,94%, adică în medie cu 300 de lei. Iar în octombrie 2022, tuturor beneficiarilor de pensii în valoare de până la 5000 de lei le-a fost achitat un suport financiar unic în mărime de 1500 de lei.
Pe lângă indexare, pensionarii au primit și un adaos la pensie în mărime de circa 170 de lei pe lună.
De la 1 aprilie 2023, pensiile și unele prestații sociale au fost indexate cu 15%. Astfel, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2620,62 de lei, adică cu aproximativ 342 de lei mai mult decât în 2022.
Totodată, a fost majorat cuantumul pensiei minime de dizabilitate. Din 1 aprilie 2023, acesta constituie, în cazul persoanelor cu dizabilitate severă, 1965,47 de lei, în cazul celor cu dizabilitate accentuată - 1834,43 de lei, iar în cazul celor cu dizabilitate medie - 1310,31 lei. La fel, din 1 aprilie, a fost majorat cu 15% și cuantumul venitului lunar minim garantat aplicat pentru stabilirea dreptului pentru ajutor social și ajutor pentru perioada rece a anului. După indexare, valoarea acestuia este de 1568 de lei pentru un adult și de 1631 de lei pentru un copil.
Pensionarii care utilizează circa 100 de metri cubi de gaze naturale și cărora le-a fost atribuită categoria vulnerabilitate energetică foarte ridicată au beneficiat în iarna 2022-2023 de o compensație în valoare de aproximativ 1200 de lei.
Rata inflației nu are valoarea de 30%
Potrivit ultimilor indicatori ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM), rata inflației în august 2023 a fost de 9,69%, nu de 30%, așa cum afirmă Kp.md. O rată a inflaţiei în jur de 30% a fost atestată în a doua jumătate a lui 2022. Totuşi, în primăvara lui 2023, aceasta a început să se reducă rapid. Deja în luna februarie rata inflaţiei a ajuns la 25,9%, în martie a coborât până la nivelul de 22%, iar în aprilie 2023 a constituit 18,1%.

Sursa: BNM
Medicii nu au fost dați uitării, iar primarii nu au fost amenințați
Și afirmația că „de medici nici nu și-au amintit” și că „îi vor amenința cu represiuni, la fel ca și pe primari” este o dezinformare.
De fapt, angajații din medicină vor beneficia de o majorare care va constitui în medie 15% (acest lucru este spus chiar în articolul de pe site-ul Kp.md, dar, mai apoi, autorul materialului s-a contrazis, negând prima afirmație). Din această categorie fac parte medicii, asistenții medicali și infirmierii, angajații diferitor instituții medicale departamentale (spitalele MAI, Ministerului Apărării, Administrației Naționale a Penitenciarelor etc.). Totodată, retribuția medicilor legiști va fi majorată cu 26%. Astfel, salariul mediu al medicilor va spori de la 17 344 de lei la 19 945 de lei, al felcerilor - de la 11 094 de lei la 12 758 de lei, cel al asistenților medicali - de la 6 510 de lei la 7 486 de lei, a anunțat premierul moldovean Dorin Recean la 25 septembrie, când a lansat noul program de asistență oferită de stat în condițiile crizei energetice continue.
Anterior, în octombrie 2022, salariul de funcție al angajaților din sănătate a fost majorat cu 10%. Astfel, afirmația Irinei Vlah că salariile medicilor ar fi fost majorate înainte de alegeri, pentru a le cumpăra voturile, sunt speculative.
Declarația speculativă despre faptul că primarii ar fi fost amenințați că nu vor beneficia de bani dacă nu vor vota pentru partidul aflat la guvernare este repetată de Kp.md deja de câteva ori. Anterior, acest site scria că, potrivit președintei Maia Sandu, satele și orașele unde alegătorii nu vor vota PAS în cadrul alegerilor locale din 5 noiembrie vor fi „pedepsite”, adică nu vor beneficia de bani europeni pentru dezvoltare. Este o afirmație falsă. În realitate, Maia Sandu a spus că finanțarea europeană nu va ajunge în satele și orașele unde alegătorii vor accepta să-și vândă voturile, fiind corupți de către grupările criminale. Șefa statului nu a pomenit formațiunea PAS. Portalul Stopfals.md a publicat o dezmințire a acestui fals.
Tentativă de distragere a atenției
De menționat că, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din 5 noiembrie, unele partide, unii candidați și unele instituții de presă care îi susțin încearcă deliberat să distragă atenția de la problemele comunităților locale, ale orașelor și satelor unde urmează să fie aleși primarii și consilierii, axând-o pe problemele naționale care țin, de fapt, de responsabilitatea Președintelui, Parlamentului și Guvernului. Acest lucru este făcut cu scopul de a reduce șansele reprezentanților partidului de guvernare la scrutinul local.
Elena Celak,
Stopfals.md
Kp.md a distorsionat o declarație a Maiei Sandu, obținând o afirmație falsă: Cei care nu vor vota cu PAS nu vor primi bani europeni
Portalul Kp.md, care este pagina web a ziarului de limbă rusă „Komsomolskaia Pravda v Moldove”, a publicat un articol în care afirmă că președinta Maia Sandu a anunțat cum vor fi „pedepsite” satele și orașele unde alegătorii nu vor vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la scrutinul local din 5 noiembrie – ele nu vor primi bani europeni pentru dezvoltare. Afirmația din articol este falsă. În realitate, Maia Sandu a declarat că în satele și orașele unde alegătorii vor accepta să-și vândă votul, fiind corupți de grupări criminale, nu vor ajunge finanțări europene. Ea nu a făcut nici o referire la formațiunea PAS.
În articolul intitulat «"Там европейских денег на развитие сёл и городов не будет": Майя Санду на русском языке рассказала, что будет с теми, кто не проголосует за ПАС» (în traducere: „Acolo nu vor fi bani europeni pentru dezvoltarea orașelor și satelor”: Maia Sandu a spus, în limba rusă, ce se va întâmpla cu cei care nu vor vota pentru PAS”), publicat marți, 26 septembrie, de Kp.md, se spune că: „Președinta Moldovei, Maia Sandu, a oferit un interviu în limba rusă, ca să fie clar pentru toți, nu doar adepților PAS. Președinta a declarat în mod deschis, direct, pentru toți alegătorii, cum vor fi „pedepsite” orașele și satele care nu vor vota pentru PAS” (în original: «Президент Молдовы Майя Санду дала интервью на русском языке, чтобы всем было понятно, а не только адептам ПАС. Президент открыто, напрямую заявила для всех избирателей, как будут "наказаны" те города и села, которые не проголосуют за ПАС»). Articolul continuă cu un citat, atribuit Maiei Sandu: „Vreau să spun foarte clar – acolo unde, din anumite motive, oamenii vor alege reprezentanți ai grupărilor criminale, acolo nu vor veni bani europeni pentru dezvoltarea satelor și orașelor. Cei care intenționează să-și vândă votul cu 50 de lei nu vor avea apoi bani pentru a-și dezvolta satul sau orașul” (în original: «Я хочу сказать очень чётко - там, где по каким-то причинам люди выберут представителей криминальных группировок, там европейских денег на развитие сёл и городов не будет. У тех, кто рассчитывает продать свой голос за 50 лей, потом не будет денег, чтобы развивать своё село или город»).
Articolul a fost plasat pe pagina de Facebook a publicației, de unde a fost replasat inclusiv de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, acumulând zeci de distribuiri.
Președinta a spus că banii europeni nu pot fi dați localităților unde grupările criminale cumpără alegătorii
De fapt, citatele atribuite președintei Republicii Moldova au fost extrase de Kp.md, fără să se facă referire la context, din declarațiile Maiei Sandu în cadrul emisiunii în limba rusă „Новая неделя” cu Anatolie Golea, la postul TV8 (min. 48:02). Emisiunea a fost difuzată pe 25 septembrie curent. Președinta a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora proiectele de dezvoltare a infrastructurii locale din cadrul proiectului „Satul European” ar fi fost date preponderent reprezentanților PAS. Ea a răspuns că cifrele arată altceva - 30 la sută dintre aceste proiecte au fost obținute de primari care au candidat pe listele blocului ACUM, din care anterior a făcut parte și PAS. Apoi a spus: „Pe de altă parte, aș vrea să spun clar: acolo unde, din anumite motive, oamenii vor dori sau vor alege reprezentanți ai structurilor criminale, acolo, desigur, nu vor ajunge banii europeni destinați dezvoltării satelor și orașelor, pentru că asta nu este corect. - Dar dacă ei vor depune proiecte, inclusiv transfrontaliere? - Ei pot depune, dar Uniunea Europeană nu oferă bani pentru criminali, așa că oamenii trebuie să știe asta. Cei care cred că vor primi 50 de lei și își vor vinde astfel votul trebuie să știe că ulterior nu vor avea bani pentru o dezvoltare normală a satului sau orașului” (în original: «- Но, с другой стороны, я хочу сказать очень четко: там где по каким-то причинам люди захотят или выберут представителей криминальных группировок, то там, конечно, европейских денег на развитие сел и городов не будет, потому что это не правильно. - Но если они напишут проекты, в том числе трансграничные? - Они могут написать, но Европейский Союз это не на криминальные расходы, то есть не дает деньги на криминалов, так что люди должны знать это. Те, которые думают, что вот они получат 50 лей потому что продали свой голос, у них потом не будет денег чтобы развивать нормально село или город»).
Astfel, declarațiile Maiei Sandu, la care face trimitere Kp.md, nu conțin nici o referire la formațiunea PAS. Ele au fost redate trunchiat și selectiv, apoi au fost interpretate în mod intenționat eronat, pentru a se obține o afirmație falsă.
Komsomolskaia Pravda v Moldove este un portal cu politică editorială pro-Kremlin, ale cărui articole sunt verificate și dezmințite frecvent de StopFals.md. În ultimele luni, pe kp.md au fost publicate mai multe dezinformări referitoare la războiul din Ucraina, dar și la chestiuni interne ale Republicii Moldova.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
FALS: Moldovenii din diasporă sunt intimidați de angajatorii străini să voteze partidele proeuropene din Moldova
Bogdan Ţîrdea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Socialiştilor, a declarat la emisiunea «Мнение», difuzată pe Youtube de agenția propagandistică „News Front”, că moldovenii din diasporă, în special cei din Uniunea Europeană, sunt intimidați și șantajați de angajatorii lor să voteze pentru Maia Sandu și pentru partidele proeuropene din Moldova. Portalul Stopfals.md a discutat cu câteva moldovence stabilite în diferite țări UE, care spun că afirmațiile lui Țîrdea sunt niște aberații și dezinformări.
În cele circa 20 de minute ale emisiunii din 25 august curent, intitulată tendențios «Молдова - это страна, которая скоро может исчезнуть» (în traducere: „Moldova este o țară care în curând poate dispărea”), deputatul socialist Bogdan Țîrdea a criticat autoritățile proeuropene din Moldova. El a afirmat (min. 09:27 - 11:00) că Occidentul conduce Moldova ca pe o colonie prin intermediul partidelor și organizațiilor neguvernamentale controlate, dar și prin… șantajarea moldovenilor din diasporă. „Situația este foarte dificilă în acest sens. Mulți cetățeni sunt în străinătate. Astăzi, un milion de cetățeni locuiesc în străinătate, două milioane sunt în țară. Vă reamintesc faptul că, în perioada sovietică, în 1991, am avut 4,5 milioane de cetățeni, acum - două milioane. Cel puțin un milion și ceva sunt în străinătate, majoritatea - în Uniunea Europeană. Acolo, ei se află în agenda de informare a Occidentului. Acolo, ei sunt intimidați că, dacă nu votează cum trebuie, își vor pierde locul de muncă și vor fi concediați. Și acești cetățeni au votat în masă pentru Maia Sandu. În masă au votat și pentru partidele de centru-dreapta, partidele proeuropene, proNATO. De aceea statutul colonial al Republicii Moldova este protejat nu numai de partide și de aceste ONG-uri, dar și cetățenii altor state, care în mod deschis promovează agenda antimoldovenească, antirusă, antichineză, antiortodoxă, antitradițională etc. În acest context poate fi privită Moldova...”, a spus Țîrdea.
Țîrdea promovează dezbinarea
Mai mulți moldoveni stabiliți în țări UE, cu care a discutat reportera portalului Stopfals.md, dezmint declarațiile lui Țîrdea.
Svetlana Rotarciuc este stabilită de patru ani în Madrid, Spania. Ea spune că niciodată nu a fost obligată sau intimidată de angajatorii spanioli să voteze partidele proeuropene din Moldova: „Nu, angajatorul meu niciodată nu a adus vorba de așa ceva. Sunt niște aberații care se spun pentru a ne dezbina”. Spaniolii susțin parcursul european al Moldovei și ne-au felicitat pentru organizarea Summitului în țara noastră, dar nu pun condiții politice la angajare, a mai adăugat Svetlana.
Dezminte afirmațiile deputatului socialist și Veronica Crețu, care locuiește și muncește în Viena, Austria. „Angajatorii din Uniunea Europeană sunt preocupați de performanțele profesionale, nu de afilierile politice sau de opțiunile de vot ale cetățenilor din diasporă. Personal, nu am avut experiența să cunosc sau să discut cu vreo persoană din diasporă, căreia i s-ar fi pus condiții pentru cine să voteze, sub amenințarea concedierii. Aceste afirmații ating limitele absurdului. Sunt declarații în stilul regimului de la Kremlin: minciună, propaganda, manipulare”, a spus Veronica.
O altă concetățeană, Elena Mereuță, stabilită cu familia în Oslo, Norvegia, confirmă că angajatorii nu le condiționează locurile de muncă cu votul la alegeri. „Nu am auzit despre astfel de cazuri nici în perioadă obișnuită, nici la alegeri", afirmă Elena.
Moldoveancă din Italia: „Mai mare prostie n-am auzit”
Natalia Scobioală, moldoveancă stabilită în Italia, povestește că a parcurs sute de kilometri pentru a putea vota la ultimele alegeri, nefiind obligată și nici intimidată de cineva. „Majoritatea moldovenilor care lucrează în Italia sunt femei care activează în diverse domenii: la curățenie, în agricultură și alte munci de acest gen. Ce treaba ar avea familia angajatorului cu preferințele politice ale angajatului? Eu, de exemplu, am parcurs 700 km, dus-întors, ca să votez. E strict alegerea mea dacă decid să merg la alegeri și cum anume aleg. Ce ar avea familia de italieni cu asta, care nici măcar nu știu prea multe despre Moldova? Dar nici moldoveni care să mă oblige cum să votez nu am întâlnit. Mai mare prostie n-am auzit”, susține Natalia.
Propagandă tipică pro-Kremlin
Emisiunea «Мнение» apare pe platforma Youtube, fiind un proiect comun al așa-numitei agenții de informare rusească „News Front”, creată de un activist pro-rus din Crimeea după anexarea ilegală de Rusia, și a postului de radio „Tavria”, din orașul ucrainean Herson. Este, în esență, o emisiune propagandistică, autorii și invitații promovând diverse narațiuni pro-Kremlin, împotriva autorităților ucrainene, europene și americane.
Deputatul Bogdan Țîrdea la fel a distribuit mai multe falsuri și speculații despre NATO, Banca Mondială, UE, a etichetat societatea civilă din Moldova cu calificativele „caracatiță”, „mercenari”, „agenți străini care lucrează împotriva statului la comanda lui George Soros”. În schimb, în postările sale, Țîrdea mereu laudă Rusia și politica Kremlinului. Țîrdea repetă aceleași mesaje și la diferite reuniuni cu caracter propagandistic, organizate în Rusia în ultimii ani, la care este invitat.
La începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, portalul Stopfals.md a monitorizat postările pe rețelele sociale ale acestui deputat socialist. Țîrdea a îndreptățit agresiunea militară, pe care a calificat-o ca „operațiune de eliberare” și „de instaurare a păcii”, a transmis falsuri și mesaje de ură la adresa ucrainenilor.
Liliana Mălachi,
Stopfals.md
FALS: Premierul moldovean cere anularea alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei
Mai multe instituţii media au publicat articole în care scriu că premierul Dorin Recean ar fi chemat la invalidarea alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor de care dispun publicaţiile respective, şeful Cabinetului de Miniştri şi-ar fi argumentat apelul prin numeroasele încălcări constatate de poliţie. În realitate, însă, Dorin Recean n-a declarat că scrutinul ar trebui invalidat. El a spus că trebuie mai întâi să aşteptăm decizia Curţii de Apel Comrat la acest subiect.
„Prim-ministrul moldovean Dorin Recean a declarat cu referire la totalurile alegerilor din Găgăuzia că „acestea trebuie, în primul rând, invalidate”. O ştire cu un asemenea conţinut a publicat portalul Gagauzinfo.md care face referire la intervenţia premierului în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chişinău.
Portalul Point.md a titrat: «Речан: Сначала выборы в Гагаузии должны признать действительными, так как были нарушения» („Recean: Alegerile din Găgăuzia trebuie, în primul rând, validate, pentru că au fost constatate foarte multe încălcări”).
Noi.md, citând Point.md, a scris că, potrivit lui Dorin Recean, alegerile din Găgăuzia „trebuie, în primul rând, invalidate”.
Potrivit datelor portalului Omg.md, prim-ministrul a solicitat anularea alegerilor pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. „O solicitare despre invalidarea rezultatelor scrutinului din autonomia găgăuză a făcut prim-ministrul Dorin Recean. Acesta a sugerat că autorităţile centrale intenţionează să colaboreze cu primarii localităţilor din Găgăuzia „sărind peste capul” autorităţilor din autonomie”, se spune în articol.
Toate sursele menţionate au scris că prim-ministrul Dorin Recean a făcut o astfel de declaraţie în baza informaţiei poliţiei privind coruperea alegătorilor de către Partidul „Şor”.
Afirmaţiile că Recean ar fi solicitat invalidarea scrutinului din Găgăuzia au fost distribuite, la fel, şi pe Facebook, printre autori numărându-se: Gagauznews, Бельцы Сегодня, grupul Свежие новости Молдовы.
Mass-media din Rusia: Recean a declarat că scrutinul din Găgăuzia urmează a fi invalidat
De la instituțiile media din Moldova informațiile au fost preluate și de unele resurse rusești. „Alegerile desfășurate în Găgăuzia urmează a fi invalidate. În cadrul lor au fost constatate mai multe încălcări, care deja au fost documentate și prezentate autorităților electorale locale”. Așa au prezentat declarațiile premierului moldovean portalurile „Военное обозрение” (topwar.ru) și Forpost.Севастополь.ru.
Ilan Șor: Recean a declarat că rezultatele scrutinului urmează a fi anulate
Nu s-a abţinut de la comentarii la această temă nici liderul partidului „Şor”, condamnat la 15 ani în cadrul dosarului privind „furtul miliardului”. El a scris pe pagina sa de Facebook că, potrivit lui Recean, rezultatele alegerilor din Găgăuzia urmează a fi anulate. „Răspunsul îl găsim în declaraţia aşa-numitului prim-ministru al Moldovei Dorin Recean. Rezultatele scrutinului din Găgăuzia urmează a fi anulate, încearcă să ne convingă Recean. Îmi vine să-l întreb personal: „Dorine, erai drogat când ai făcut declaraţia? Şi cum rămâne cu toţi linge-blide ai voştri? Fumaţi şi inhalaţi aceleaşi chestii sau, totuşi, diferite? Să anulezi voinţa exprimată de popor, de zecile de mii de persoane care au susţinut-o pe Evghenia Guţul, desemnată în calitate de candidată din partea partidului „Şor”, încredinţându-i viaţa şi viitorul? Bună „democraţie” aţi mai edificat şi continuaţi să edificaţi!”, a scris Ilan Șor.
El a mai declarat că PAS-ului aflat la guvernare nu-i pasă de democraţie şi de voinţa poporului.
Dorin Recean a spus că urmează să aşteptăm decizia instanţei de judecată
Dorin Recean a participat pe 15 mai la emisiunea „În Profunzime” de la postul de televiziune PRO TV Chișinău. Într-adevăr, el a comentat rezultatele preliminare ale alegerilor la funcția de bașcan al Găgăuziei, referindu-se la încălcările înregistrate de poliție. Însă șeful Cabinetului de Miniștri nu a făcut niciun apel la anularea rezultatelor acestui scrutin. „Aceste alegeri trebuie, în primul rând, validate, pentru că au fost constatate foarte multe încălcări, care au fost bine documentate și prezentate autorităților electorale locale. Și în baza acestora trebuie să vedem decizia finală”, a spus Recean (7:40).
În cadrul emisiunii, Recean a mai repetat că decizia rămâne la latitudinea Curții de Apel. „Curtea de Apel Comrat trebuie să decidă în ce măsură aceste fraude au afectat scorul electoral”, a declarat Recean (17:55).
Moderatoarea Lorena Bogza a spus că sunt voci care afirmă că aceste alegeri ar putea să nu fie validate și l-a întrebat pe Dorin Recean dacă există acest risc. Prim-ministrul a răspuns că deocamdată nu putem afirma dacă vor fi validate sau nu, chemând să fie evitate speculațiile la acest subiect. „Trebuie să ne asigurăm că legislația Republicii Moldova este aplicată și eu n-am să mă apuc acum să speculez: vor fi validate, nu vor fi validate. Autoritățile au documentat încălcările, le-au prezentat Comisiei Electorale din Găgăuzia, vor fi prezentate și Curții de Apel din Găgăuzia și, respectiv, trebuie să vedem care va fi decizia. Dar cei care au încălcat legea vor fi pedepsiți”, a spus Dorin Recean. (18:25-19:11)
Astfel că premierul Dorin Recean nu s-a expus despre eventuala decizie referitoare la scrutinul din Găgăuzia. El a declarat în repetate rânduri că decizia urmează să fie luată de instanța din Găgăuzia. Mass-media a reflectat eronat cuvintele prim-ministrului, prezentându-le totalmente invers.
„Suntem ceea ce citim”
Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că mass-media a reflectat eronat cele spuse de Dorin Recean. El a prezentat citatele reale cu cuvintele premierului şi a venit cu îndemnul să contribuim cu toții la o societate informată corect.
„Răsfoind revista presei de dimineață, am constatat în primul rând… că atribuirea unor citate s-a făcut fără verificarea sursei primare. Suntem ceea ce citim. Din considerente etice nu voi nominaliza redacțiile respective, dar vin cu îndemnul să contribuim cu toții la o societate informată corect”, a scris Daniel Vodă pe rețelele sociale. La fel, el a chemat cetăţenii să fie atenți la sursele de informare.
Elena Celak,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
ФЕЙК: Марину Таубер задержали по указанию Майи Санду, в связи с выборами в Гагаузии
Депутатку от партии «Шор» Марину Таубер задержали 1 мая в Международном аэропорту Кишинева при попытке покинуть страну. Это произошло на следующий день после того, как кандидатка от партии «Шор» Евгения Гуцул прошла во второй тур башканских выборов. Представители партии заявили, что эти два события взаимосвязаны. На самом деле, антикоррупционная прокуратура ходатайствовала в суде о задержании Марины Таубер еще 28 апреля — за два дня до выборов.
Сергей Бургуджи: «Режим PAS применил дубинку, чтобы сорвать выборы в Гагаузии»
Советник муниципального совета Кишинева, входящий в команду Евгении Гуцул заявил, что Марину Таубер задержали по указке власти PAS. «Режим PAS в агонии, поэтому очередной раз применил самую жесткую меру пресечения, незаконное задержание. После победы кандидата Партии Шор, Евгении Гуцул, действующий режим применил дубинку, чтоб сорвать выборы Гагаузии», - написал Сергей Бургуджи на своей странице в Facebook.
Адвокат Марины Таубер: «Незаконные злоупотребления в связи с выборами»
По мнению адвоката Марины Таубер Аурелиу Коленко, депутатку задержали незаконно, поскольку у нее не было запрета на выезд из Молдовы. По его словам, задержание — это злоупотребление, связанное с выборами в башканы Гагаузии. «То, что произошло сегодня, является злоупотреблением Мариной Таубер в связи с выборами в Гагаузии. Задержание депутата является незаконным, и мы докажем это перед системой правосудия», - заявил Коленко в интервью журналистам.
Сергей Бургуджи тоже распространил информацию о том, что Таубер задержали незаконно. Для убедительности, он напомнил, что Европейский суд по правам человека (ЕСПЧ) принял иск Таубер против Молдовы за необоснованное содержание в изоляторе тюрьмы №13.
Евгения Гуцул: «Они дрожат от страха, потому что наша победа приближает их конец»
Кандидатка в башканы Евгения Гуцул решила, что Марину Таубер задержали из страха, что победа партии «Шор» в Гагаузии, приближает конец «режима Майи Санду».
«Низко и подло. Только так можно назвать действия режима Санду, который в отместку за участие Марины Таубер в моей предвыборной кампании, принял решение об ее аресте. Они дрожат от страха, потому что знают: наша победа в Гагаузии приближает их конец!», - написала Гуцул на своей странице в фейсбуке.
Марина Таубер: «Это месть PAS»
Марина Таубер считает, что Майя Санду боится команду партии «Шор» и Евгению Гуцул. Таубер с уверенностью заявила, что именно их кандидатка станет башканом.
«Майя Санду боится Илана Шора, меня, всю нашу команду партии «Шор», но теперь и Евгению Гуцул, которая в ближайшие 2 недели станет полноправным членом правительства РМ, а Майя Санду, как известно, и ее кураторы панически боятся конкуренции (...). Все прекрасно понимают, что мой арест - это их месть за то, что набрали такой результат в Гагаузии, и уверенно идем к победе во втором туре! В то время как кандидат PAS на пост башкана Гагаузии был выброшен людьми Гагаузии за пределы второго тура!», - заявила Таубер.
Социалисты защищают Марину Таубер
Ряд представителей Партии социалистов поделились постами о том, что Марину Таубер задержали «по заказу» Майи Санду. В частности, такой пост в своем телеграм-канале опубликовал депутат Парламента Молдовы Богдан Цырдя.
А Игорь Додон прямо назвал задержание Таубер «полным беззаконием». Это заявление также распространил Богдан Цырдя.
Антикоррупционная прокуратура: Таубер нарушила меру пресечения
28 апреля 2023 года Антикоррупционная прокуратура подала судье ходатайство о замене меры пресечения на предварительное заключение на основании того, что Таубер нарушила условия меры пресечения. Адвокат обвиняемой получил копию ходатайства еще в пятницу, 28 апреля, то есть за два дня до выборов. 29 апреля 2023 года Таубер потребовала отложить судебное заседание, чтобы она могла поехать в Израиль. «Учитывая, что обвиняемая уже несколько раз нарушала условия, поставленные судьями, прокуратура сочла необходимым задержать ее в аэропорту, так как существовал серьезный риск того, что обвиняемая скроется от органа уголовного преследования», - пояснили в прокуратуре.
Марину Таубер подозревают в получении финансирования партии «Шор» от преступной группировки и фальсификации отчёта о финансовом управлении партии. Уголовное дело на имя Таубер было заведено 19 июля прошлого года.
Вечером, 2 мая, Марину Таубер поместили под домашний арест на 20 суток, по решению суда сектора Чеканы муниципия Кишинев. Таким образом, была изменена мера пресечения с судебного контроля на домашний арест.
ЕСПЧ еще не принимал решения о «незаконности» задержания Таубер в тюрьме №13
Аргумент Сергея Бургуджи о том, что ЕСПЧ принял иск Марины Таубер о необоснованном содержании в изоляторе, не означает того, что задержание действительно было необоснованным и незаконным. Суд принимает заявления, а потом их рассматривает. Решение может быть как в пользу, так и против Марины Таубер.
PAS кандидата в башканы не выдвигала
Риторику о том, что PAS имеет своего кандидата в башканы Гагаузии, ранее активно использовала Партия социалистов. Об этом заявляли экс-президент Игорь Додон и депутат Народного собрания Гагаузии Леонид Киося. Так, по заявлениям социалистов, PAS якобы поддерживала Дмитрия Кройтора.
Однако PAS своего кандидата на выборах башкана не выдвигала и никоим образом его не поддерживала Кройтора. Этого каедидата поддерживала башкан Гагаузии Ирина Влах, находящаяся в оппозиции и конфронтации с Майей Санду и всей властью PAS.
А сам Дмитрий Кройтор в комментарии для портала Stopfals.md заявил, что лживые заявления социалистов являются политтехнологиями для его дискредитации.
Риторика, исходящая из Кремля
И партия «Шор», и Партия социалистов используют единую риторику о том, что Марину Таубер задержали незаконно по указанию президента Молдовы Майи Санду.
Мы нашли в телеграм-канале Владимира Соловьева заявления Игоря Додона на этот счет. Соловьев — это российский пропагандист, который работает на Кремль. Вся его профессиональная деятельность направлена на продвижение идей, выгодных российской власти.
Соловьев не впервые распространяет фейки о событиях, связанных с Гагаузией.
В августе 2022 года, кода бригада полиции специального назначения «Фулджер» провела тактические учения в Комрате, Соловьев сказал, что это была акция запугивания в контексте митингов в автономии. Stopfals.md разъяснил, почему это не так.
Елена Челак,
Stopfals.md
Этот журналистский материал издается Ассоциацией независимой прессы (API) в рамках проекта «О дезинформации от двери к двери», реализуемого Ассоциацией независимой прессы (API) при поддержке IMS (International Media Support). Мнения, выраженные в рамках проекта, принадлежат авторам проекта и не обязательно совпадают с мнением финансирующей организации.
FALS: Zelenski solicită permisiunea Maiei Sandu să intre în Transnistria
Candidatul la funcţia de başcan al Găgăuziei Nicolai Dudoglo a declarat la postul de televiziune GRT că Preşedintele Ucrainei Vladimir Zelenski intenţionează „să intre în Transnistria” dacă îi va permite Maia Sandu. Astfel, Dudoglo a repetat falsurile distribuite de autoritățile ruseşti, mediile de propagandă şi agenţii ruşi de influenţă după ce au devenit cunoscute planurile Kremlinului pentru destabilizarea situaţiei din Moldova.
Candidatul la funcţia de başcan: Zelenski o roagă pe Sandu să-i permită să intre în Transnistria
La 18 aprilie, Nicolai Dudoglo a declarat la postul public de televiziune din Găgăuzia GRT că lângă Transnistria ar fi staționate trupe ucrainene, iar Vladimir Zelenski așteaptă permisiunea Maiei Sandu ca să intre în aceast regiune. „Practic de curând au vrut să-l arunce în aer pe președintele Transnistriei. În apropiere de Transnistria acum se află două brigăzi ale trupelor ucrainene și Zelenski o roagă pe Sandu ca să intre în Transnistria”, a spus (30:52) candidatul la funcţia de başcan.
În intervenţia sa, Dudoglo practic a repetat narativele dezinformatoare distribuite în februarie-martie curent, când au devenit cunoscute planurile Kremlinului privind destabilizarea situaţiei din Moldova. În promovarea narativelor respective s-au implicat activ Ministerul Apărării din Rusia, resursele media pro-Kremlin şi boţii din reţelele sociale, ex-preşedintele moldovean Dodon şi alţi politicieni pro-ruşi din Moldova şi Ucraina, precum şi administraţia nerecunoscutei regiuni transnistrene.
Ministerul Apărării din Rusia: Ucraina pregăteşte o provocare armată
Pe 23 februarie, Ministerul Apărării din Rusia a anunţat că Ucraina ar pregăti o provocare armată împotriva regiunii transnistrene. „Ministerul Apărării din Federația Rusă, în prezent, observă o concentrare importantă de efective și tehnică militară a subdiviziunilor ucrainene în apropierea hotarului ucraineano-transnistrean, desfășurarea artileriei pe pozițiile de tragere, precum și o sporire fără precedent a numărului de zboruri a aeronavelor fără pilot la bord ale Forțelor Armate ale Ucrainei deasupra teritoriului RMN”, se spune în comunicatul Ministerului Apărării din FR.
Igor Dodon: „Va fi o agresiune împotriva Moldovei”
În aceeași zi, fostul președinte al Moldovei Igor Dodon într-un interviu pentru agenția de stat din Rusia TASS a comentat declarația respectivă în felul următor: „Orice pas din partea Ucrainei în direcția Transnistriei va fi o agresiune împotriva Republicii Moldova. Ucraina imediat va deveni agresor”.
Mediile pro-Kremlin: „Zelenski se pregătește de atac”
Pe 26 februarie, o altă agenție de știri din Rusia, RIA Novosti, a publicat un articol în care se afirmă că trupele ucrainene sunt dislocate în direcţia „hotarelor Transnistriei”. În calitate de dovadă au fost prezentate declarațiile lui Vladimir Rogov, membru al așa-numitului „consiliul principal al administrației militar-civile” din regiunea Zaporojie (desemnat de trupele rusești de ocupație). „Conform informațiilor operative parvenite, regimul lui Zelenski a ordonat transferarea trupelor către hotarul Transnistriei. Am putea spune cu o probabilitate foarte mare că Zelenski se pregătește să atace Transnistria”, a citat RIA Novosti cele spuse de Rogov.
Despre pretinsa pregătire de atac au scris atunci și alte resurse rusești de propagandă: Gazeta.ru, Ura.ru, Украина.ру. La fel, declarația lui V. Rogov a fost distribuită în rețelele sociale de către mai mulţi boți (Элияу Коломеец, Ольга Кузьмичева, Maks Maratovichfive etc.).
„MGB”: În Transnistria a fost dejucat un act terorist
La 9 martie, așa-numitul minister al securității de stat (MBG) al nerecunoscutei Transnistrii a anunțat despre „prevenirea asasinării primelor persoane ale republicii”, care ar fi fost pregătite de Serviciul de Securitate al Ucrainei.
După acest anunț, mediile din Rusia au început să scrie că Ucraina ar pregăti asasinarea șefului administrației transnistrene Vadim Kransoselski. Agenția TASS a citat declarația „MGB”, iar RIA Novosti a evocat comentariul unei surse anonime din cadrul organelor de drept. Despre „asasinat” a scris și Gazeta.ru, cu referire la RIA Novosti.
„De vină este Maia Sandu”
Un alt portal rusesc Известия, făcând referire la opinia politologului pro-Kremlin Kiril Averianov, a scris că autoritățile din Ucraina ar intenționa să instituie un control total asupra nerecunoscutei RMN, inclusiv să pună mâna pe armele de la depozitul militar din Cobasna, iată de ce ar fi organizat „tentantiva de a-l elimina pe președintele republicii Vadim Krasnoselski”. Totodată, Averianov a acuzat-o pe Maia Sandu: „... astfel de «acțiuni nesăbuite și agresive» din partea Kievului au fost posibile ca urmare a poziției pro-ucrainene a Președintei RM Maia Sandu”.
Răspunsul la deconspirarea planului Kremlinului privind destabilizarea situației în Moldova
Declarațiile autorităților din Rusia, a mediilor propagandiste, a favoriților Moscovei în teritoriile ocupate din Ucraina și a agenților ruși de influență de la Chișinău, Tiraspol și Comrat, despre „provocările pregătite” în Transnistria au apărut după deconspirarea planului Kremlinului privind destabilizarea situației din țara noastră.
Vom aminti că la 9 februarie, în discursul său de la Bruxelles în fața liderilor Uniunii Europene, Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a declarat că autoritățile ucrainene au intrat în posesia planului serviciilor secrete rusești privind distrugerea democrației în Moldova și instituirea controlului asupra țării. Ulterior, Președinta RM Maia Sandu a relatat despre acest plan. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Moldova, la fel, a confirmat existența unui plan al Rusiei de răsturnare a puterii în Moldova. „Atât din informațiile prezentate de partenerii noștri ucraineni, cât și în urma activității operative a Serviciului, au fost identificate activități subversive cu scopul subminării statului Republica Moldova, de destabilizare și de încălcare a ordinii publice”, a anunțat SIS.
Totodată, la 23 februarie, autoritățile din Moldova au infirmat informațiile difuzate de Ministerul Apărării din Rusia despre o „provocare armată” pe care ar pregăti-o Ucraina împotriva Transnistriei. Aceste declarații reprezintă un element de influență psihologică, este de părere Valeriu Mija, secretar de stat al Ministerului Apărării din Moldova. „La moment, reprezentații Ministerului Apărării consideră că este mai mult un element de operațiune psihologică decât intenții reale. Totodată, noi monitorizăm situația cu atenție”, a declarat atunci V. Mija. El a mai menționat că nu este pentru prima oară când Ministerul Apărării din Rusia vine cu asemenea „avertizări”.
„Operațiune sub steag fals”
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA presupune că Kremlinul creează un mediu informațional pentru a desfășura în Transnistria operațiuni sub steag fals. „Kremlinul creează condiții pentru operațiuni sub steag fals la hotarul dintre regiunea Cernihiv și la cel din Transnistria. Operațiunea din nordul Ucrainei ar putea avea drept scop implicarea Belarusului în război sau distragerea trupelor ucrainene din direcţia de est. Scopul operaţiunii din Transnistria ar putea fi denaturarea declaraţiilor lui Vladimir Zelenski despre provocările pe care Rusia le pregătește în Moldova”, a scris ISW la 24 februarie.
Elena Celak,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de Asociația Presei Independente (API) cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat finanțatorului.
FALS: Puterea pregătește o lege care va permite vânzarea pământului către străini
La dezbaterile electorale din 11 aprilie la postul public de televiziune din Găgăuzia (GRT), unul dintre candidații la funcția de guvernator al autonomiei găgăuze, Nicolai Dudoglo, a spus că în fruntea regiunii ar trebui să vină un „patriot adevărat” care să apere interesele Găgăuziei „în fața puterii de la Chișinău”. Guvernarea, în opinia sa, ia decizii în defavoarea poporului. Una dintre aceste decizii ar fi că se pregătește o lege care le va permite străinilor să cumpere terenuri agricole în Moldova. Atât Parlamentul, cât și Guvernul infirmă că ar exista în procedură legislativă vreun proiect care ar urma să schimbe ordinea actuală de vânzare a terenurilor.
„S-a adoptat legea privind separatismul, s-a schimbat limba – nu e moldovenească, e română, deja se vorbește că Moldova va ieși din CSI, va intra în NATO, se pregătește legea privind vânzarea terenurilor agricole străinilor. Și noi ne întrebăm ce ne trebuie pentru a conlucra?”/ (Original: «Сегодня в стране принимается закон о сепаратистах, меняется язык, не молдавский а румынский, уже говорится о том, что Молдова выйдет из СНГ, Молдова войдет в НАТО, готовится закон о продаже сельхоз-земли иностранцам. И мы говорим сегодня о том, что нужно для того, чтобы мы работали совместно?»).
Consiliera președintelui Parlamentului: „Este o minciună folosită din nou pentru a speria oamenii”
Responsabili de la Guvern și Parlament au infirmat că în procedură s-ar afla vreun proiect de lege care ar urma să le permită străinilor să cumpere terenuri. „Nu există nici o lege și nici un proiect de lege care să prevadă vânzarea terenurilor agricole către cetățenii străini”, a transmis, pentru Stopfals.md, echipa de comunicare de la Guvern.
„Noi nu am vorbit despre asta niciodată și nici nu avem intenții, nici nu susținem o astfel de abordare în sensul liberalizării și vânzării pământului către cetățeni străini. Este o minciună. Această minciună a fost tirajată la greu de PSRM și Igor Dodon și în campania prezidențială. Acum iarăși se folosesc de falsuri pentru a speria oamenii. Repetăm: este o minciună, iar organele competente ar trebui să ia măsurile necesare. Să fie sancționați toți cei care tirajează falsuri”, a declarat pentru StopFals.md Aurica Jardan, consiliera președintelui Parlamentului și a fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate.
Ce spune legea
În prezent, există cel puțin două legi care protejează terenurile agricole de înstrăinare către cetățeni ai altor state. Legea privind prețul normative și modul de vânzare-cumpărare a pământului prevede, în art. 3, că terenurile din proprietate publică, adică cele gestionate de Guvern sau de administrațiile locale, că pot fi vândute străinilor doar cele neagricole sau din fondul silvic. La fel, art. 6 al acestei legi interzice și proprietarilor privați să-și vândă terenurile agricole către străini.
Legea cu privire la investițiile în activitatea de întreprinzător prevede, în art. 22, că investitorii străini pot dobândi, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe teritoriul țării noastre pentru a desfăşura activitate de întreprinzător, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul silvic.
Falsuri „cu barbă”
Narațiunea falsă că terenurile agricole ale Moldovei vor fi vândute străinilor dacă la guvernare vor veni forțe pro-europene, circulă din anul 2016. Încă atunci, ziarul cu politică editorială pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda v Moldove scria că un scop al Maiei Sandu, care candida atunci la prezidențiale, este „să vândă antreprenorilor americani loturi de teren, așa cum s-a întâmplat în Ucraina vecină” (original: «Вторая цель – экономическая, заключающаяся в продаже американским предпринимателям участков земли, как это произошло в соседней Украине»).
Ultima dată acest fals a fost detectat într-o declarație a fostului președinte Igor Dodon din iunie 2022, când acesta a spus că vânzarea terenurilor către străini ar fi o condiție secretă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De fiecare dată acest fals a fost dezmințit cu informații la zi.
Viorica Zaharia,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
Фейк от кандидата в башканы Григория Узуна: ЕС выдает гранты с условием ЛГБТ-пропаганды и повышения пенсионного возраста
Disponibil doar în limba rusă
Предвыборная кампания на пост башкана Гагаузии продолжает проходить на фоне многочисленных фейков. Так, кандидат в башканы Григорий Узун заявил, что любой грант от Европейского союза и кредит от МВФ предусматривает условия, в числе которых продвижение в школах ЛГБТ-пропаганды и повышение пенсионного возраста. Это не соответствует действительности и ранее было опровергнуто порталом Stopfals.md.
Григорий Узун: «Европейские гранты выдали с условием проведения ЛГБТ-пропаганды и повышения пенсионного возраста»
На предвыборных дебатах на общественном телеканале GRT кандидат в башканы Гагаузии Григорий Узун заявил, что любые гранты, которые поступают в Молдову от Европейского союза, несут под собой определенные условия, например, продвижение ЛГБТ-ценностей в школах и повышение пенсионного возраста.
12 апреля на дебатах, куда пришел только Григорий Узун, ведущая спросила его: «Будут ли страны Европейского союза в числе стратегических партнеров гагаузской автономии в случае, если вас изберут башканом?». Кандидат ответил, что страны ЕС могут быть партнерами гагаузской автономии, но «нужно понимать, что безвозмездно нам никто ничего не давал». «Любые гранты, которые поступают в Молдову, в частности в Гагаузию, кредиты из МВФ, это все дается под условие: повысить пенсионный возраст, внедрять ценности, которые нам чужды, чтобы детям в школах преподавали ЛГБТ- ценности, что для нас неприемлемо, потому что у нас есть своя культура, своя религия, свои традиции. Поэтому получая эти гранты мы должны хорошенько задуматься, а какова цена этих грантов и стоит ли оно того, чтобы мы допускали на свою территорию такого рода вещи», - заявил Григорий Узун. Напомним, этого кандидата официально поддерживает Партия социалистов Республики Молдова.
«ЛГБТ-пропаганда» — излюбленный фейк социалистов
Нарратив о том, что Европейский союз навязывает Молдове «пропаганду ЛГБТ-ценностей» ранее уже звучал неоднократно. В каждом из случаев, источником дезинформации были представители Партии социалистов.
8 ноября 2022 года бывший президент страны Игорь Додон написал в Facebook, что нынешняя власть намерена разрушить семью и веру, реализуя проект по продвижению прав ЛГБТИ-детей в школах. Эту информацию также распространяли депутаты Парламента Молдовы от Блока коммунистов и социалистов и депутаты Народного Собрания Гагаузии. Несколько маргинальных веб-сайтов в Румынии подхватили фейк Додона, добавив, что «включение проектов ЛГБТИ в школы - это условие Европейского союза».
Однако эта информация ложная. Портал Stopfals.md выяснил, что акция «ЛГБТ-дети в вашей школе» проводилась Информационным центром «ГЕНДЕРДОК-М» в рамках проекта «Борьба с ненавистью может быть веселой» в соцсетях, чтобы не допустить буллинга в школах. В учебных учреждениях акция не проводилась и власти к этому никакого отношения не имели.
Stopfals.md ранее уже писал о том, что тезисы о «европейской ЛГБТ-пропаганде» продвигает российская пропаганда.
О повышении пенсионного возраста в обмен на гранты Додон заявлял еще в 2021 году
В июне 2021 года Европейская комиссия объявила о помощи в размере 600 млн евро для Республики Молдова с целью перезапуска экономики на фоне преодоления пандемии COVID-19. Тогда Игорь Додон расценил это как навязывание «определенных политических условий», одно из которых — повышение пенсионного возраста.
Портал Stopfals.md опроверг это заявление. На самом деле, деньги выделили для привлечения инвестиций с целью поддержания устойчивого и всеобъемлющего восстановления страны после кризиса COVID-19, также на проведение структурных реформ, в частности, в сфере правосудия и борьбы с коррупцией.
Механизм повышения пенсионного возраста запустили еще в 2016 году
Социалисты часто критикуют действующую власть за то, что при ней Молдова получает гранты, под которые приходится выполнять «неблагоприятные для жителей страны условия». Например, увеличение пенсионного возраста, как заявил Григорий Узун. Но это не соответствует действительности.
График постепенного повышения пенсионного возраста был разработан еще в 2016 году, когда партия PAS не была у власти. Напомним, именно в 2016-ом президентом был избран Игорь Додон. Запущенный тогда механизм предусматривает, что пенсионный возраст будет постепенно повышаться для женщин каждый год на полгода, до тех пор, пока в 2028 году не станет равным пенсионному возрасту мужчин — 63 года.
Стоит отметить, что увеличение пенсионного возраста внедряется и в Российской Федерации с 2019 года, в рамках пенсионной реформы. Она предполагает увеличение возраста выхода на пенсию с 55 до 60 лет. Однако пропагандисты об этом «забывают», связывая различные процессы в Молдове с Европейским союзом, как это обычно делает российская пропаганда.
Мифы о МВФ зародились давно
Риторика вокруг кредитов Международного валютного фонда (МВФ) тоже не нова. В январе 2020 года, ряд молдавских политически аффилированных СМИ распространил информацию, будто подписание соглашения с МВФ «привело к повышению налогов, тарифов на газ и электроэнергию». Данные заявление опроверг Stopfals.md.
А в марте 2023 года, экс-премьер Ион Кику на телеканале GRT заявил, что молдаванам придется вернуть деньги за компенсацию за газ и электроэнергию, иначе у них отберут земли. Stopfals.md опроверг и это заявление, подтвердив, что компенсация за газ выплачивается не из кредитов, а за счет безвозвратных грантов.
Елена Челак,
Stopfals.md
Этот журналистский материал издается Ассоциацией независимой прессы (API) в рамках проекта «О дезинформации от двери к двери», реализуемого API при поддержке IMS (International Media Support). Мнения, выраженные в рамках проекта, принадлежат авторам проекта и не обязательно совпадают с мнением финансирующей организации.
Alegerile din Găgăuzia: cine și al cui candidat este?
În Găgăuzia, socialiștii din regiune care susțin candidatura lui Grigorii Uzun la funcția de bașcan, afirmă că Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) aflat la guvernare, l-ar susține în alegeri pe candidatul Dmitri Croitor. În calitate de argument ei invocă faptul că Președinta Maia Sandu „a măturat” toți ambasadorii numiți de Igor Dodon, cu excepția lui Croitor. Această informație nu corespunde realității.
Declarații că Dmitri Croitor ar fi candidatul partidului de guvernământ
Chiar de la începutul campaniei electorale pentru alegerile bașcanului Găgăuziei, reprezentanții Partidului Socialiștilor au afirmat că Dmitri Croitor ar fi susținut de PAS. Astfel, ex-președintele Igor Dodon, în alocuţiunea sa la ceremonia de lansare în campania electorală a candidatului Grigorii Uzun, desfășurată la Comrat, a declarat că socialiștii se vor confrunta cu candidatul guvernării. „La aceste alegeri vor fi doi candidaţi: va fi candidatul guvernării şi candidatul opoziţiei. Când mă refer la candidatul guvernării, am în vedere că acest candidat va fi susținut și de actualul bașcan, și de Maia Sandu”, a spus Dodon.
Afirmația că D. Croitor ar fi candidatul PAS este susținută și de deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) Leonid Chiosea. „Uite că și cei din PAS și-au desemnat candidatul. Întreaga resursă administrativă a M. Sandu a fost mobilizată pentru a-l susține. Constantinov (medelean) și Vlah cu limba ei română s-au implicat în totalitate în susținerea candidatului din partea PAS”, a scris Chiosea, publicând câteva poze în care Croitor împreună cu președintele APG Dmitri Constantinov se întâlnește cu locuitorii din Găgăuzia. Notă: „Medelean” este porecla neoficială a lui Dmitri Constantinov.
Careva argumente care ar explica de ce Croitor ar fi candidatul PAS nu au fost însă prezentate nici de către Dodon, nici de către Chiosea.
Pe cine susține PAS la aceste alegeri?
La sfârșitul lui martie, președintele PAS Igor Grosu a declarat că în cadrul alegerilor pentru funcția de bașcan al autonomiei găgăuze partidul său nu va susține niciun candidat. „Noi nu susținem pe nimeni dintre candidați în această cursă electorală. A fost o decizie a PAS. Urmărim cu atenție desfășurarea alegerilor în Găgăuzia. Pentru noi este foarte importantă desfășurarea corectă a acestor alegeri, pentru că nu sunt doar alegeri ale Găgăuziei, sunt alegeri care se desfășoară în Republica Moldova. Este decizia noastră politică. Noi am considerat că cel mai corect este să nu avem un candidat la aceste alegeri și sunt convins că este o decizie corectă”, a precizat Grosu.
Natalia Davidovici, deputată în Parlamentul Moldovei din partea PAS, a comentat declarațiile socialiștilor despre „conexiunile” lui Croitor cu PAS, menționând că îi vine greu să înțeleagă de ce a fost aleasă anume această strategie. „Poate au niște animozităţi personale cu dl Croitor și le pare că în acest mod îi reduc șansele de a repurta victorie. {...} Știu cu certitudine că în cadrul fracțiunii PAS nici candidatura lui Croitor, nici o altă candidatură pentru participarea în cadrul alegerilor la funcția de bașcan al Găgăuziei nu a fost pusă în discuție”, a precizat Natalia Davidovici pentru portalul Stopfals.md.
Stafful electoral al lui Croitor este condus de primarul de Ciadâr-Lunga care la alegeri a fost susţinut de socialiști
În cadrul acestor alegeri, Dmitri Croitor este susținut de bașcana Irina Vlah care are relații complicate cu partidul aflată la putere. Pe parcursul ultimilor doi ani, Vlah o critică permanent pe actuala Președintă Maia Sandu și deseori intră în polemică la ședințele Cabinetului de Miniștri.
Stafful electoral al lui Croitor este condus de primarul de Ciadâr-Lunga Anatolii Topal. În 2015, acesta a repurtat victorie la alegerile locale cu susținerea „Partidului Nostru” condus de Renato Usatîi, iar patru ani mai târziu – cu susținerea Partidului Socialiștilor.
Fals marca Grigorii Uzun: Sandu a înlocuit toți ambasadorii numiți de Dodon, în afară de Croitor
La funcția de Ambasador al Republicii Moldova în Turcia, Dmitri Croitor a fost desemnat pe 29 noiembrie 2019 prin decretul Președintelui de atunci Igor Dodon. „Mi-am exprimat convingerea că promovarea reprezentantului Găgăuziei în această funcție va contribui la consolidarea dialogului cu Ankara”, astfel a comentat la acel moment Dodon desemnarea lui Croitor.
Într-o intervenție recentă la postul public regional de televiziune GRT, candidatul la funcția de bașcan susținut de socialiști Grigorii Uzun a declarat că Maia Sandu a înlocuit toți ambasadorii numiți de Dodon, în afară de Croitor. „De curând am văzut o știre că anume el a fost numit de Igor Nikolaievici Dodon la postul de ambasador, deci el nu este din partea PAS. Dar trebuie de spus că Dodon a numit ambasadori în multe țări, însă actuala Președintă a înlocuit toți ambasadorii în afară de unul – conaționalul nostru”, a declarat Uzun.
Această declarație a lui Uzun nu corespunde realității. Dmitri Croitor nu este unicul ambasador desemnat pe timpul lui Dodon care și-a păstrat funcția în perioada Maiei Sandu. Bunăoară, la 27 mai 2020, Igor Dodon a semnat decretul cu privire la numirea a șapte ambasadori în următoarele țări: Letonia, Cehia, Bulgaria, Portugalia, Polonia, Irlanda și Italia. Toți continuă și în prezent să-și desfășoare activitatea în aceste funcții.
Croitor: este o tentativă de a mă discredita în fața alegătorilor
Candidatul la funcția de bașcan al Găgăuziei Dmitri Croitor a menţionat într-un comentariu pentru portalul Stopfals.md că declaraţiile false ale socialiştilor sunt nişte tehnologii politice pentru a-l discredita. „Ei mă percep ca pe un adversar care trebuie discreditat în faţa alegătorilor din Găgăuzia. De ce o fac? E greu de spus, eu cred că întrebarea ar trebui redirecţionată către acel candidat care-şi permite să spună astfel de minciuni.”
Cine pe cine susţine?
În total, în cadrul acestor alegeri au fost înregistraţi opt candidaţi, dintre care şapte sunt independenţi. În afară de Dmitri Croitor şi Grigorii Uzun (care s-a înregistrat în calitate de independent, dar se bucură oficial de susținerea PSRM) mai candidează actualii deputați ai Adunării Populare Nicolai Dudoglo, Serghei Cimpoeș și Victor Petrov, fostul bașcan Mihail Formuzal și fostul deputat al APG Serghei Cernev. Unicul candidat desemnat oficial de o formațiune politică este Evghenia Guţul, înaintată de Partidul „Şor”.
Candidatura fostului deputat în Parlamentul Moldovei din partea Partidului Democrat (PDM) Nicolai Dudoglo este susţinută de unii politicieni locali care şi anterior au făcut echipă cu acesta. Printre ei se numără şi Valerii Ianioglo care a deţinut funcţia de prim-viceguvernator al Găgăuziei în perioada 2007-2015.
Fostul başcan Mihail Formuzal se bucură de susţinerea primarului de Vulcăneşti Victor Petrioglu şi a fostului şef al Direcţiei Tineret şi Sport Roman Tiutin, care anterior a făcut parte din echipa Irinei Vlah.
Primarul de Comrat Serghei Anastasov a luat decizia de a-l susţine pe Victor Petrov.
Piotr Garciu,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
„Дэ доамне и румынизация”. Pentru a acumula capital politic, candidaţii la funcţia de başcan al Găgăuziei apelează la „sperietori” consacrate
În campania electorală pentru alegerea başcanului Găgăuziei, unii candidaţi declară despre... unirea Moldovei cu România care iată-iată se va produce. Drept „argumente” ei aduc declaraţiile unor politicieni, dar şi înlocuirea în legislaţia moldovenească a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română”.
Candidatul Nicolai Dudoglo: „Ne duc peste Prut”
La 20 martie, în cadrul unui miting la Comrat, Nicolai Dudoglo, candidat la funcţia de başcan, a declarat că Moldova „este dusă peste Prut”. Iar în calitate de dovadă ar servi, în opinia sa, înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în actele normative ale ţării.
„Pas cu pas, ne duc ţara peste Prut. (...) Limba moldovenească nu mai există. Ne-am pomenit deja că limba noastră este româna şi că moldovenii înșiși renunţa la limba lor. Bunăoară, noi, găgăuzii, suntem turci, dar totuși nu spunem că limba găgăuză este turcă”, a afirmat Dudoglo la acel miting. Un alt „argument” al lui Dudoglo a fost declaraţia ex-premierului Moldovei Vlad Filat care chipurile ar fi spus că „calea Moldovei către Uniunea Europeană trece doar prin România”.
Video-ul candidatului Grigorii Uzun: 1 mai şi românizarea
Un alt candidat la funcţia de başcan, Grigorii Uzun, a publicat pe canalul său de TikTok un video în care una dintre participante la o întâlnire electorală, care s-a prezentat ca „fost membru al comitetului raional de partid” sperie lumea cu „românizarea”. „Ne vom trezi la 1 mai: Dă, Doamne, şi românizare, dar aşa ceva nu se va întâmpla!” a declarat femeia. Ulterior, ea a povestit cum românii „îi plesneau pe părinţii noştri peste palme doar pentru ca aceştia să scrie gramatica. Nu vreau ca nepoţii mei să se trezească dimineţile spunând: «Nu vreau să merg la şcoală pentru că acolo tanti mă trage de urechi». Acest lucru nu se va întâmpla pentru că suntem găgăuzi şi pentru că suntem de neînfrânt. Colegi de partid, vom lupta pentru Uzun al nostru!”
Candidatul Serghei Cimpoeş: „Ei declară despre unirea cu România”
La 17 martie, Serghei Cimpoeş, care la acel moment nu fusese încă înregistrat în calitate de candidat la funcţia de başcan, s-a întâlnit cu mai mulţi deputaţi ai Dumei de Stat din Rusia. În cadrul unui briefing la revenirea sa la Comrat, Cimpoeş a spus că unul din subiecte discutate la Moscova a vizat „unirea cu România” şi „legea privind statutul amânat al Găgăuziei”. „Cu referire la statutul amânat, or autorităţile, în diferite timpuri, precum şi în această perioadă, foarte mulţi erau adepţii principiului de unire a Moldovei cu România. Ei declară că, în aceste condiţii, Moldova este lipsită de capacitate, nu va fi în stare să supravieţuiască, astfel că unica modalitate prin care am putea ajunge în Uniunea Europeană este unirea Moldovei cu România”, a spus Cimpoeş.
Ziarul „Gagauz Halki”: „De rezultatele alegerilor depinde dacă se va dizolva sau nu Găgăuzia în componenţa României”
În cele mai recente ediţii ale ziarului regional „Gagauz Halki” este promovată la modul direct ideea de ieșire a Găgăuziei din componența Moldovei pe fundalul „amenințării” unirii cu România sau aderării la Uniunea Europeană. Ziarul aparține mișcării populare omonime, al cărei președinte este Ivan Burgudji, ex-deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și persoană de încredere a lui Cimpoeș în campania electorală.
„În cazul tentativei de aderare a Moldovei la România sau la Uniunea Europeană, fără un acord clar exprimat al Găgăuziei în cadrul unui plebiscit, viitorul bașcan urmează să realizeze decizia referendumului din 2 februarie 2014 cu privire la separarea de Moldova, edificarea unui stat independent şi aderarea la Comunitatea Economică Euroasiatică”, scrie ziarul.
În ediţia nr. 2(133), ziarul oferă informaţii cu privire la vizita lui Cimpoeş în Rusia şi „perspectivele” cooperării, afirmând totodată că „de rezultatele viitoarelor alegeri depinde dacă Găgăuzia va continua să existe în calitate de autonomie sau se va dizolva în componenţa Moldovei unitare ori a României.
Într-o altă ediție a ziarului „Gagauz Halki”, la fel este reiterată teza că „viitorul bașcan va urma să soluționeze chestiunea privind statutul amânat al Găgăuziei”. În același context se vorbește despre „trădarea Românei în timpul Primului Război Mondial, acapararea Basarabiei prin aplicarea forței și atitudinea ingrată a României față de Rusia”.
Ziarul face agitație deschisă în favoarea candidatului Serghei Cimpoeș, argumentându-și poziția prin faptul că „acesta se bucură de susținere din partea Rusiei”, totodată publicația califică războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei ca „operațiune militară”.
Reamintim că mișcarea populară „Gagauz Halki” a fost o mișcare politică din Găgăuzia care a avut un rol important în obținerea de către regiune a statutului de autonomie. În prezent, mișcarea respectivă deja nu are competențe politice, totuși pentru generația în vârstă ea se mai asociază cu patriotismul şi apărarea autonomiei.
Filat n-a spus că unirea cu România este „unica cale spre UE”
În realitate, fostul premier şi fostul preşedinte al Partidului Liberal-Democrat din Moldova Vlad Filat n-a afirmat că unica cale spre EU este prin realizarea unirii cu România, așa cum declară unii candidați la funcție de bașcan. El a declarat că unirea Moldovei cu România are perspective mai reale decât intrarea țării noastre în Uniunea Europeană. „Mobilizarea cetățenilor în jurul ideii de integrare europeană este o iluzie... (...) a spune că aderarea la UE ar fi singura cale viabilă este un neadevăr... (...) Cred că reunificarea celor două state românești este mult mai aproape ca realizare decât aderarea la UE”, a scris Filat la 21 martie pe pagina sa de Facebook.
În plus, cuvintele lui Filat nu pot fi calificate drept o poziţie oficială a autorităţilor moldoveneşti, or acesta nu reprezintă autorităţile, aici fiind vorba doar despre opinia sa personală.
Sintagma „limba română” din legi nu presupune unirea cu România
În cadrul şedinţei plenare din 16 martie 2023, Parlamentul Moldovei a aprobat în lectura a doua legea privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” în toate actele normative. Expresiile „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” la fel au fost înlocuite prin sintagma „limba română”. Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră” va fi numită „Limba română”. Autorii proiectului de lege au argumentat adoptarea unor amendamente legislative prin necesitatea implementării avizului aprobat anterior de Curtea Constituţională care a statuat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, așa cum scrie în Declarația de independență.
Aceste modificări nu prevăd „începutul unirii cu România”, așa cum afirmă Nicolai Dudoglo.
Autorităţile n-au declarat despre unirea cu România
Partidul aflat la guvernare n-a declarat despre necesitatea unirii cu România, ci promovează aderarea cât mai rapidă a ţării noastre la Uniunea Europeană şi reformele impuse de acest deziderat. Despre acest lucru, după acordarea Moldovei a statutului de ţară candidată la UE, au declarat şi Preşedinta Maia Sandu, şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Nicu Popescu.
În aprilie 2022, răspunzând la întrebarea lui Alex Cozer, moderatorul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul de televiziune Jurnal TV, despre perspective unirii cu România, Preşedinta Maia Sandu a declarat că Moldova este o țară democratică și această decizie trebuie să o ia poporul.
La câteva luni de la această declaraţie a Maiei Sandu, Serghei Cimpoeş afirma în cadrul unui miting desfăşurat în Găgăuzia, că Chişinăul „are de gând să desfăşoare un referendum privind unirea cu România”, denaturând în totalitate cele spuse de M. Sandu.
Manipulări din ultimele decenii
Istoricianul şi analistul politic Alexei Tulbure menţionează că declaraţiile despre unirea cu România sunt făcute, de obicei, de persoane care nu au atribuţii şi nu sunt în măsură să ia decizii politice. „Despre acest lucru (unirea cu România ca unica cale de accedere în Uniunea Europeană) au vorbit unele personaje marginale, iar atribuirea acestor declaraţii actualei guvernări este o manipulare”, a spus Tulbure într-un comentariu pentru portalul Stopfals.md.
Potrivit expertului, el observă deja de câteva decenii „sperietoarea” despre unirea Moldovei cu România, politicienii recurgând la ea pentru a obţine voturi la alegeri. „Unii politicienii mereu au speriat alegătorii că suntem duşi în România, că vor să ne lipsească de identitate etc. O parte din electoratul nostru, iar în Găgăuzia acest lucru este deosebit de pregnant, respinge vehement ideea de unire cu România, iată de ce trucul respectiv a funcționat de fiecare dată, iar oamenii au mers să voteze pentru acei politicieni care, chipurile, nu ar permite acest lucru. Aşa a fost şi în anii 90, aşa a fost şi pe timpul lui Voronin, şi după Voronin”, a menţionat Alexei Tulbure. „După ce Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, subiectul unirii cu România şi-a pierdut actualitatea. Acum ne ocupăm de sarcinile impuse de aderarea la UE. Pur şi simplu nu mai are sens să fie puse în discuție chestiuni ce ţin de aderarea la România”, a mai spus el.
De ce „românizarea” este evocată în contextul „prieteniei cu Rusia”?
La întrebarea de ce „sperietoarea” despre unirea cu România este prezentată în Găgăuzia, de obicei, în contextul declaraţiilor despre „relaţiile de prietenie cu Rusia”, expertul a spus că şi acest lucru reprezintă o exploatare a sentimentelor alegătorilor care continuă să perceapă Rusia ca pe un partener economic tradiţional. „Totuşi Rusia la care se referă Cimpoeş nu mai există după 24 februarie 2022. Totul s-a schimbat după agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, deci tot ce spune Cimpoeş este o tentativă de a induce în eroare şi a manipula, făcând uz de simpatiile tradiţionale pe care găgăuzii le au faţă de Federaţia Rusă. El, în mod deliberat, nu spune nimic despre faptul că astăzi Rusia este un renegat pe arena internaţională, că nimeni nu vrea să aibă nimic cu această ţară, în plus, Rusia însăşi se confruntă cu dificultăţi și probleme economice şi financiare extrem de grave” a concluzionat politologul Alexei Tulbure.
Elena Celac,
Stopfals.md
Acest articol este realizat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul proiectului „Despre dezinformare de la ușă la ușă”, implementat de API cu suportul IMS (International Media Support). Opiniile exprimate aparțin autorilor proiectului și nu corespund neapărat cu opinia finanțatorului.
Зачем приходят люди на митинги «Движение для народа»: разбор тезисов
В марте в нескольких городах Молдовы прошли митинги «Движения для народа», которые анонсировала партия «Шор». В них приняли участие тысячи людей. В некоторых случаях были стычки с полицией, в Бельцах митингующие несколько раз блокировали дорогу. В этом видео мы поговорим о причинах митингов и о претензиях митингующих.
FALS: Maia Sandu cere retragerea pacificatorilor din regiunea transnistreană și se pregătește de război
După alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020, mai multe instituții media cu politică editorial pro-Kremlin au publicat articole în care se afirmă că președinta aleasă, Maia Sandu, cere retragerea forțelor de menținere a păcii din regiunea transnistreană, iar asta ar fi un semn că s-ar pregăti de război. Sursele media au citat un interviu al Maiei Sandu pentru o publicație ucraineană. În realitate, Maia Sandu nu s-a referit la retragerea misiunii de pacificare, ci a menționat despre necesitatea retragerii trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Intenționat sau nu, jurnaliștii au confundat grupul militar rus care este staționat ilegal în stânga Nistrului cu forțele de menținere a păcii.
La 20 noiembrie 2020, președinta aleasă Maia Sandu a oferit un interviu portalului ucrainean Eurointegration.com.ua, iar între subiectele abordate a fost și regiunea transnistreană. Răspunzând la întrebarea „cum vede statutul regiunii după reintegrarea Moldovei?”, M. Sandu a afirmat că se opune federalizării Republicii Moldova, iar soluționarea diferendului „trebuie să includă retragerea completă a trupelor rusești din Moldova”. Iată citatul complet: «Уверена, что мы найдем формат решения конфликта. И он должен включать полный вывод российских войск с территории Молдовы. Мы об этом всегда говорили, и мы будем об этом говорить и дальше» (în traducere: „Sunt sigură că vom găsi o formulă pentru soluționarea conflictului. Iar această formulă ar trebui să includă retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul Moldovei. Am vorbit întotdeauna despre asta și vom vorbi în continuare”).
După aceste declarații au urmat o serie de articole în sursele media cu politică editorială care favorizează PSRM, dar și în presa rusă pro-Kremlin. În toate cazurile, jurnaliștii au trunchiat afirmațiile președintei alese, insinuând că Maia Sandu a cerut retragerea forțelor de menținere a păcii. «Санду призвала к полному выводу российских миротворцев из Приднестровья», (în traducere: „Sandu a cerut retragerea completă a forțelor ruse de menținere a păcii din regiunea transnistreană”, a titrat portalul Ehomd.info. În text, se afirmă: «Мы говорили, что стань госпожа политик верховным главнокомандующим ВС РМ, не стоит удивляться „размораживанию” приднестровского конфликта и возобновлению военного противостояния между Кишинёвом и Тирасполем» (în traducere: „Am spus că, dacă doamna politician devine comandant suprem al forțelor armate ale Republicii Moldova, nu ar trebui să ne surprindă „dezghețarea” conflictului transnistrean și reluarea confruntării militare dintre Chișinău și Tiraspol”).
Articole similare au fost publicate și de alte site-uri care favorizează PSRM: Cenzura.md; Sputnik.md, A-tv.md, Kp.md. Niciuna dintre redacții nu a făcut o distincție clară dintre pacificatori și ceea ce a rămas din Armata a 14-a: Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) – trupe care au misiuni diferite. Presa rusă la fel a preluat imediat aceste dezinformări: Gazeta.ru, Rbc.ru, Ria.ru etc.
FALS: Maia Sandu se pregătește de război
Iar la 26 noiembrie, site-ul cu politică editorială pro-Kremlin Eadaily.com, citând un politolog rus, a titrat: «Президент Молдавии готовится к войне с Приднестровьем — эксперт» (în traducere: „Președintele Moldovei se pregătește pentru un război cu regiunea transnistreană – expert”). Potrivit autorilor, politologul Nikolai Starikov ar fi „analizat victoria Maiei Sandu” și „a prezis escaladarea conflictului armat din regiune”: «Кроме того, новая глава молдавского государства будет всеми правдами и неправдами поднимать вопрос о выводе российских миротворцев. Этим самым она маскирует радикальные планы объединения с использованием силового давления на ПМР. (...) Если оттуда будут выведены миротворцы, там начнётся война» (în traducere: „Mai mult, noul șef al statului moldovean va aborda, cu și fără ocazie, problema retragerii pacificatorilor ruși. Astfel, ea disimulează planurile radicale de unificare cu utilizarea presiunii cu forța asupra regiunii transnistrene. (...) Dacă forțele de menținere a păcii sunt retrase de acolo, acolo va începe un război”. Astfel, și acest portal a transmis speculații, atribuindu-i Maiei Sandu afirmații pe care ea, de fapt, nu le-a făcut.
Ce a spus Maia Sandu și ce au auzit portalurile propagandiste?
La conferința de presă din 30 noiembrie 2020, la care au participat mai mulți jurnaliști din țară și de peste hotare, inclusiv în regim on-line, Maia Sandu a fost întrebată care este poziția ei cu referire la conflictul transnistrean. „Este poziția statului Republica Moldova și nu este una nouă. Am văzut că Federația Rusă are altă poziție. O să continuăm să discutăm ca să găsim soluții. Pentru noi obiectivul este ca aceste trupe rusești să se retragă de pe teritoriul Republicii Moldova. (...) Va trebui să lucrăm și eu sunt deschisă să lucrez, să discut cu Federația Rusă, așa încât să putem ajunge la o rezolvare a acestei situații”.
Ulterior, mai multe portaluri rusești au publicat articole în care este indusă ideea falsă că Maia Sandu optează pentru retragerea pacificatorilor. Este vorba de Gazeta.ru, Vedomosti.ru, Radiosputnik.ria.ru, Regnum.ru, Polit.info, Russian.rt.com, Lenta.ru, Themoscowtimes.com, News.liga.net, News.ru etc.

Colaj: Stopfals.md
Despre ce n-au relatat sursele media?
Acordul cu privire la principiile de reglementare pașnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, din 21 iulie 1992 prevede, printre altele, stabilirea unei forțe de pacificare cu includerea forțelor moldovenești, rusești și transnistrene, retragerea treptată a Armatei a 14-ea și stabilirea unei zone economice libere în Bender.
Captură foto
Angajamentele asumate de Rusia în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999 de a-și retrage trupele rusești din stânga Nistrului.

Captură foto

Captură foto
Ion Manole: „S-a recurs la manipulare în stil vechi pentru a induce în eroare opinia publică”
Ion Manole, președintele Asociației Promo-LEX, organizație care a realizat mai multe studii legate de conflictul din regiunea transnistreană, precizează că, „după anul 1992, Rusia și R. Moldova au inițiat procesul de evacuare a trupelor ruse, iar acei militari n-au nimic în comun cu forțele de pacificatori”. În prezent, misiunea de pacificare de pe Nistru este compusă din contingentele militare ruse, moldovenești, precum și reprezentanți ai așa-zise administrații ai regiunii transnistrene, dar și observatori militari ucraineni. În Zona de Securitate astăzi funcționează 15 posturi permanente ale forţelor de menţinere a păcii, iar efectivul misiunii este de 1.300 militari. „Misiunea operațiunii pacificatoare este crearea unor condiții ce ar duce la minimalizarea tensiunilor în zonă, prin intermediul punerii în aplicare și favorizării procesului de demilitarizare a regiunii", spune Ion Manole.
În opinia președintelui Promo-LEX, unele instituții de presă au schimbat accentele intenționat: „Când Maia Sandu a reiterat această obligație a Federației Ruse, s-a recurs la manipulare în stil vechi pentru a induce în eroare opinia publică și a induce panică. Forțele militare ruse care trebuie retrase de pe teritoriul R. Moldova nu trebuie confundate cu pacificatorii”.
Mesaje transmise constant de organizațiile internaționale
Din anul 1992, Armata a 14-ea a Federației Ruse a fost transformată în Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) care urma să fie evacuat de Rusia, însă refuză să părăsească teritoriul Republicii Moldova. GOTR staționează ilegal de aproape 30 de ani în regiunea transnistreană și păzește depozitul de la Cobasna, unde se află peste 20000 de tone de muniții. Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale din 2 mai 2017, „Federația Rusă nu și-a retras trupele sale de ocupație din Estul țării, ci, dimpotrivă, și-a consolidat prezența militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, iar R. Moldova rămâne sub ocupație militară”. În aceeași hotărâre este menționat că aproximativ o mie de soldați ruși se află în Transnistria, cu misiunea de supraveghere a depozitelor de arme.
Din anul 2003, când a expirat termenul în care Rusia trebuia să-și retragă trupele, comunitatea internațională, în special Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), statele membre OSCE, Organizația Națiunilor Unite (ONU), autoritățile RM, periodic amintesc că Federația Rusă trebuie să-și respecte angajamente internaționale și să-și retragă trupele din Republica Moldova.
Mariana Jacot,
Stopfals.md